3,272 matches
-
editorialul scris pentru români, singurul material în întregul ziar, se apreciază „că nici o pătură a populației n-a fost lovită atât de greu de criza economică mai mult decât breasla meseriașilor, ceea ce explică starea decadenței acestora. Meseriașul propunea unirea tuturor meseriașilor și micilor industriași într-un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile publice - ca doleanțe minime. Meseriașul din septembrie 1932 era organ
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acestora. Meseriașul propunea unirea tuturor meseriașilor și micilor industriași într-un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile publice - ca doleanțe minime. Meseriașul din septembrie 1932 era organ oficios al Uniunii Corporațiilor meseriașilor și micilor industriași din Bucovina, și al Uniunii Generale a micilor industriași din România, Filiala Cernăuți, dar tot cu un singur articol în limba română: „Lupta pentru pâinea zilnică” - lipsa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile publice - ca doleanțe minime. Meseriașul din septembrie 1932 era organ oficios al Uniunii Corporațiilor meseriașilor și micilor industriași din Bucovina, și al Uniunii Generale a micilor industriași din România, Filiala Cernăuți, dar tot cu un singur articol în limba română: „Lupta pentru pâinea zilnică” - lipsa ei explicată prin scumpirea materiei prime. 132 Ziarul cu nr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în limba română: „Lupta pentru pâinea zilnică” - lipsa ei explicată prin scumpirea materiei prime. 132 Ziarul cu nr. 7 din noiembrie 1932 avea un spațiu mai întins redactat în limba română, fiind și ilustrat cu fotografiile „mai multor prieteni ai meseriașilor”: D.R. Ioanițescu, ministrul muncii; Dimitrie Bucevschi „coleg și conducătorul nostru” care, la cei 74 de ani ai săi și o vechime de 60 de ani în profesie, 50 ani în serviciu la aceeași întreprindere și 40 de ani conducătorul ei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
serviciu la aceeași întreprindere și 40 de ani conducătorul ei, „face cinste lor și familiei lui”: D. V. Pantozopol, secretar general la Ministerul muncii; Alexandru Samoil, președintele organizației centrale și D.N. Dimitrescu, vicepreședinte (a Uniunii Generale a micilor industriași și meseriași). În decembrie ziarul publica, chiar în prima pagină, o relatare de la Întrunirea delegaților din întreaga Bucovină la Camera de Comerț, cu participarea ministrului Ioanițescu și o fotografie de grup, reportaj care se întindea și în pagina a II-a, iar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Camera de Comerț, cu participarea ministrului Ioanițescu și o fotografie de grup, reportaj care se întindea și în pagina a II-a, iar în pagina a IVa era și un articol, tot în limba română, despre Organizația politică a meseriașilor. Meseriașul nu a avut regularitate în apariție, iar grija pentru acuratețe i-a lipsit, deși editorul era însuși președintele Uniunii Corporațiilor Bucovinene: un număr în două pagini, oferită gratis, nici nu avea data calendaristică a editării lui, iar în românește
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Camera de Comerț, cu participarea ministrului Ioanițescu și o fotografie de grup, reportaj care se întindea și în pagina a II-a, iar în pagina a IVa era și un articol, tot în limba română, despre Organizația politică a meseriașilor. Meseriașul nu a avut regularitate în apariție, iar grija pentru acuratețe i-a lipsit, deși editorul era însuși președintele Uniunii Corporațiilor Bucovinene: un număr în două pagini, oferită gratis, nici nu avea data calendaristică a editării lui, iar în românește nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acuratețe i-a lipsit, deși editorul era însuși președintele Uniunii Corporațiilor Bucovinene: un număr în două pagini, oferită gratis, nici nu avea data calendaristică a editării lui, iar în românește nu-i aparținea decât titlul și apartenența de organ pentru... meseriași și mici industriași. Observatorul, gazetă de informație pentru Cernăuți, Botoșani și Dorohoi, redacția pentru Cernăuți în strada Lt. 133 Breabăn nr.5, director, George D. Râncu, Tipografia „Școalelor” - Dorohoi. Înscris la Tribunalul Dorohoi sub nr.5505/1938, dar poartă anul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și de existența unor momente pașnice, mai ales prin scenele de viață cotidiană, construite cu o deosebită grijă pentru anecdotic 265. Civilii sunt greu de întâlnit în lunga desfășurare a războaielor de atunci, dar în așezările vremii apar totuși țărani, meseriași, hamali, copii, femei, călugări. Nu lipsesc pozele teatrale ale unor conducători (Ioniță Caloian)266 sau reconstituirile în stilul dioramelor de muzeu: o vânătoare de mamuți, o herghelie de cai în pusta maghiară 267. În ansamblu, ilustrațiile reușesc să redea un
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ISTRATE, Ion (21.IX.1948, Năsăud), istoric literar și poet. Este fiul Victoriei și al lui George Istrate, mici meseriași. După absolvirea Facultății de Litere a Universității din Cluj, secția română-italiană (1971), lucrează în calitate de cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din același oraș. În 1982 obține titlul de doctor în filologie cu teza Barocul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
de el: I.C. Brătianu și C.A. Rosetti, liberali radicali, Mihail Kogălniceanu, fost colaborator apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Ionescu, șeful „fracțiunii libere și independente“ din Iași ș.a. Ideile liberalilor aveau să însuflețească în perioada respectivă masele bucureștene (meseriași, negustori, mica burghezie) și să atragă majoritatea tineretului studios (elevi și studenți), antrenați în lupta pentru impunerea modernizării structurilor social-politice și economice ale societății românești în spiritul ideologiei liberale. 16. Până la 1/13 ianuarie 1868, când a fost introdus în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu poate fi împărțită din punct de vedere economic, cultural, istoric și este necesară revizuirea Tratatului de la Trianon. Uniunea Apărării Naționale Ungare a plasat articole injurioase la adresa României, acuzând guvernul de expulzarea a zeci de mii de funcționari, ofițeri și meseriași maghiari din Ardeal. Unii funcționari maghiari n-au vrut să depună jurământul de credință față de statul român, iar funcționarii căilor ferate au fost dovediți că acționau atât în calitate de curieri, aducând materiale de propagandă din Ungaria, dar și subversiv, prin producerea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
o nouă structură - ținutul. La nivel național au fost constituite 10 ținuturi, conduse de rezidenți regali, cu sarcina de a aplica deciziile guvernului, de a asigura ordinea și liniștea publică. La 12 octombrie 1938 au fost create bresle de funcționari, meseriași și lucrători, iar la 16 decembrie 1938 a fost creat Frontul Renașterii Naționale, partid unic și singurul acceptat să funcționeze în legalitate. Alături de acesta au mai fost înființate Straja Țării, în care au fost încadrați toți băieții între 7 și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în măsura legăturilor cu acțiunile ce se desfășurau pe teritoriul rural deoarece „manifestările își au originea pe teritoriul urban unde se găsesc conducătorii, organizatorii și propagandiștii”) și cetățenii cu situații speciale în angrenajul statului (funcționari, liber-profesioniști, intelectuali, pensionari, comercianți, industriași, meseriași, muncitori etc.). Totodată, într-un subcapitol erau precizate foarte clar și organizațiile iredentiste care activau pe teritoriul românesc și trebuiau să se afle în atenția jandarmilor. Șovinismul maghiar acționa în cadrul unei organizații oficiale - Comitetul Național al Maghiarilor din România -, acțiunea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nr. 1/1942 a avut următoarele obiective informative/contrainformative: 1. Populația rurală română. 2. Populația rurală minoritară și supușii străini. 3. Populația urbană română și minoritară. 4. Diverși cetățeni cu situații speciale în angrenajul statului. 5. Comercianții și industriașii. 6. Meseriașii, muncitorii și lucrătorii. Grevele. 7. Refugiații din teritoriile cedate. 8. Românizarea. 9. Situația economică și agricolă. 10. Curentele politico-sociale. 11. Iredenta maghiară. 12. Iredenta ucraineană. 13. Sectele religioase. 14. Spionajul, terorismul, sabotajul, alarmismul și defetismul. 15. Îndemnurile la rebeliuni. 16
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
datele informative interne, la cererea/semnalarea altor autorități (Marele Stat Major, Președinția etc.), a elaborat materiale analitice generale, tematice sau punctuale (starea de spirit a populației în mediul urban sau rural, în rândurile românilor sau alogenilor, la nivelul intelectualilor, funcționarilor, meseriașilor, muncitorilor, țăranilor, pensionarilor sau alte categorii sociale). În ianuarie 1942 s-a produs o dispersare pe grupe de interes a obiectivelor urmărite: - Biroul Presei, care a monitorizat presa națională și internațională, a recenzat lucrări de specialitate și a semnalat publicațiile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
individuale se află Platon. Iată ce scrie el în Republica: "tinerii și adolescenții să aibă parte de o educație și de o filosofie potrivită pentru tineri"50. El propunea ca educația să fie diferențiată, potrivit celor trei caste: muncitorii și meseriașii să fie pregătiți pentru producție, războinicii pentru a apăra statul, iar filosofii pentru a conduce. Subliniind importanța pe care o au exercițiile fizice în dezvoltarea individuală, Aristotel cere ca la vîrstele mai fragede acestea să fie mai ușoare pentru a
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
și alte idei care par contradictorii în gîndirea sa pedagogică. De ce, de pildă, alegîndu-și un copil bogat, îl educă departe de societate, izolîndu-l în sînul naturii (de fapt și al societății, dar al aceleia "necivilizate"), la un loc cu grădinarii, meseriașii? De ce nu-l educă în familie, ci îi dă un guvernor special? Este limpede faptul că el nu vrea să izoleze orice copil, ci doar pe fiul omului bogat. Acestuia vrea să-i dea o educație conformă cu natura umană
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
și Cum se înțeleg țăranii. Dar la V. simpatia pentru țărani nu a însemnat exclusivism. Imaginea altor „lumi” decât aceea a satului intră chiar în proza lui Slavici, care își îndreaptă atenția și spre mediul pestriț al mahalalei bucureștene, cu meseriași, țigani, copii nefericiți, deși povestirile Ceas rău, Mitocanul, Gogu și Gogușor, Hanul ciorilor sunt mai șterse, aproape convenționale, fără vigoarea narațiunilor care își trag seva din viața satului ardelean. Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu) pătrunde în lumea pescarilor și a cherhanalelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
vieții amorțite din măruntele târguri moldovenești. Ele comunică prin partea din spate a curților și prin ulițele prăfoase, continuate în drumuri de țară, aproape nemijlocit, cu lumea satului, căreia până mai ieri îi aparțineau. Îndeletnicirile multor târgoveți, impiegați obscuri sau meseriași amărâți, sunt încă legate de începuturile lor rurale. La Pașcani și Fălticeni scriitorul a cunoscut bine forme de excrescență urbană recentă, pe un fundal sătesc. Aici descoperă însă o umanitate cu totul diferită. Alcătuită din inși șterși, cărora S. le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
i-a plăcut, muncind din greu (la roabă) ca participant la realizarea aerodromului militar de la Ianca Brăila. S-a căsătorit destul de repede cu Ioana Dorin într-un mariaj frumos și au avut 2 copii: Titi (Vasile) și Titina. Era un meseriaș bun la toate, comunicativ, constructiv, reținut și era foarte iubit de concetățeni. A fost ales (așa era ă socialismul) contabil la C.A.P. și apoi primar al com. Lehancea (1963 1968) până la contopirea comunei cu Podu Turcului, unde a rămas
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
rol în care s-a păstrat hegemon până la sfârșit, chiar dacă la periferia regiunii Partium 68. O concurență serioasă a reprezentat-o pentru pentru el Partidul Vieții Maghiare, iar, în orașe și în microregiuni - în special în cercurile intelectualității și ale meseriașilor mai înstăriți - Partidul Renașterii Maghiare. 6. Biserica și Școala Conform recensământului din 1941, pe teritoriul re-anexat 20,8% din populație (536160 persoane) erau de confesiune romano-catolică, 31,1% greco-catolică (957 753 persoane), 23% reformată (591755 persoane), 8,9% ortodoxă (228
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cosmopolitismului, Iași, 1998; Carlo Masoni, Interior cu fereastră deschisă și alte nuvele, Iași, 1999, A patra poartă, Iași, 2000; Michel Lambert, Seri albe, Iași, 1999 (în colaborare), Sfârșitul filmărilor, Iași, 2003; Jean-Luc Outers, Ordinea de zi, Iași, 2000, Corp de meseriași, Iași, 2003; Nicolae Suțu, Amintiri de călătorie (1839-1847), Iași, 2000 ; André Sempoux, Micul Iuda, Iași, 2001 ; Maurice Carême, Medua, Iași, 2001 ; Jacques De Decker, Cartea cărților belgiene. Literatura belgiană de azi, Iași, 2001, Joc de interior, Iași, 2003; Marcel Pagnol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
de firme este mult mai mic pentru o bancă dacă bonitatea acestora e cunoscută decât în cazul aceluiași volum de credite pentru un număr foarte mare de mici debitori rurali. În plus, cheltuielile de informare privind solvabilitatea micilor agricultori și meseriași rurali sunt prohibitive. Costurile de tranzacție foarte ridicate explică nivelul scăzut al fluxurilor financiare între sectorul modern și sectorul tradițional. Acesta din urmă suferă un permanent blocaj financiar, neavând acces la credite și alte finanțări moderne și fiind captiv în
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și înlocuirea sa cu Gheorghe Bibescu, singurul dintre domnii regulamentari aleși în conformitate cu dispozițiile Regulamentului Organic. Și în Moldova domnul se confrunta cu mișcări antimemorandiste, cum au fost cele din primăvara anului 1846, la care au participat bresle de negustori și meseriași din Iași, cărora s-au adăugat și delegații de țărani. Sub presiunea străzii, Mihail Sturdza a trebuit să se refugieze în reședința consului rus, momente descrise de consulul englez în rapoartele sale. Se manifestau, de asemenea, tensiuni între domn și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]