2,275 matches
-
Martqopi și Bedeni. Pe la mijlocul mileniului al II-lea î.Hr., în epoca mijlocie a bronzului, populațiile existente pe teritoriul Georgiei s-au organizat în asociații tribale cu o structură pregnant ierarhizată, în cadrul cărora s-au dezvoltat în mod deosebit agricultura, tehnologiile metalurgice și olăritul. Vasele din aur și argint, podoabele și numeroasele obiecte de lut descoperite în regiunea muntoasă Trialeti din centrul țării dau dovadă de un nivel înalt de civilizație. Aceste mărturii sunt atribuite generic "culturii Trialeti", care poate fi caracterizată
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
fierului apar unele schimbări ale tipurilor de habitat, ale formelor de ceramică și tipurilor de armă. Acestea din urmă sunt influențate și de apariția metalurgiei fierului. Descoperiri arheologice, caracteristici lingvistice și surse scrise atestă aportul triburilor georgiene la dezvoltarea tehnologiilor metalurgice din Orientul Apropiat și din lumea elenă. Conform izvoarelor grecești, chiar procedeele de obținere a fierului din minereuri au fost descoperite de vechii georgieni. În secolul al XIII-lea î.Hr. a fost întemeiat primul regat pe teritoriul actual al Georgiei
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
în resurse naturale, dar acestea nu sunt încă exploatate la capacitatea maximă. Rezervele de uraniu din sol, situează țara pe locul 3 în lume. De asemenea, prezintă cantități însemnate de petrol, gaze naturale, cărbune, cupru, zinc, mangan, fier, aur. Industria metalurgică, constructoare de mașini și alimentară, sunt în continuă dezvoltare. Kazahstanul este cel mai mare producător de petrol din Asia Centrală. Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 3 obiective din această țară.
Kazahstan () [Corola-website/Science/298112_a_299441]
-
producători și exportatori mondiali în domeniu, cum era înainte de 1980. Posedă importante capacități de rafinare a petrolului a căror extindere o vizează. Are imense rezerve de gaze naturale, tot mai mult valorificate. Industria prelucrătoare, relativ diversificată (îndeosebi rafinarea petrolului, chimică, metalurgică, textilă, alimentară, mașini, trenuri și tramvai), și forță de muncă. În prezent, Iranul încearcă dezvoltarea unui ambițios proiect energetic pe baza construirii unor centrale atomoelectrice. Acest proiect este puternic contestat de S.U.A și alte țări occidentale pe motiv
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
în 1924 și apoi Donețk după 1961, se afla în inima uneia dintre cele mai industrializate regiuni ale Imperiului Rus. După ce a lucrat scurt timp în alte domenii, părinții i-au găsit lui Hrușciov un post de ucenic de montor metalurgic. La terminarea uceniciei, adolescentul Hrușciov s-a angajat într-o fabrică. Și-a pierdut slujba după ce a strâns bani pentru familiile victimelor , după care s-a angajat ca reparator de echipamente miniere la o mină de lângă Rutcenkovo, unde a contribuit
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
Pravda", organizând și lecturi în public. Ulterior, el a afirmat că s-a gândit să emigreze în Statele Unite pentru un salariu mai bun. Când a izbucnit Primul Război Mondial în 1914, Hrușciov a fost scutit de înrolare, întrucât era muncitor metalurgic calificat. Angajat într-un atelier ce deservea zece mine, Hrușciov a fost implicat în mai multe greve prin care se cereau salarii mai mari, condiții de muncă mai bune, și sfârșitul războiului. În 1914, s-a căsătorit cu Iefrosinia Pisareva
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
locuitor al Regiunii valone era de 19.858 Euro în 2004. Valonia a fost una dintre primele regiuni Europa Continentală care a trecut printr-o perioadă de revoluție industrială la începutul secolului XIX. Până la jumătatea secolului XX regiunea minieră și metalurgică valonă din jurul orașelor Liège și Charleroi s-a dezvoltat puternic. Declinului industriei metalurgice și politicile economice mai liberale din Flandra au făcut ca centrul economic al Belgiei să se deplaseze dinspre regiunea minieră și metalurgică Valonia spre nord. Belgia fiind
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
fost una dintre primele regiuni Europa Continentală care a trecut printr-o perioadă de revoluție industrială la începutul secolului XIX. Până la jumătatea secolului XX regiunea minieră și metalurgică valonă din jurul orașelor Liège și Charleroi s-a dezvoltat puternic. Declinului industriei metalurgice și politicile economice mai liberale din Flandra au făcut ca centrul economic al Belgiei să se deplaseze dinspre regiunea minieră și metalurgică Valonia spre nord. Belgia fiind membră fondatoare a UE, economia Valoniei este bine integrată în economia europeană. Din
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
secolului XX regiunea minieră și metalurgică valonă din jurul orașelor Liège și Charleroi s-a dezvoltat puternic. Declinului industriei metalurgice și politicile economice mai liberale din Flandra au făcut ca centrul economic al Belgiei să se deplaseze dinspre regiunea minieră și metalurgică Valonia spre nord. Belgia fiind membră fondatoare a UE, economia Valoniei este bine integrată în economia europeană. Din 2002 Euro a înlocuit francul belgian. Din 1922 Belgia și Luxemburgul formează o zonă economică comună, iar din 1944 aceste țări fac
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
Ghent și Anvers s-au dezvoltat datorită industriei petrochimice și a activităților portuare. Fladra a atras de asemenea numeroase investiții străine datorită forței de muncă bine instruite. Anii 1970 au reprezentat o perioadă de receseie datorită crizelor petroliere. Declinului industriei metalurgice și politicile economice mai liberale din Flandra au făcut ca centrul economic al Belgiei să se deplaseze dinspre regiunea minieră și metalurgică Valonia spre nord fiind actualmente concentrat în regiunea Bruxelles-Louvain-Anvers-Gent. Actualmente economia Flandrei este orientată în principal spre sectorul
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
forței de muncă bine instruite. Anii 1970 au reprezentat o perioadă de receseie datorită crizelor petroliere. Declinului industriei metalurgice și politicile economice mai liberale din Flandra au făcut ca centrul economic al Belgiei să se deplaseze dinspre regiunea minieră și metalurgică Valonia spre nord fiind actualmente concentrat în regiunea Bruxelles-Louvain-Anvers-Gent. Actualmente economia Flandrei este orientată în principal spre sectorul serviciilor, diversele industrii implantate în regiune fiind însă principalul atuu. Econimia este puternic orientată pe exporturi de bunuri cu valoare adăugată importantă
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
cel de-al doilea război mondial, Tampere a crescut în suprafață prin alipirea unor localități limitrofe. Messukylä a fost încorporată în 1947, Lielahti în 1950, Aitolahti în 1966 și Teisko în 1972. Inițial un oraș recunoscut pentru industria textilă și metalurgică, după 1990 Tampere a devenit un centru al tehnologiei informației și al industriei telecomunicațiilor. Acestea sunt concentrate mai ales în Centrul Tehnologic Hermia din Hervanta. Tampere e situat în provincia Finlanda de Vest, regiunea Pirkanmaa. Este situat între două mari
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
sintetice și artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor și a maselor plastice, industria lemnului și a produselor din lemn, celulozei, hârtiei și cartonului, industria altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei, industria mijloacelor de transport, industria pielăriei și încălțămintei, industria metalurgică, edituri, tipărirea, reproducerea înregistrărilor pe suporți și industria textilă și a produselor textile. Structura economiei a suferit modificări esențiale în ultimii ani. Din punct de vedere al numărului de firme cel mai bine reprezentat este sectorul comerțului și al serviciilor
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
și evoluția tribului. Multe asemenea figurine, reprezentări ale fertilității (peste 100) au fost descoperite în întreaga Europă. În neolitic, odată cu apariția agriculturii, se dezvoltă și arta ceramicii. Sculptura în metal se naște mult mai târziu, după descoperirea și perfecționarea tehnologiilor metalurgice. Ulterior, marile civilizații de constructori descoperă și alte materiale: ipsos, calcar, ciment, marmură. Încă de acum 4.000 de ani pe văile Tigrului și Eufratului s-au succedat civilizațiile sumeriană, akkadiană și babiloniană. Aceștia utilizau ca materiale de sculptură: bazalt
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
continuat să joace un rol major, contribuind cu circa o treime în economie. Austria avea o economie industrial-agrară. Provinciile estice ca Boemia și Moravia erau zone agrare. Apar ramuri industriale ca industria textilă, industria alimentară (mărcile de bere binecunoscute), industria metalurgică, industria de automobile ca Porsche sau Daimler. Inițial fiind cenzitar, ulterior, sistemul electoral a evoluat, fiind organizat pe colegii: primul era rezervat marilor proprietari. Începea o democratizare a vieții politice. În 1896 s-a creat un al cincilea colegiu în
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
vecinătăților sitului prin carote. "Rezultatele și interpretarea lor": Excavațiile au identificat nivelul de epoca dacică și cel corespunzător bronzului final. În această campanie au fost recuperate resturile unui depozit de cereale carbonizate, oase de animale și resturi ale unui atelier metalurgic. A fost realizată o hartă topografică detaliată a vecinătăților tell-ului. "Colectiv": George Pascu Hurezan - responsabil științific (Complexul Muzeal Arad), Florin Drașovean, Alexandru Szentmiklosi (Muzeul Banatului Timișoara), John M. O’Shea, Sarah Sherwood (Universitatea din Michigan, SUA), Alex W. Barker (Universitatea
Șanțul-Mare Pecica () [Corola-website/Science/317497_a_318826]
-
sunt vestigiile de epocă dacică: așezare și necropolă din sec. IV - III a. Chr. și așezare din sec. II a. Chr.- I p. Chr. Importanța deosebită a sitului din epoca dacică rezultă atât din varietatea vestigiilor (așezare, necropolă, eventual atelier metalurgic), cât și din perioada îndelungată de locuire (sec. IV a. Chr.- I p. Chr.) și a raporturilor cu celții. Obiectivele cercetării 2006: delimitarea eventualelor zone de interes arheologic de pe Platou; săpături pe Terasa I în vederea obținerii unor date stratigrafice și
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
decât România, dorea ca partea sudică a CAER-ului să se axeze mai mult pe agricultură. Refuzul Uniunii Sovietice de a finanța acest proiect a determinat România să caute finanțare în Occident. Directorul Institutului de Proiectare și Inginerie pentru Industria Metalurgică (Ipromet) a fost ales pentru a proiecta platforma. După un amplu studiu științific cu privire la curenții de aer, apa freatică și stabilitatea solului, s-a stabilit ca amplasarea combinatului să se facă în orașul Galați. Compania ICMRS Galați a fost angajată
ArcelorMittal Galați () [Corola-website/Science/318089_a_319418]
-
va deveni singurul producător de acest tip de profile din România, producția efectivă va începe din ianuarie 2012, valoare investiției în laminorul de europrofile fiind de 47 milioane euro. Sunt mai mulți factori care au contribuit la înființarea unei uzine metalurgice în zona care la vremea respectivă aparținea Austro-Ungariei: dezvoltarea tehnologică de la sfârșitul secolului al XIX-lea ce a avut ca rezultat creșterea producției de oțel prin noi tehnici, amplificată și de cererea tot mai mare de metal pentru Armata Austro-Ungară
ArcelorMittal Hunedoara () [Corola-website/Science/318082_a_319411]
-
construită în anii 1950 ce a trecut prin șapte ani de încercări de demolare și care era considerată blestemată. La nivelul anului 2010 sute de oameni își câștigau existența vânzând fier vechi și cupru din porțiunile nefolosite ale uzinei. Activitatea metalurgică a cauzat poluare substanțială a aerului, solului și apei la Hunedoara, în special înainte de 1990. Aproximativ 140 ha de teren industrial ce acum aparție orașului este contaminată. Din anul 2004 Mittal a luat măsuri de filtrare a gazelor și de
ArcelorMittal Hunedoara () [Corola-website/Science/318082_a_319411]
-
Titu este o companie producătoare de electrozi siderurgici din România. A fost înființată în 1984, ca al doilea producător român de electrozi siderurgici pentru industria metalurgică și a devenit începând cu anul 2001 o societate privată cu capital autohton. Sediul social și unitatea de producție se afla în Titu, iar activitatea comercială este realizată și coordonată din București. Acționarii principali ai companiei sunt MetalEuroEst cu 84
Elsid () [Corola-website/Science/318090_a_319419]
-
SA este o companie metalurgică din România. Unitățile sale de producție sunt situate la Zalău - linie de laminare la cald, cu o capacitate anuală de producție de 180.000 de tone de țevi fără sudură, și la Călărași - oțelărie, cu o capacitate anuală de producție
Silcotub () [Corola-website/Science/318097_a_319426]
-
2001 achiziționarea, în sectorul turistic, a stațiunii Pugnochiuso, situată pe promontoriul Gargano. În decembrie 2001, după o investiție de peste 500 de milioane de euro într-o perioadă de doar câțiva ani, este inaugurată marea uzină din Ravenna, al doilea pol metalurgic și siderurgic al Italiei, iar în anul 2002 este dată în funcțiune în Taranto, pe spațiul ocupat anterior de Belleli, a doua unitate de producție din sud, după cea din Potenza. În 2003, sectorul produselor destinate industriei electrocasnice se extinde
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318222_a_319551]
-
Grupul Marcegaglia a alocat resurse importante pentru activitatea de cercetare aplicată prin intermediul societății Oto Mills, o societate de inginerie controlată de Grupul Marcegaglia și creată tocmai în acest scop, iar Marcegaglia Impianti, divizia de inginerie specializată în construcția de instalații metalurgice și siderurgice "la cheie" (pentru care asigură nu numai utilajele necesare în producție, ci și experiența tehnologică "testată" deja în uzinele grupului), își exportă azi know-how-ul și în țările din est, în cele din Orientul Îndepărtat și în cele în
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318222_a_319551]
-
o producție de peste 4 milioane de tone de produse semifinite pe an datorită noilor instalații de galvanizare la cald, de vopsire, de laminare la rece și de decapaj, precum și datorită centrului său de servicii modern și spațios Cu finalizarea polului metalurgic și siderurgic din Ravenna, inaugurat în decembrie 2001, și a altor proiecte minore deja funcționale, Grupul Marcegaglia prelucrează în prezent circa 5,0 milioane de tone de oțel pe an de produse finite. Vârsta medie a angajaților Grupului, în număr
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318222_a_319551]