3,075 matches
-
mult decât tine de izbăvirea de primejdii și de moarte ... și Care arată orice fel de iubire : cea care o are un părinte pentru copii, o mamă pentru rodul pântecului ei, agricultorul pentru via sa, con‑ structorul pentru meșteșugul său, mirele pentru mireasă, tânărul pentru o tânără, o iubire care vrea să Îndepărteze de la tine cele rele tot atât pe cât e de departe răsăritul de apus, pe cât e mai Înalt cerul față de pământ - căci am arătat și aceasta -, sau mai bine
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fi În Hristos - adică, a‑ți fi unit sufletul, prin credință, cu Hristos Cel Înălțat la ceruri. Ca și În căsătorie, un bărbat și o femeie se regăsesc Într‑o uniune care implică Împărtășirea În comun de bunuri. Ce aparține mirelui aparține și miresei și vice‑ versa. A concepe credința ca o căsătorie Între sufletul celui credincios și Hristos subliniază natura reală și personală a uniunii dintre ei. Credința nu Înseamnă atât a ști amănunte despre Bunul Dumnezeu, ci Înseamnă a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și adolescența, la mânăstirile Tabakin și Tzursk, care aveau, de asemenea, hramul Sfântului Gheorghe. La sfârșit, s‑a Învrednicit să adoarmă Întru Domnul sub acoperișul lui - Într‑o chilie cu o biserică Închinată tot sfântului. „Cu o zi Înainte de ador‑ mirea sa, Starețul l‑a lăsat pe Părintele Sava să slujească la Chilia Sfântului Dimitrie. Îndată ce a rămas singur, starea sa s‑a agravat și a Început să se roage. Mai târziu, Părintele Sava, zicea că, aflându‑se departe, a auzit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
beteala etc. sunt, oricum, în exces. Dacă redeschidem volumul Plante și animale (dar lucrul e valabil pentru toate cărțile) dăm iarăși peste versuri precum: „fiecare privire o beteală”, „vietățile sunt funde în părul apelor”, „anotimpul înaintează în beteală ca un mire”... Le contrabalansează într-o oarecare măsură, apelul la spectacolul mai frust și mai tonic al bâlciului și al circului, pentru care poetul găsește mereu resurse de entuziasm pe urmele unui futurism acum îmblânzit, realizând adeseori înlănțuiri imagistice care aruncă semnificative
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nepoate și unchii/m]tușile lor sunt de o asemenea natur], încât verii sunt considerați ca fiind aproape frați și surori. Verii Tswana sunt legați printr-un altfel de afecțiune: familiile respective se cunosc îndeaproape și pot evalua compatibilitatea viitorilor miri cu încredere și în mod competent. În contexte diferite, cele dou] evalu]ri morale opuse au sens. Cu posibila excepție a Egiptului antic (vezi capitolul 3, „Etică antic]”), c]s]toriile regale dintre frate și sor], menționate erau declarații ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de o angoasă domolită în fața „marii treceri”. Încă din primul volum își face loc tema dezrădăcinării, revizitată pe coordonatele exodului populației rurale către oraș în urma industrializării și, firește, pe cele ale propriei biografii, ilustrată în versuri expresive: „Și stâlp și mire, sicriu și lemn de plug,/Apasă pe o parte dealul în surpare,/Prin lacrima izvorului eu fug/Cu rădăcina casei în spinare”. Apetența pentru scrutarea aleanului dezrădăcinării e legitimă, fiindcă poemele remarcabile sunt tocmai cele care circumscriu un univers specific
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
anterior, sesizându-se chiar unele contaminări, cum este cazul „fetei de frânc”, prezentă aici ca fiică a „letinului bogat”. De data aceasta este vorba despre o nuntă, organizată, firește, la curtea socrului, letinul bogat și spurcat, „nici În cruce botezat”. Mirele și nașul său sunt doi domni (Iancu XE "Iancu" -vodă, Mignea-vodă și diverși alții În diferite variante). Socrul zăvorăște porțile În fața nuntașilor, pretinde mirelui să-i Împlinească o serie de cereri foarte dificile, punând mereu noi piedici În fața acestuia, pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
despre o nuntă, organizată, firește, la curtea socrului, letinul bogat și spurcat, „nici În cruce botezat”. Mirele și nașul său sunt doi domni (Iancu XE "Iancu" -vodă, Mignea-vodă și diverși alții În diferite variante). Socrul zăvorăște porțile În fața nuntașilor, pretinde mirelui să-i Împlinească o serie de cereri foarte dificile, punând mereu noi piedici În fața acestuia, pe care le rezolvă de fapt nașul (sau mirele cu ajutorul consistent al nașului). În cele din urmă, istețimea și determinarea nașului, care recurge inclusiv la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Iancu" -vodă, Mignea-vodă și diverși alții În diferite variante). Socrul zăvorăște porțile În fața nuntașilor, pretinde mirelui să-i Împlinească o serie de cereri foarte dificile, punând mereu noi piedici În fața acestuia, pe care le rezolvă de fapt nașul (sau mirele cu ajutorul consistent al nașului). În cele din urmă, istețimea și determinarea nașului, care recurge inclusiv la amenințarea miresei cu sabia, ies triumfătoare și nunta pornește cu toată veselia, deși mirele va muri și va fi Înlocuit cu mezinul nașului, fapt
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În fața acestuia, pe care le rezolvă de fapt nașul (sau mirele cu ajutorul consistent al nașului). În cele din urmă, istețimea și determinarea nașului, care recurge inclusiv la amenințarea miresei cu sabia, ies triumfătoare și nunta pornește cu toată veselia, deși mirele va muri și va fi Înlocuit cu mezinul nașului, fapt care nu prea impresionează pe nimeni: Pe de-o parte că nuntea Și pe alta mormânta. La fel ca și În cazul fetei de frânc, ideea dificultăților ridicate În calea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca În ziua cea din urmă, când va fi mire, să moară prin Înecare. Mama celui născut, care se afla deșteaptă, auzind menirea lor, a ținut socoteala și În ziua nunții celui născut a dat porunca sa să astupe toate fântânile pentru a scăpa de cele prezise. Cu toată paza
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Îi spune Împăratului c-a văzut pe drum o fată jelind plecarea iubitului, iar prințul nu se mai poate despărți de călugăraș. Când se isprăvi cununia, se ntoarseră toți acasă, după obiceiul nunților; iar când fu la masă să mănânce mirele și mireasa dintr un ou (obicei consemnat În monografia lui Sim. FI. Marian despre nuntă), feciorul de-mpărat nu vrea să-ntingă, până n-o mai cânta un cântecel moș călugăraș. Reacția celorlalți nuntași este previzibilă. Dezbrăcarea de straiele călugărești
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
căsători numai cu acela care a pătruns În foișor și a sărutat-o. O nuntă pecetluiește legătura celor doi; Însuși Soarele este impresionat de frumusețea miresei, Își abandonează treburile. Mama Soarelui Își ceartă fiul, dar a doua zi, fură fata. Mirele, pornit la drum să găsească fata, este angajat de către mama Soarelui, care-l trimite să se ducă În locul Soarelui cu razele pe cer. Argatul Îi bate pe musafirii Soarelui: pe Sf. Petru, pentru că a lăsat lupul să-i ia vițeaua
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
știu. Dacă În prima variantă, apare o scenă identică de desemnare a soțului, În cea de-a doua sunt trei secvențe prin care fetele Împăratului Își aleg partenerii prin lovirea În cap cu un măr; În ceremonialul nupțial, bradul (steagul) mirelui formează adesea un cuplu divin cu mărul miresei. Mărul apare În diverse ipostaze: pom (arbore), poamă (fruct), floare, creangă. El este idealul de frumusețe a fetei de Împărat care are obrajii și sânii ca merele, fața dalbă ca florile de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
la unele societăți arhaice. De altfel, sensul vechi al cuvântului nuntă este cel de Împerechere În vederea procreării, identic cu sărbătoarea pastorală Nunta Oilor (14 octombrie), când se amestecau oile și berbecii pentru reproducere. Nunta, denumire Înrudită cu nașii, nu cu mirii, obiceiul Punerii Mărului sau Pomului seara, În ajunul nunții, imediat după cununie sau chiar la un an după nuntă, la nașterea primului copil, scuturarea sau dezbrăcarea mărului Împodobit de către naș, obiceiul atestat În țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nevasta lui o să fie Frumoasa-Pământului-dinMăr. La marginea pământului era o grădină În care creștea un măr ce rodea numai trei mere și Într-unul din acestea se afla Frumoasa-Pământului În basm, mărul e un simbol erotic; fata Își alege viitorul mire aruncându i mărul aurit pe care-l ține În mână. În lirică, mărul are același rol de mijlocitor al dragostei. Analizând un basm lituanian, Algirdas Julien Greimas desprinde câteva trăsături ale mărului: Dragostea, frumusețea și sănătatea (fără a mai vorbi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Încercărilor grele la care este supus eroul (care vizează istețimea, inteligența), este un motiv frecvent În basmele tuturor popoarelor. Ov. Bârlea specifică, În articolul probele pețirii din Mică enciclopedie a poveștilor românești, faptul că acestea intervin În basme când viitorul mire provine din popor sau e un om În formă animală. În basmul Un mort a omorât doi și doi au omorât doisprezece [Stăncescu], un pristav anunță că fata Împăratului Galben va lua de bărbat pe cel care va putea să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții În viață. Donița este Împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, Înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, Împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, În locuri deosebite. Iau apă Într-o doniță În care pun și busuioc, apoi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
joacă din nou bradul; flăcăul care a jucat bradul ia o turtă și o frânge pe un șervet, aduce un pahar de vin și aruncă turta și vinul În patru zări; tot acum, ginerele dăruiește ceva soacrei, iar soacra ceva mirelui; aceste daruri se pun În sân; duminică, după Întoarcerea de la biserică, mirii sunt trași În casă cu un șervet petrecut pe după gât. Al doilea text oferă indicații În legătură cu obiceiul bradului din ceremonialul de nuntă, În deceniile 3-4 ale secolului al
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și o frânge pe un șervet, aduce un pahar de vin și aruncă turta și vinul În patru zări; tot acum, ginerele dăruiește ceva soacrei, iar soacra ceva mirelui; aceste daruri se pun În sân; duminică, după Întoarcerea de la biserică, mirii sunt trași În casă cu un șervet petrecut pe după gât. Al doilea text oferă indicații În legătură cu obiceiul bradului din ceremonialul de nuntă, În deceniile 3-4 ale secolului al XX-lea. Bradul era Împodobit cu hârtii colorate, cu beteală și cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pețitori: nu uita și te du Întruna la biserică. Duminică i-au venit pețitorii: o broască mare și un balaur strașnic, și Ioniță În chip de basma albă pe un cal sur. Fata acceptă cererea, se fixează nunta duminică, iar mirele nu cere o altă pregătire pentru nuntașii lui decât să fiarbă mult lapte dulce. Ioniță venea seara acasă și se preschimba În om, fără să vadă fata. Mama și surorile fetei o sfătuiesc să pună sub hârgău o lumânare, ca să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și femeia Dacă a fost ursită să trăiască cu dânsul! De nu-l Împușcau, trăiau pân' la sfârșit. Tot din Datinele și credințele poporului român adunate și așezate În ordine alfabetică aflăm că: De Stretenie, nu se cade să doarmă mirele cu mireasa, nici bărbatul cu femeia, nici vitele nu se dau atunci la Înmulțit; e tare mare zi. A dat de mierea ursului se zice când un tânăr a Început a umbla după femei. Urs de visează fata, au să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
aceste cuvinte: am eram ai erai are era 11. Citiți cuvântul de mai jos și formulați cu el o propoziție: „ie” 12. Schimbați ordinea literelor din cuvântul „ie” și formulați o propoziție cu noul cuvânt. 13. Transcrieți cuvintele: mie, ren, mire, miner, miere, marea. 14. Alcătuiți o propoziție din cuvintele: era, Nerina, mare 15. Transcrieți sau scrieți după dictare propozițiile: Irimia e miner. Marina are ie. Ermina are miere. Irina are mere. Ana e mare. Ene are rame. 16. Formulați câte
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
însușire care stă la temelia vieții adevăratului creștin. Ca să atragă atenția oamenilor asupra răspunderii și obligațiilor pe care le are fiecare om pentru vremea când va trebui să dea seamă de faptele sale, Mântuitorul a rostit Pilda celor zece fecioare. Mirele din pildă este Mântuitorul Iisus Hristos, care va veni a doua oară în lume, în ziua de apoi. Fecioarele sunt cele două feluri de oameni din lume: unii, ca și fecioarele înțelepte, își împodobesc candelele sufletelor cu credință, dragoste și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și fecioarele cele neînțelepte, nu se îngrijesc de sufletele lor, amânând mereu întoarcerea la Dumnezeu. În afară de Dumnezeu nimeni nu știe când va fi sfârșitul veacurilor și Judecata de Apoi. De aceea, creștinul adevărat trebuie să fie întotdeauna pregătit pentru întâmpinarea Mirelui Bisericii, care este Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Rugăciunea sa neîncetată îi luminează întreaga viață asemenea unei candele mereu aprinsă, iar faptele sale nu se împuținează niciodată, precum untdelemnul celor cinci fecioare înțelepte. El este bun și milostiv cu cei din
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]