5,217 matches
-
prin adaptarea disponibilităților de a povesti la conținutul mitic. El analizează tehnicile narative din poemele simfonice ale lui Franz Liszt prin valorificarea modelului proppian al funcției narative. Tarasti consideră că poemele lui Liszt ilustrează cazul muzicii care manifestă singură structura mitică. Într-o asemenea narațiune, funcțiile - absența eroului, interdicția, încălcarea interdicției, plecarea, lupta, întoarcerea, recunoașterea sunt asociate conceptului de temă muzicală. Temele muzicale din poemele lui Liszt nu pot fi însă corespondente ale funcțiilor proppiene, pentru că numărul lor este limitat. Un
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de obicei cel mult cinci teme. Funcțiile narative din poemele lui Liszt corespund, în accepția lui Tarasti, mai degrabă transformărilor pe care le traversează temele muzicale și felului în care sunt nuanțate orchestral. Asemenea nuanțări pot fi asociate unui erou mitic sau vicisitudinilor pe care le traversează eroul sau pot fi asociate unor aspecte procesuale ca începutul, mijlocul sau încheierea narațiunii melodice. În poemul Tasso,care are patru teme Lamento, Strepitoso, Tasso, PastoraleTarasti crede că relațiile tonale între diferitele ocurențe ale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
cuvinte. În Music as a Narrative Art Ero Tarasti arată că în societățile arhaice miturile sunt transmise uneori prin narațiuni însoțite de muzică și consideră că evoluția narativă a muzicii occidentale începe prin adaptarea disponibilităților de a povesti la conținutul mitic. El analizează tehnicile narative din poemele simfonice ale lui Franz Liszt prin valorificarea modelului proppian al funcției narative. Tarasti consideră că poemele lui Liszt ilustrează cazul muzicii care manifestă singură structura mitică. Într-o asemenea narațiune, funcțiile - absența eroului, interdicția
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
prin adaptarea disponibilităților de a povesti la conținutul mitic. El analizează tehnicile narative din poemele simfonice ale lui Franz Liszt prin valorificarea modelului proppian al funcției narative. Tarasti consideră că poemele lui Liszt ilustrează cazul muzicii care manifestă singură structura mitică. Într-o asemenea narațiune, funcțiile - absența eroului, interdicția, încălcarea interdicției, plecarea, lupta, întoarcerea, recunoașterea sunt asociate conceptului de temă muzicală. Temele muzicale din poemele lui Liszt nu pot fi însă corespondente ale funcțiilor proppiene, pentru că numărul lor este limitat. Un
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de obicei cel mult cinci teme. Funcțiile narative din poemele lui Liszt corespund, în accepția lui Tarasti, mai degrabă transformărilor pe care le traversează temele muzicale și felului în care sunt nuanțate orchestral. Asemenea nuanțări pot fi asociate unui erou mitic sau vicisitudinilor pe care le traversează eroul sau pot fi asociate unor aspecte procesuale ca începutul, mijlocul sau încheierea narațiunii melodice. În poemul Tasso,care are patru teme Lamento, Strepitoso, Tasso, PastoraleTarasti crede că relațiile tonale între diferitele ocurențe ale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
pe pământuri virgine. La Marsilia, aceasta găsește terenuri libere în sud, beneficiind de acces liber spre mare, fără porțiunea de no man's land a instalațiilor portuare. [Zalio, 1999]. Ca și la Paris, unde înalta societate își are propriul triunghi mitic, "Neuilly Auteuil Passy", Marsilia își are cei trei "P" (Perier, Paradis, Prado), după numele celor trei mari axe care delimitează cartierele de lux de astăzi. Astfel de expresii populare folosite pentru a desemna aceste spații urbane au meritul special de
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și care ia noi și noi dimensiuni. Nimeni, de altfel, nu este mai bine pregătit decât marea burghezie pentru această internaționalizare a lumii afacerilor. Familia Rothschild Din 1798, Nathan, cel de-al treilea fiu al lui Mayer Amschel Rothschild, fondatorul mitic al dinastiei, pleacă în Anglia pentru a reprezenta interesele financiare ale familiei. Reușita lui Nathan la Londra face să se nască ideea înființării unei bănci europene, cu filiale în diferite țări. James, cel mai tânăr din cei cinci frați, se
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
vieții literare)", iar "datele critice din Memorii sau din Istoria literaturii sunt întotdeauna cumulate cu cele ale personalității autorului"4. Așadar, scriindu-și Memoriile, Lovinescu descoperă o sursă fertilă de inspirație (amintirile) și un tip de discurs capabil să transfigureze mitic realitatea și să confere vieții demnitatea unui simbol. Mai exact, prozatorul învață de la memorialist cum trebuie confecționată o "istorie" ad usum Delphini, în care să se regăsească și alter-ego-ul auctorial (făptura abstractă a intelectualului cu personalitate scindată, ca Andrei Lerian
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
putere irepresibilă. De cum am sosit la Iași, la liceu, în fiecare duminică mergeam pe urmele sau pe presupusele urme ale marelui poet, ca la niște sanctuare"105. După cum lesne se poate constata, Lovinescu atrage atenția asupra naturii legendare (de narațiune mitică, de "tragedie") a vieții poetului, și valorizează, polemic, numai dimensiunea lirică a operei eminesciene, înțeleasă ca un "ecou" direct al temperamentului moldovenesc 106 factor esențial în ecuația personalității creatoare. Criticul de la "Sburătorul" sancționa aici, subiacent, interpretările de tip istorist-sociologizant (pe
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
remarcăm, Lovinescu se delimita, polemic, de concepția romantică asupra geniului, căreia îi contrapunea o perspectivă modernă, "științifică", nutrită de noile "teorii" despre inconștient și de "adevărurile" de ultimă oră ale psihanalizei. Și totuși, interpretarea lovinesciană nu dezvrăjește, nu distruge rezonanța mitică a "miracolului eminescian" (Eminescu rămâne și pentru Lovinescu un "fetiș" altul, e drept, dar tot un "fetiș"), câtă vreme mitul s-a cristalizat de la sine, biografia poetului cumulând, cum s-a spus, atât "datele concrete ale unei personalități umane", cât
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Eminescu plasează conștiința într-un plan metafizic 111, și nu în cadrele restrânse ale unei psihologii individuale (ca Lovinescu). Prin urmare, "filosofia" vehiculată de opera eminesciană contribuie și ea, prin necesarul proces de dezindividualizare pe care îl solicită, la transfigurarea mitică a biografiei și la ipostazierea abstract-simbolică a scriitorului drept "geniu" însingurat și neînțeles. În aceeași ordine de idei, plecând de la observația că lirica lui Eminescu (o "lirică mascată") "e mai ales a eului individual", Tudor Vianu afirma, cu îndreptățire: "spovedindu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pentru că înțelegea fenomenul de decantare a sensului ca pe un proces integrator 234. Integrator e și raportul dintre discurs și psihologia personajului, marcând o relație de interdependență. Clișeul joacă, de fapt, rolul unui catalizator, ce ajută, de pildă, la transfigurarea (mitică, literar-ficțională) a "evenimențialului", "realității", "istoriei"235. Dar același efect "transfigurator", ce "îngheață" imaginea lumii într-o serie de posturi hieratice, e urmărit și de melodramă! Pe scurt: în loc să fie interpretat ca semn al lipsei de talent și imaginație (opinie acreditată
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ierarhizate în scopul unor construcții explicative integratoare. În consecință teoria pulstonică, argumentele interdisciplinare urmărind ipostazlele semantice ale conceptului de lumină, când se observă, că acestea se regăsesc și în principalele tipuri de discurs cognitiv istoric elaborate de om: magico ritualic, mitic, inițiatic, religios, filosofic, artistic, științific și tehnologic, dar are în funcție de parametri și o corespondență ontologică, gnoseologică sau axiologică etc. în ansamblul acestor accepțiuni (între care un loc privilegiat îl ocupă cea tehnico-științifică), atunci se definește lumina din spațiul complex C
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
sociale... S-au auzit în ultimele zile tot felul de personaje trăitoare pe aceste meleaguri, care încercau să justifice gestul lui Obreja și care condamnau cu foc, de-a dreptul băsescian, gestul unor „spectatori nedrepți și nerecunoscători”. În logica acestor „Mitici”, cei 1,9 milioane de euro alocați de ministerul condus pentru moment de „Doamna” pentru această gală, cu adevărat uriașă ca însemnătate pentru repoziționarea unui popor față de „eroii” săi moderni, față de campionii săi, au fost bani dați direct din bugetul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
zisă „uniune democratică”, în realitate cea mai extremistă organizație a unei puteri străine prezentă în România, nu a făcut altceva decât să ducă o politică de șantaj, prin care și-a putut atinge toate obiectivele. Profitând de miopia și tâmpenia „Miticilor” dâmbovițeni, politica perversă a „pașilor mărunți”, promovată cu abilitate de capii udemeriști, a dat roade. Poate de aceea, acum nu se mai vorbește prea mult nici măcar de „autonomia ținutului secuiesc”, ci pur și simplu de autonomia Transilvaniei! Credeți oare că
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Organizarea compozițională bazată pe fluctuația dintre cele două voci narative, una feminină, cealaltă masculină, este o sursă a dinamismului naratologic, alături de dramatismul întâmplărilor neverosimile și de dialog. Modalitatea în care realismul ancorat în social se împletește cu fantezia, fantasticul și miticul conferă vitalitate romanului. Succesiunea de întâmplări palpitante, dialogul dinamic și umorul negru îmblânzesc dramatismul psihologic al personajelor și stările de tensiune. Romanul debutează narativ cu un complot pus la cale de un scrib împreună cu el însuși. Naratorul sugerează astfel ideea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
tip 5D", nici alte invenții nu modifică credința autorului că viața este o taină a naturii nepătrunsă de mintea omenească, sau poate, cum spunea undeva Nicolae Iorga, o erată la legile lui Dumnezeu. La vida es sueño naște realismul fantastico mitic altoit de A.P.B., pe realismul balzacian. În rest, lumea-i cum este și ... asemenea eroilor din Geanta cu ... suntem noi. Adică, înnotăm în Fluviul Uitării. Cei mai mulți, în sensul curentului, ceilalți, împotriva curentului, oricâte reîncarnări am trăit sau mai avem
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
oglin dite în operă, dar viziunea lui Caragiale este și critică, ironică, în timp ce a lui Creangă este umoristică, jovială, cu influențe folclorice. Tot astfel, realismul se concretizează întro viziune moralizatoare în opera lui Slavici, în vreme ce viziunea sadoveniană se deschide spre mitic și arhaic. Viziunea realist obiectivă dură, necruțătoare, din Ion și Răscoala lui Liviu Rebreanu se deosebește și ea de viziunea detașată, ironică sau parodică, cu care George Călinescu privește „comedia umană“ a lumii de parveniți pe care o surprinde în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fi obiectivă [proza realistă heterodiegetică: narator anonim, creditabil/neimplicat, persoana a IIIa descriptivă, repere spațiotemporale obiective, „efectul de real“, „gradul zero al scriiturii“ (Roland Barthes)], subiectivă (proza homodiegetică/ autodiegetică modernistă și postmodernistă; majoritatea pastelurilor, a poeziilor „de atmosferă“), simbolică (proza mitică/fantastică, proza absurdului; pastelul psihologic, pastelul simbolist, elegia etc.), ludică ori parodică (creații postmoderniste). Dialogul este modul de expunere care pune în valoare discursul direct al personajelor, însumând o suită de replici atribuite acestora. - Dialogul dramatic - definitoriu pentru discursul teatral
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
etern al naturii, eternitatea creației)/timp bivalent (universal și individual)/atemporalul (asociat divinității, increatului) timp al începuturilor (timp originar; zori de zi, primăvara; copilăria)/al sfârșitului (timp tragic, agonic, durată thanatică: amurg, toamnă, golul istoric, preatârziul etc.) timp sacru: timp mitic, arhetipal (timp al genezei/al etnogenezei; „vârsta de aur“, timpi eroici; timp echinocțial, armonios, paradisiac, „răbdător“)/timp profan: durata existențială, timp al înstrăinării, al exilului existențial, al dezacordului eu- lume; timp solstițial, al absurdului, al rupturii de nivel ontologic). Indicii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nostalgia absolutului, creația, aspirația spre ideal, spre perfecțiune etc. - Motive romantice: visul, somnul, solitudinea, astralul (luna, steaua, luceafărul, zborul cosmic etc.), acvaticul, cosmogonia, apocatastaza, tenebrele, nocturnul, demoniacul, mortul viu, dublul, voluptatea suferinței, evaziunea (fie întrun trecut medieval sau întrun timp mitic, fie în spații exotice boreale, astrale, onirice), metempsihoza, copacul sacru, codrul, floarea albastră, pasărea, lumina etc. - Literatura creează eroi excepționali (atipici) puși în situații de excepție. Personajul romantic (geniul, magul, îngerul, demonul, daimonul, Lucifer, Prometeu, Hyperion) este sentimental, imaginativ, visător
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
observație: Comedia umană de Honoré de Balzac; romanul balzacian Enigma Otiliei de G. Călinescu; realismul dur al lui Liviu Rebreanu - Ion, Răscoala); realismul psihologic (dostoievskian, proustian, Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război); realismul de proiecție lirică, mitică (Baltagul - Mihail Sadoveanu) etc. În secolul XX, se lansează concepte cul tu rale și doctrine raportate explicit la realism. Astfel, suprarealismul tinde să depășească realismul, prin includerea supranaturalului și oniricului, iar realismul socialist urmă rește reflectarea unor noi contexte sociale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
B. Shaw ș.a. Realismul în literatura română: - Particularități: absența unui program estetic propriu zis și a unei școli/grupări care să acționeze sistematic pentru promovarea unei ideologii; formule estetice diverse (realism de factură populară, realism obiectiv, realism psihologic, de proiecție mitică/epo peică etc.); se manifestă sincron cu alte curente, începând cu perioada pașoptistă, continuând cu cea a marilor clasici și atingând apogeul în perioada interbelică; în epoca postbelică se manifestă ca „realism socialist“, apoi, printro autentică recuperare, ca neorealismul „obsedantului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
clasice (simetria, circularitatea etc.) - limbaj care valorifică expresivitatea registrului popular, arhaic, regional, oral, simbolic etc. tipologia poeziei tradiționaliste: - cultivarea speciilor cu relevanță tradițională: lirica religioasă, poezia bucolică și panteistă, poezia chtoniană (elogiul energiilor germinative ale pământului); poezia de inspi rație mitică și de sensibilitate metafizică (cu puncte de tangență cu poezia expresionistă) - construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial rustic, bucolic (plai natal, natură umanizată/sacralizată, spațiu originar/spațiu matrice al românismului etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
urmărite în planul evenimențial, având numai funcție actanțială. Sunt, de obicei, personaje secundare, implicate doar la nivelul acțiunii narate sau reprezentate scenic. Clasificarea personajelor poate avea în vedere și criteriul reprezentativității: - Personajul arhetipal este un model originar, un erou exemplar - mitic, legendar, basmic etc. -, cu un grad mare de convenționalitate (personajele din basme, de exemplu). - Personajul simbolic este un erou de natură categorială, învestit cu puternice sem nificații morale sau psihologice (Luceafărul eminescian, de exemplu). - Personajele alegorice apar mai ales în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]