3,463 matches
-
iconul cibernetic și trup este complex, de la simularea avatarică a corpului reconfigurabil în sens deopotrivă tehnologic și postmodern la cyborgizarea individului și la mutația transgenică. Prin medierea interfeței computaționale, subiectivitatea și corporalitatea se imagine/ază, ajungând până la performările postobiect care mizează pe mișcarea imaginii trupului în contexte virtuale efemere și interactive. De la arta automutilării corporale (vezi Stiles, 1991, pentru această subdirecțieă, asociind noțiunile rezistenței și ale supraviețuirii, precum acționismul vienez al anilor 1960-1970, la arta feministă sau postcolonială, chestionând probleme de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
din propriul sânge și tehnologia digitală. Doctorul, fotograful și videograful poartă haine cu înfățișare religioasă, iar ceasurile de perete indică timpii diferiți specifici zonelor în care performanța este receptată. Mitologia și ideologia se întâlnesc, împreunându-și simbolurile și iconurile. Artista mizează pe actul alegerii, pe împotrivirea la presiunea socială care obligă femeia să se înfrumusețeze în mod artificial și alterează scopul însuși al chirurgiei cosmetice. Arta sa se îndreaptă împotriva legilor divine, ale naturii sau ale societății, ca o „blasfemie” și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
interacțiunii dintre privitor și mașină și capacității de evoluție și mutație a imaginii numerice: așa cum genele au potențialul de a se regenera, codul informatic al computerului se multiplică prin recurență, creând o infinitate principială de imagini. Acest tip de artă mizează pe mișcare și pe simulare, mai degrabă decât pe forme și pe reprezentări, încercând să intermedieze între viu și non-viu sau între prezență și absență. Arta pare a replica știința, dar și a o comenta și critica. Astfel, controversele însele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
filosofice (fenomenologia corpului la Merleau-Ponty și postumanismul mașinic la Deleuze și Guattariă încearcă nu doar să împace două perspective diferite asupra corpului material și contingent, ci și să sugereze o teorie a subiectului postuman din spațiul virtual. Această teorie nu mizează exclusiv pe ideea mașinii inconștient-productive (existențiale, dar și sociale, în perspectivă deleuzo-guattarianăă, dominatoare astăzi sub emblema ciberneticii sau exclusiv pe ideea subiectivității intenționale, centrată asupra propriei conștiințe umane situate în lume (în linia perspectivei merleau-pontyeneă. Dimpotrivă, încearcă să găsească o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și lumea virtuală în direcții care valorifică trupul uman. Realitatea fizic-materială și rezistența umană nu pot fi confundate cu imaginația, ficțiunea, sau spiritualitatea, în ciuda pretențiilor anumitor futurologi de a face preziceri cu statut gnostic sau mistic. Propunând teoria postumanismului moderat, mizăm în primul rând pe contingența spațiului virtual, așa cum se conturează în dimensiunile de corporealitate și de identitate, ca o conlucrare între conștiință și trup: precum identitatea nu se poate reduce la corpul material, aceasta nu poate subzista fără un substrat
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
titluri de credit, cât timp ei ar putea obține câștiguri mai mari cu riscuri mai mici, cât timp creditorii sunt despăgubiți înaintea acționarilor în cazul unui faliment al companiei. În acest caz fericit, opțiunea managementului companiei va fi dacă trebuie mizat pe costuri mai reduse (preponderență a datoriilor financiare) sau pe un nivel mai ridicat de autonomie financiară (preponderență a capitalurilor proprii) - cu alte cuvinte, o optimizare la nivel de costuri sau una la nivel de riscuri. Cu toate acestea, problema
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
de finanțare este mult mai complexă, după cum se va evidenția în volumul al doilea al lucrării noastre<footnote Vezi și Dragotă, Mihaela, Decizia de investire pe piața de capital, Editura ASE, București, 2006. footnote>. • Politica de dividend. Compania trebuie să mizeze pe o reinvestire a profitului sau pe o distribuire a dividendelor către acționari? Deși este o decizie la nivelul adunării generale a acționarilor, managerul financiar joacă de multe ori un rol important în consilierea acestora. În plus, politica de dividend
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
în care stakeholderii se confruntă pentru a beneficia de o parte cât mai consistentă dintr-o resursă. De exemplu, profitul net al companiei poate fi utilizat pentru plata dividendelor (interesant pentru acționari), pentru investiții (interesant pentru acționari, pentru că se poate miza pe o creștere a prețului acțiunilor deținute în viitor, dar și pentru manageri, salariați, comunitate, chiar creditori - cresc garanțiile reale), pentru cointeresarea salariaților și a managerului. Intuitiv, fiecare dintre stakeholderi va încerca să obțină o parte cît mai consistentă din
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
de strategii a companiei, este posibil ca scopul fundamental al serviciului de recuperare a creanțelor să se limiteze la menținerea procentului de rău-platnici la un nivel gestionabil (de exemplu, maxim 15%), și nu recuperarea tuturor creanțelor. Cu alte cuvinte, se mizează pe faptul ca un client potențial bun platnic să nu devină rău-platnic, copiind comportamentul celor care nu își onorează plățile scadente. Cu toate acestea, chiar dacă strategia companiei este concordantă cu existența unor astfel de creanțe neîncasate, ponderea creanțelor în total
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
a căror rotație, cel puțin de cele mai multe ori, nu poate fi accelerată); - cele mai lichide stocuri sunt cele de produse finite sau mărfuri (care pot fi vândute imediat în totalitate), precum și stocurile de materii prime deținute pentru realizarea de speculații mizându se pe creșteri ale prețurilor; - creanțele sunt în general mai lichide decât stocurile, întrucât pot fi scontate la bănci. Uneori, totuși, creanțele au un grad de lichiditate mai redus decât stocurile, spre exemplu atunci când se dețin creanțe asupra unor debitori
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
nu evită cu totul un nume fals, exprimînd deliciul, de o simpatică pedanterie, al filosofării, întîlnim și dincoace, pe alocuri, gustul, solemn, pentru sentențios. Dar nu-i mai puțin adevărat că autorului nu-i lipsește vocația pentru enunțul aforistic. Dacă, mizînd pe iradierea în spectru politic a textelor sale, Constantin Popa ar fi înclinat să-și renege una din temele recurente, aceea a cuplului în impas, m-aș feri să alunec în acest exclusivism care sărăcește oferta. Părerea pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
unei viziuni comune, transdisciplinare, despre lume, despre cunoaștere și despre om. O școală care conduce la înțelegerea lumii prezente, la cunoașterea vie a acesteia, prin relevarea unității dintre cunoașterea științifică, cunoașterea ca experiență interioară și cunoașterea sacrului. O școală care mizează pe o viziune integratoare, care poate conduce către o construire armonioasă a ființei, a elevului, care își poate dezvolta personalitatea într-un mod interogativ și autonom. O școală bazată pe o paradigmă educațională a integralității, a coerenței, a valorii, care
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de unitate artistică. Iar prin enunțarea sincretismului la care teatrul aderă, este ridicată problema libertății a libertății creației și, implicit, a libertății creatorului. Niciodată dusă până la ultimele consecințe, discuția cu privire la textul piesei și la textul transpus scenic ne determină să mizăm pe o conciliere a părților implicate în negociere. Iar interpretarea pe de o parte, a actorilor, pe de alta, a spectatorilor, prin ceea ce știm că reprezintă exercițiul de decodare mesajului artistic va media între cele două autorități, a dramaturgului și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care-l respirau pe scenă, au ieșit au descins, au năvălit! printre spectatori, indignați, cântând, chemându-se la o luptă neîntârziată pentru aducerea în lumina concretă a reflectoarelor a părții invizibile din lună! Dar cum unii spectatori din lojile fundamentale mizau pe propria lor gândire, ce le permitea să nu vadă nicio legătură între cauze și efecte, Pasărea dintr-o altă zi a tot fost amânată să-și găsească zborul, ca să nu favorizeze insecuritatea cetățenilor!.. Chiar primarele de pe Someș s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o inovație și un risc. Este punctuația amintirii, a timpului interior, dilatat sau contractat după valoarea semnificației. Este ca și cum după traversarea unei perioade dificile închidem ochii și frânturi de zile, luni, ani defilează prin fața minții. În acest rămășag Visarion mai mizează și pe marele său talent de a lucra cu reputați actori de teatru, capabili de a intui firescul cerut filmării. Vasile Lazăr devine în interpretarea lui Ovidiu Iuliu Moldovan un arhetip al generației sale. Rigurosul autocontrol al actorului operează cenzorial
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
numim cehoviană. Pentru coerența discursului importante sunt toate "părțile", toate secvențele. Observ că acest timp de creație este relativ rar, și când scriu nu mă refer cu precădere la teatru; mă refer, în general, la tipul de creație care nu mizează pe metaforă, ci pe metonimie. Nu trăiește prin licitarea imeginii, ci din viziune. Nu explorează resursele unui limbaj, ci devine, el însuși un limbaj. În finalul spectacolului, cele trei surori își rostesc, împreună, monologul final. Cuvintele se suprapun, se adună
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
un grup de tineri actori, Vladimir Găitan, Liviu Rozorea, Mircea Diaconu, Constantin Măru, să realizăm o expresivitate modernă, semnificantă atât la nivelul jocului, cât și la nivelul mizanscenei. Un spectacol frust ce crea în public o puternică senzație de culpabilitate, mizând pe reacția conștiinței ce se revoltă împotriva înmatriculării personalității. Momentele împlinite ale acestei reprezentații probabil că nu le-aș mai putea repeta acum. Nu mai am inocența atât de necesară acestui text. Eu fac spectacolele dinlăuntrul meu. Eroii lor seamănă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
prologul s-a terminat și ar fi timpul piesei. Frică îmi e de dramoleta de duzină sau de comedia moralizatoare. Vreau și trebuie să-mi urmez drumul. Nu știu cum. Și nu vreau să aflu care sunt răspântiile care mă așteaptă. Am mizat pe drumul întreg și de aceea, împotriva mea chiar, trebuie să exist, să lucrez, să trăiesc. Aș vrea o școală de teatru pe care s-o gândesc și s-o realizez cu experiența mea de acum, cu ceea ce știu că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și actorului pentru renașterea sălii Teatrului Foarte Mic, poate fi menționată ca o primă cucerire a programului nostru teatral. Studioul "Emil Botta" își propune să cultive dramaturgie și expresie teatrală națională și internațională, într-o formula de atelier de creație, mizând pe declanșarea unor elemente în care să coexiste clasicitatea și modernitatea, prin comunicare teatrală directă, susținută de elemente concrete, nemijlocite ale angajării actorului în reprezentație, având ca partener un public activ, provocat la acțiune. Vom încerca o deschidere spre debutul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
iar apoi de a-i deduce consecințele". Continuă prezentînd ipoteza de lucru reținută de Grupul celor Zece: "Nivelul de organizare socio-cultural nefiind încă într-adevăr explorat la nivel exprimental, e vorba de a întreprinde fără întîr-ziere o astfel de investigație, mizînd pe o dublă fecunditate: aceea a unei înnoiri metodologice (recurgînd la noțiunile de "structuri finalizate", de "niveluri de organizare", de "bucle retroactive", spre exemplu) și cea a refuzului împărțirii în fenomene biologice și fenomene sociologice (nu pentru a ceda vechilor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
gândire, prin amestecul lirismului cu epicul, sugerând ipostaze dinamice ale omului modern. Viziunea poetică se constituie prin expansiunea imaginației, prin regândirea miturilor fondatoare, prin amestecul de luciditate și fantezie, de gravitate și derizoriu (care as cunde însă „râsu-plânsu“). Limbajul poetic mizează totul pe ambiguitatea ce multiplică nivelurile de semnificare, pe forțarea limitelor cuvântului, care se transformă în necuvânt, în limbaj autoreferențial, în expresie ermetică. Nivelul stilistic este centrat pe metafore moderne, pe metonimii și simboluri culturale, dezvoltate imprevizibil, întro sintaxă poetică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
poezia exprimă, comunică o realitate (textul poetic nu mai e o finalitate, ci un mijloc), iar persoana poetului devine sistemul de referință, instanța ordonatoare“ (Alexandru Mușina, O poezie pentru mileniul III). De aici, biografismul, banalitatea deli berată a discursului liric - mizând pe forme ale oralității, ale stilului colocvial -, hibri darea speciilor și a genurilor, prin narativizarea textului liric și recuperarea unor specii vechi, „minore“. Proza postmodernistă apelează la textualism și la joc metalingvistic, la tehnici narative, între care, conform studiului despre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din jurnalulsursă. Astfel, Romanul adolescentului miop sau Maitreyi de Mircea Eliade ori Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război presupun un pact de lectură ce aduce în primplan formula jurnalului și categoria autorului. Tot astfel, proza și poezia postmoderniste mizează pe genurile biograficului sau textualizează chiar procesul creării operei, așa încât receptorul se poate dispensa de lectura unui jurnal care săi dezvăluie aceste realități. Sintetizând, apare evident faptul că lectura jurnalelor unor scriitori reprezintă, în sine, o experiență de cunoaștere fascinantă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sugera că în epocă există și un "iluminism istorist", opus celui "dogmatic" (vezi II, notele 4 și 5). Întrucât istorismului i-am rezervat în continuare un capitol special, ne vom opri aici, în primul rând, asupra caracteristicilor spiritului romantic, care mizează oricum pe categoriile istoricității. Spiritul romantic refuză modelul clasic invariabil, abstract și atemporal, preferând diversitatea, concretul și temporalitatea (continuitatea este abandonată în favoarea discontinuității), într-un demers inductiv, care pleacă de la realitatea individuală și istorică. Să nu uităm că artiștii romantici
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
este, dacă ne gândim, bunăoară, la modul de reprezentare a lumii, ori la situarea față de "lucrul în sine". Cu Dilthey ne aflăm deci într-o perioadă când "categoriile mobilității" reușiseră să se impună în fața celor "anistorice" și inerte, pe care mizase filozofia tradițională. Asemenea ecouri postromantice, ce-i drept, atenuate, răsună și în "filozofia vieții" și, implicit, în opera lui Dilthey, sau așa cum aminteam mai sus într-o serie de orientări neoromantice, impulsionate de el, cum sunt filozofia inconștientului și intuiționismul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]