3,398 matches
-
a Cronicilor, a fost unul altruist: „Apoi dă-mi mie acum Înțelepciune și știință, ca să pricep cum să cârmuiesc pe poporul acesta”. Prima decizie a lui Solomon ca lider a fost un act de caracter În folosul altora. Compasiune și modestie Pe un perete din biroul meu există o copie Înrămată a unei scrisori pe care Abraham Lincoln i-a trimis-o Lydiei Bixby pe 21 noiembrie 1864 pentru a confirma moartea fiilor ei În război. Lincoln a scris: „Știu cât
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Lincoln a scris: „Știu cât de neputincioase și de goale trebuie să fie vorbele cu care aș Încerca să vă alin durerea provocată de o pierdere atât de mare”. Caracterul lui Lincoln cuprindea și acest minunat amestec de compasiune și modestie dezvăluit În scrisoare. Chiar dacă era președinte și comandant al forțelor armate, Lincoln a considerat că vorbele sale erau „neputincioase și goale”. Faptul că el n-a pregetat să-și dedice timp pentru a Împărtăși durerea femeii a fost un act
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Chiar dacă era președinte și comandant al forțelor armate, Lincoln a considerat că vorbele sale erau „neputincioase și goale”. Faptul că el n-a pregetat să-și dedice timp pentru a Împărtăși durerea femeii a fost un act de compasiune, de modestie și... de caracter. După cum observă Drucker, angajații sunt gata să ierte foarte multe: incompetența, ignoranța, nepăsarea și chiar proastele maniere. „Nu vor trece Însă cu vederea lipsa de integritate”, scrie Drucker, „și nici nu-i vor ierta pe cei de la
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
emergența insistentă a problematicii infinitului și a totalității în orice proiect fundaționalist. Din aceste atitudini reiese un portret al modernității târzii, conștientă de falsul mitografiei intelectuale promovate, nu în puține rânduri, de ideologia iluministă. În cuvintele lui H.-R. Patapievici, „modestia cu care mânuitorii de azi ai cunoașterii tehnice acceptă o percepție a lumii care nu mai rezultă consecvențial din ontologia instrumentului lor de cunoaștere sugerează că instinctele cognitive ale modernității târzii sunt orientate după exigențele unei forme de cunoaștere mai
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dificil sacrificium intellectus. Toți cei care cred în speculație sunt chemați să accepte că actul de cunoaștere umană este „acum ca prin oglindă, în ghicitură” (1Cor. 13,12). Din perspectiva eticii intelectuale, Deslușirea Tainei ne oferă o superbă lecție de modestie: excelența începe acolo unde începi să ai curajul de a te recunoaște înfrânt. Faptul de-a admite - împreună cu Părinții Capadocieni - condiționarea oricărui proiect gnoseologic poate avea un binefăcător efect tonic. Din agonia epistemologiilor recente reiese figura intelectuală a incertitudinii. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
păgân Gaius Musonius Rufus (30-100 î.Hr.)1. Exhortațiile parenetice ale autorului catolic Francisc din Sales (1567-1622), care invocă exemplul discreției unor mamifere cu totul respectabile (e.g. elefantul)2 par să împrumute teme direct din Pliniu cel Bătrân 3. Respectul și modestia (verecundia et pudore) față de soție, îndemnul la cumpătare și echilibru, alături de încurajarea fățișă a procreației sunt prezente cu egală statornicie în scrierile păgâne sau creștine. Calitățile terapeutice ale postului au fost relevate mai întâi de școala pitagoreică, de cea stoică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
rămâne fată bătrână. Pentru Sara, tranziția cea mai importantă este de la viața de femeie necăsătorită la cea de femeie măritată. Relația de cuplu care implică dragoste și atracție nu ocupă nici un loc în relatările ei. Dacă acest lucru se datorează modestiei în limbaj sau atitudinii ei față de heterosexualitate nu putem ști precis. Sara îi vorbește intervievatoarei de dificultățile pe care le-a întâmpinat în atingerea acestui scop din cauza naturii profesiei - mai concret, fiindcă la colegiul de institutori și, mai târziu, în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și valorile fundamentale ale rigorii științifice. Pe de altă parte însă, au apărut și alte modalități de definire a criteriilor, precum și liste de criterii noi, mult mai concise. Într-o lucrare foarte recentă, Rogers și colaboratorii săi au propus, cu modestie, următoarea idee: „În cercetarea calitativă, un criteriu de validitate fundamental este acela ca interpretările și concluziile să fie strict ancorate în text”. Hammersley (1992) a propus două criterii extrem de generale: validitatea, care se referă la gradul de adevăr,de plauzibilitate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
nu înseamnă, cum ar putea crede cineva, transcrierea aseptică, neimplicată, a ceea ce se vede, înregistrarea banală a faptelor banale, nu înseamnă nici transcriere fidelă sau naturalistă a cotidianului. Fidelitatea își are și ea subtilitățile și strategiile ei (literare). Denotativul, în modestia lui asumată, poate fi profund (și într-un mod mai rafinat), conotativ, eludând, cu bună știință (sâc!) arsenalul de simboluri, trimiteri, sofisticare metaforică. Nu înțeleg prin această poezie colectarea de recuzită contemporană (televizor, tramvaie), de decoruri și obiecte, contabilizare apoetică
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cele mai multe aspecte, bărbații și femeile sunt egali, dar, din cauza acestor diferențe: • bărbații vor manifesta mai ales caracteristici psihologice „masculinexe "„masculin"”: agresivitate, duritate, competiție, capacitate de raționare logică, analitică, abstractă, autonomiexe "„autonomie", autoafirmare 1; • femeile vor manifesta intuiție, sensibilitate, empatie, compasiune, modestie, dependență, blândețe, dăruire, sacrificiuxe "„sacrificiu" de sine. 4) Societatea trebuie să aibă grijăxe "„grijă" să mențină această ordine pozitivă „naturală” a lucrurilor, făcând astfel încât bărbații să rămână „bărbați”, și femeile „femei”. 5) În plan politic, aceasta înseamnă pentru femei acces
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
comunitate. Alienarea față de capacitățile intelectuale se produce de obicei prin faptul că femeile sunt făcute să se simtă nesigure, să ezite să se exprime publicxe "„public", să pară mai degrabă că pretind că știu decât știu. Aceasta le conduce la modestie exagerată în privința meritelor proprii și la aspirații intelectuale mai joase. Există, susține Jaggarxe "„Jaggar,Alison", multiple surse de oprimare: unele sunt chiar în mintea femeilor, dar altele sunt în instituții, în structurarea culturii. Procesul de ridicare a conștiinței femeilor este
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
forma resemnării. O resemnare, altfel, laborioasă. Atît cît este, limba Îl servește, poetul scrie În toate genurile, plîngerile lui (În Epistole) sînt cam retorice pentru că versurile spun indirect ceea ce autorul afirmă că nu poate spune. Putem spune atunci că o modestie numai pe jumătate sinceră stă la originea demersului său liric. O modestie pusă În slujba unei ambiții: aceea de a găsi În versuri „tonul măreț” care să dea ideii o anumită Înălțime și demnitate: „să-ți scriu pe un ton
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poetul scrie În toate genurile, plîngerile lui (În Epistole) sînt cam retorice pentru că versurile spun indirect ceea ce autorul afirmă că nu poate spune. Putem spune atunci că o modestie numai pe jumătate sinceră stă la originea demersului său liric. O modestie pusă În slujba unei ambiții: aceea de a găsi În versuri „tonul măreț” care să dea ideii o anumită Înălțime și demnitate: „să-ți scriu pe un ton măreț, cît mai măreț s-ar putea”. A scrie În stil grandios
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Cela ce găsește vină S-o vrea s-o facă mai bine Nu stau cu el În pricină Slobod este de la mine”, urmată de un cuvînt către cititori și de o prefață. Tema primului este umilința, mai exact: afectarea unei modestii fals umilitoare. El, Pann, s-a străduit să prefacă Într-un stil frumos cartea ce vine din limba latinească, dar este sigur că stilul său nu va mulțumi pe toți, căci: „Căci știu că nu-i om să facă Vrun
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
necunoscute. Dragostea ca energie ascensională. Femeia și „misticul trianglu”. Delirul creațiunii, iarăși. Un discurs format din mai multe discursuri. Figura „hrăpirii”. Cele trei muze ale lui Heliade: muza cetățeană, muza astrală și muza buclucașă. VII. Grigore Alexandrescu. Lipsa modelelor. O modestie numai pe jumătate sinceră. „A mări frumos”. Figura desăvîrșirii. Teama de anarhia limbajului Cultul „stilului deslușit”. Înălțarea obiectului liric. Migăloasa scenografie a grandorii. Scenariul unui poem: Umbra lui Mircea. La Cozia. Tema turnului. Lucrurile purtate de caleașca sublimului. Obiecte-simboluri. Un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
student la Drept. Îl cunoștea din cercurile de amici. - Probabil, emise Ioanide ipoteza în chipul cel mai detașat,spre a nu jigni pe Tudorel, e un tânăr inteligent, îl cultivi pentru plăcerea convorbirii. - Avem concepții comune, zise Tudorel cu o modestie care i se păru arhitectului ironică și agresivă. - Aha, aveți concepții! Foarte frumos! glumi Ioanide. Sămi le destăinuiți și mie odată. Vă invit pe amândoi. Propunerea fu înregistrată în tăcere și cu rezervă. Ioanide își alcătui o ținută gravă și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
diletant al arivismului, folosind instrumente de epocă romantică. Arhitectul observase, când intrase în birou, doi frați ai lui Conțescu, doi cumnați, care acum trecuseră în sufragerie, unde stăteau de vorbă cu Paulina. Conțescu avea o fizionomie cam plângăreață, de o modestie prea bătătoare la ochi, încolo, sub G. Călinescu acest aspect onctuos nutrea un suflet ferit de orice dezordini ale fantaziei, calculat și îndărătnic. Frații săi de dincolo, masivi la față, respectuoși în priviri și scrutători, trădau originea rurală. Erau fii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la care s-ar fi adăugat onorarul arhitectului și al constructorului, păru lui Conțescu surprinzător de rezonabilă. Ioanide îl asigură că onorarul său nu era de natură să-l preocupe, că și-l va fixa însuși cu cea mai mare modestie, mai ales dacă îl va lăsa să-și facă sus la mansardă o cameră pentru uzul și după gustul său. Ioanide avea să se repeadă într-o zi spre a lua aerul locului, după aceea, lucrările, făcute cu meșteri locali
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu totul paternă și inofensivă. Lui Pomponescu îi displăcu faptul că, plecat pe ușă, arhitectul plana încă în atmosferă, absorbea gândurile femeilor. Ioanide i se păru cinic, fanfaron, lipsit de moralitate. Îl socotea infatuat, reclamagiu și prezumțios sub aere de modestie, era din ce în ce încredințat că așa-zisa lui dezinteresare e numai o formă perversă de parvenitism. Articolul apărut în revista străină și comentat strident în Universul dovedea că Ioanide avea gașca lui. (Adevărul era totuși că până în acel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
voia să spună "în cazul când voi fi ministru". Luând ipoteza drept un fapt cert, el se înclină foarte obsecvios și zise: G. Călinescu - Respectele mele, domnule ministru! Vorbele acestea produseră emoție în câteva persoane care treceau, și Pomponescu, în ciuda modestiei sale perfecte, formal, savură prestigiul demnităților publice. Pomponescu și aghiotantul lui ajunseră la Rondul întîi, când le ieși înainte Smărăndache. Ministeriabilul, mai împăcat sufletește, voi să verifice cum funcționează legenda în public și întrebă pe Smărăndache ce mai este nou
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
decât smochingul și părea o haină de toate zilele, purtată cu simplitate. Pomponescu era înalt, sau făcea poate această impresie din cauza umerilor săi înalți. Smărăndache susținea că Pomponescu pare a da profesional audiență, căutând a șterge cu cât mai multă modestie respectul pe care prestigiul său il impunea. Recepția se încheie cu un scurt pro G. Călinescu gram muzical, aranjat și acesta spre a da posibilitatea unui mare pianist român foarte gustat în Franța să intervină la diplomația subțire a recepției
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
suntem mândri, un artist și un mare om de stat etc. Puțini sunt oamenii care să reziste la asemenea platitudini și tot ce poate face un om de educație este de a-și ascunde satisfacția sub o mască de severă modestie. Față de prințesa Hangerliu, Aurora debută cam așa, adoptând o sfială foarte bine condusă și schițând, ca din ignorare a ceremonialului just, o reverență: - Doamnă prințesă, sunt emoționată și nu știu dacă n-amfost cam îndrăzneață să vă importunez. Numele dumneavoastră istoric
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
au în vedere decât succesul practic. În lumea în care mă învîrtesc eu de atâția ani, n-am găsit decât rar o femeie care să pară insensibilă la prestigiul omului cunoscut, al ministrului (Pomponescu căuta să pună cât mai multă modestie în acești termeni, care de altfel îi umpleau gura). Atunci intervine o dificultate neprevăzută. Sunt sfios. Îmi zic că, dacă femeia în chestiune nu-i atrasă de condiția mea socială, va fi mai greu pentru mine s-o captez prin
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Chiar când Pomponescu desfășura teoria sfielii zâmbind oficios, Ioana avea sentimentul unei autorități exercitate asupra sa cu mijloacele blânde ale persuasiunii. Însă Pomponescu nu mințea, avea doar timiditatea solemnă. Se obișnuise în vizitele ministeriale, la banchete, să culeagă roadele acestei modestii pompoase și nu trăda procesul interior. De altfel, soliditatea lui trupească înlătura orice banuială în acest sens. Ai fi zis că un uriaș se face mic și timid dinadinsul, ca să nu sperie copiii. - Pe urmă, mai sunt timid și din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
entuziasm factice. E o idee bună. În fond nu era încîntat, având o slabă părere despre talentul lui Pomponescu, dar ca simplă demonstrație socială, a adula pe ministru nu strica. Își notă în agendă. . - Nu știu, zise Pomponescu cu o modestie la fel de factice,dacă mai poate interesa azi. Idealul meu a fost de a construi o catedrală ("Catedrala Neamului!" strigară toți în gând și lui Hagienuș aproape îi veni să chițcăie de veselie). Începusem din nou să lucrez, când am fost
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]