4,567 matches
-
caracteriza personajul Cozma Răcoare, devenit un fel de simbol pentru români, nu numai pentru moldoveni. Sau poate l-ar caracteriza mai bine expresia „cumplit român“, pe care o folosește Sadoveanu la adresa aceluiași personaj din creația sa timpurie, cînd animozitățile dintre moldoveni și munteni încă nu se stinseseră complet și ar putea fi mai puțin suspectat de românism, Cozma Răcoare, care se va îndrăgosti de „un pui de româncă“, cucoana Sultana: „Ce strașnică muiere!“. Sau ne putem referi la Moș Precu, stăpînul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de pe malul Milcovului, în Muntenia, dar învățătorii mei din sat erau basarabeni, stabiliți în timpul refugiului: Domnul și Doamna Păuș. Strașnici români! Vorbeau impecabil românește, dar copilul lor, cu care mă împrietenisem, vorbea îndulcind ușor pronunțarea cuvintelor, așa cum o face orice moldovean cînd scapă de presiunea normelor literare. Apoi, datorită împrejurărilor, m-am aflat mai mult printre moldoveni, cu care m-am asimilat. Îmi place să fiu moldovean; moldovean m-am simțit și la Iași, și la Galați, și la Suceava, și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și Doamna Păuș. Strașnici români! Vorbeau impecabil românește, dar copilul lor, cu care mă împrietenisem, vorbea îndulcind ușor pronunțarea cuvintelor, așa cum o face orice moldovean cînd scapă de presiunea normelor literare. Apoi, datorită împrejurărilor, m-am aflat mai mult printre moldoveni, cu care m-am asimilat. Îmi place să fiu moldovean; moldovean m-am simțit și la Iași, și la Galați, și la Suceava, și la Cernăuți, și la Chișinău. Peste tot mă simt acasă. Dar tot acasă mă simt și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cu care mă împrietenisem, vorbea îndulcind ușor pronunțarea cuvintelor, așa cum o face orice moldovean cînd scapă de presiunea normelor literare. Apoi, datorită împrejurărilor, m-am aflat mai mult printre moldoveni, cu care m-am asimilat. Îmi place să fiu moldovean; moldovean m-am simțit și la Iași, și la Galați, și la Suceava, și la Cernăuți, și la Chișinău. Peste tot mă simt acasă. Dar tot acasă mă simt și la București, căci sînt român, aparțin colectivității etnice, culturale, lingvistice care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dar nici Lemeș, evreul lautar din Bălți, responsabil cu petrecerea ce urma ceremoniei creștinării. Intenția vizibilă a autorului este de a ne prezenta situația boierimii basarabene. De o parte erau vîrstnicii, care în astfel de momente își aminteau că sînt moldoveni; însuși mareșalul nobilimii „uitîndu-și fumurile de mareșal al nobilimii din împărăția rusă“ (1,10), îi cere lăutarului: „Bre, Lemeș frate! Zi-ne o doină moldovenească“ (1, 10). Cîntecele moldovenești le înmuiau inima și le redeșteptau momente trecute, provocînd ieșiri ca
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aceștia sînt niște cimpanzei, care afișează necunoștința limbii moldovenești, dar în realitate nu cunosc bine nici Cu siguranță aveau în vedere caracterizarea făcută de un raport oficial din perioada de început a ocupației rusești: „Origina comună și educația asemănătoare a moldovenilor face ca moravurile lor să fie foarte deosebite de moravurile popoarelor cu idei sănătoase. Pornirea dvorenilor moldoveni de a se sprijini reciproc împotriva rușilor, pentru care nu simt decît ura; - aversiunea lor de a se supune legilor fundamentale ale Imperiului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
servilă în slujba oricui ține biciul în mînă“ (1, 112). Comportamentul duplicitar al boierilor de felul lui Stephan Gheorghevici Cazara, mareșalul gubernial al nobilimii basarabene, care, cochetînd cu „frumosu-i grai moldovenesc“ (1, 92), cultiva, pe de o parte, pe „boierii moldoveni care, de nevoie, nu vorbeau decît limba lor maternă, și chiar pe puținii moldovenizați, care nu se sfiau să-și afirme caracterul lor etnic, fără să compromită lealitatea lor față de împărăție“ (1, 92), dar nu uita să afirme în fața mai
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie <footnote Ideea era destul de răspîndită în epocă; o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori deci să se întoarcă la matcă“ (2, 187). footnote> , înstrăinată însă de marea națiune mamă“ (1, 96). Ce mai conta falsul grosolan privitor la originea populației din provincie?! Viitorul provinciei nu se arăta deloc favorabil populației
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
afară de cea rusă îl punea adesea pe elev în condiții delicate <footnote Ideea era destul de răspîndită în epocă; o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori deci să se întoarcă la matcă“ (2, 187). footnote> . Nu e de mirare că cei școliți uitau cu totul graiul moldovenesc, condiderat grai local, inferior, demn de a fi folosit în relațiile cu slugile. Cît despre
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
perspectivele“, care „pierduseră conștiința legăturii lor etnice cu masele țărănimii“ (2, 182); pe de alta erau seminariștii, „băieți de popă și dascăli de țară, condamnați să rămînă în «tagma duhovniceasc㻓, care, „crescuți și trăiți în mediul satelor, se simțeau mai moldoveni“ (2, 182). „Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu <footnote Erau singurii gimnaziști care nu aparțineau aristocrației. footnote> , - dacă nu se simțeau rusificați pe deplin, se credeau mai presus de distincțiunile naționale: revoluționari internaționali
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pieire?“ (3, 218 - 21). Și simte nevoia să-și definească personalitatea, care începe cu „m-am născut la Năpădeni, unde s-au născut și părinții și bunicii și o serie nesfîrșită de strămoși, împreună cu generațiile din care au izvorît toți moldovenii noștri de la Nistru“ (3, 176). Și astfel ajunge la definirea personalității celor din care s-a născut, moldovenii, care „s-au născut prin amalgamare, prin fuziunea lor, prin amestecul cu țărîna din care trăiau, din care se ridicau, ca și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Năpădeni, unde s-au născut și părinții și bunicii și o serie nesfîrșită de strămoși, împreună cu generațiile din care au izvorît toți moldovenii noștri de la Nistru“ (3, 176). Și astfel ajunge la definirea personalității celor din care s-a născut, moldovenii, care „s-au născut prin amalgamare, prin fuziunea lor, prin amestecul cu țărîna din care trăiau, din care se ridicau, ca și ierburile cîmpiilor lor, ca și copacii pădurilor lor și pomii din grădinile lor, animați de aceeași forță primordială
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de răscruce îl trăiește la închisoarea din Moscova, în care „toate semințiile Rusiei erau reprezentate. [...] Toate dialectele provinciale [ale limbii ruse] puteau fi auzite, cu foneticele lor caracteristice, în a, în o sau în u“ (3, 262). Marea mirare a moldovenilor ajunși aici a fost că „una din primele întrebări puse lui Ion Rătu fu: - De ce naționalitate ești? Ei socoteau ruseasca lor, dacă nu perfectă, cel puțin destul de corectă ca să poată fi socotită măcar un dialect provincial. Nu i-ar fi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în gînduri. Aceasta este explicația spovedaniei adresate lui Moise Roitman, „față de care, știindu-l refractar ideilor sale, credea mai cu seamă necesar să-și justifice îndoielile“. „Adesea m-am întrebat [se spovedește Vania fostului său coleg] ce mă leagă de moldovenii mei din Năpădeni. Acum cred că mi-am dat seama. Eu nu pot spune noi decît gîndindu-mă la ei. Secole de viață obștească, un șir nesfîrșit de generații, care au trăit sub aceleași urgii și cu aceleași aspirațiuni, au creat
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
îmi inspiră groaza necunoscutului. [...] Sentimentul acesta, - nostalgia după o țară necunoscută [...] nu e decît o formă a setei de ideal, - setea de patria ideală“ (5, 264 - 265). Revenit, după încheierea exilului, la Năpădeni, înainte de plecarea în România, ia pulsul vieții moldovenilor din Basarabia și constată că nimic nu se schimbase. Fostul său învățător, acum ziarist, îi prezintă o stare ciudată: „jurnalul condus de mine, un rus, și susținut de burghezimea liberală, în cea mai mare parte evreiască, [...] se numește Gîndul basarabean
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cere școli moldovenești pentru țărani, iar organul «adevăraților ruși», - numit Russcaia Pravda e redactat de moldovanul Pavel Brașevan și finanțat de un alt moldovan, Andrei Mantu“ (5, 397), vechi cunoștințe ale lui Ion Răutu, probînd continuarea vechilor practici ale parveniților moldoveni din Basarabia. În alte cercuri ale intelectualilor moldoveni, pe care Ion Răutu îi numește „ostași pentru cultura națională“ (5, 379), identifică și bune intenții, pe care înțelege să le valorifice, de aceea se adresează acestora solicitîndu-le să-și asume „sarcina
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
colectivelor umane ce au în stăpînire sistemul respectiv. Încercarea făcută de M. Cosniceanu de a restabili o parte din inventarul numelor de botez și de familie din Moldova <footnote M. Cosniceanu, Dicționar de prenume și nume de familie purtate de moldoveni, Chișinău, 1991; ediția a II-a, revăzută și completată, 1993. footnote> este întru totul justificată și merită toate laudele, chiar dacă nu-i împărtășim totdeauna opțiunea pentru forma selectată. Variantele au circulat și vor continua să circule, fără să fie nevoie
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
1, 106). Și nu e singura reacție de condamnare a comportamentului boierimii basarabene. Chiril Chiriacovici Leon, „șeful real al partidului moldovenesc“, sosit la sobrania dvorenilor de la Chișinău, i se adresează Smaragdei Theodorovna, în timpul unei vizite: „Vin vremuri grele pentru noi, moldovenii. Avem nevoie să mai stăm la sfat, ce și cum îi de făcut. Că sînt mulți dintre boierii noștri moldoveni, care sînt sau prea hîtri sau prea tembeli. Și socot că și cuconițele noastre sînt cam de vină, - hi-hi-hi! - le
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie <footnote Ideea o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori deci să se întoarcă la matcă“ (2, 187). footnote> , înstrăinată însă de marea națiune mamă“ (1, 96). Falsul grosolan privitor la originea populației majoritare din provincie nu mai conta. E ușor de închipuit că la aceste
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de limbă oficială a provinciei, alături de cea rusă, de care se bucura limba moldovenească, la începutul ocupației, în administrație, în justiție, în școli era un rezultat firesc al noii situații din Basarabia. Necunoașterea limbii ruse punea in inferioritate pe orice moldovean care intra în relație cu vreuna din instituțiile statului. Judecătorul de pace Porfir Gavrilovici Gheorghiță „e rău văzut pentru că la judecată vorbește moldovenește cu țăranii“ (5, 378), de aceea lumea își pune întrebarea cît va mai fi acceptat ca judecător
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
să ție slujba în limba slavonă“ (1, 23). Prin misia asumată, slujitorii bisericii, în cea mai mare parte „băieți de popă și dascăli de țară, condamnați să rămînă în «tagma duhovnicească» [...] crescuți și trăiți în mediul satelor, se simțeau mai moldoveni“ (2, 182), rămîneau mai apropiați de popor, fiind nevoiți să le cunoască și să le folosească limba chiar cînd oficiau în limba slavă. Preotul Andrei Găină din Perieni îi mărturisește lui Vania: „eu am ținut întotdeauna la neamul nostru moldovenesc
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în acord cu moda din societatea timpului: toată lumea bună trebuia să aibă nume rusești sau care să pară rusești. Acesta era un semn al aderenței la noua societate, un semn de patriotism din partea celor despre care se știa că sînt moldoveni, iar acest aspect trebuia pus în evidență de fiecare dată. Ilustrativ este cazul lui Ivan Ivanovici Covată, „un funcționar al cărui patriotism rusesc era cu atît mai fierbinte cu cît trebuia să fie uitată originea lui moldovenească“ (1, 108), patriotism
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de consilier pentru un șir de guvernatori ai Basarabiei. Nu era însă un caz izolat; Însăși Smaragda Theodorovna declară contelui Prszewicki: „Sînt basarabeancă, [...] aproape n-am ieșit din provincia noastră. Tatăl meu e un mare patriot rus, dar noi sîntem moldoveni“ (1, 93). Cele două transformări de nume trădează și atitudinea față de purtătorii numelor: „pe cînd numele ei a suferit o înaltă stilizare prin «Thita», numele lui conu Iorgu n-a fost acordat în același stil; nici Stephanovici cu «phita», nici măcar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
structura rusească a antroponimiei din Basarabia încă nu se impusese definitiv nici măcar la nivelul boierimii, mai dispusă la concesii față de „cerințele“ societății rusești. Însuși mareșalul nobilimii, „reprezentatul țarismului din S xxx “ (1, 11), avea momente cînd se comporta ca un moldovean adevărat. La botezul lui Vania, uitîndu-și statutul oficial, se adresa lăutarului Lemeș: „Bre, Lemeș, frate! Zi-ne o doină moldovenească... știi ca cio-cîr-lia!“ (1, 10), pentru ca, după cîntecul „subversiv“ (1, 11) al lui Lemeș, „dîndu-și cu pumnii în cap: - Măi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și a întemeiat o gazetă, [...] o foaie de varză, dar plină de venin. Se cheamă Russkaia Pravda“ (5, 371). Ideologia gazetei, a „adevăraților ruși“, curent în care se înscria Andriușa Matu, împreună Pavel Brașevan, foști colegi ai lui Vania Răutu, moldoveni ca și el, o cunoaștem dintr-un articol prin care se condamnau încercările „de a surpa autoritatea imperială și de a înstrăina blîndul popor al Basarabiei de mama lui, Rusia [...], începînd cu școli în limba străină, ca mîne să ceară
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]