10,170 matches
-
generații. În acest sens aceștia au făcut compromisuri asociindu-se cu patronii de media. Cei dintâi urmărind să-și promoveze lucrările prin compromis, făcând jocul cercurilor îmbogățiților, cei de-al doilea urmărind să se îmbogățească cu orice preț, încălcând orice morală, chiar și cea creștină, prin promovarea nonvalorii și a prostului gust. Asistăm, în perioada scursă de la evenimentele din 1989, potrivit unei speciale dialectici în relația valoare-autoritate- nonvaloare, deviată de la traseul ei normal, la o încrâncenată bătălie a recanonizării. Această operație
TELEVIZIUNILE ROMÂNEŞTI UN RĂU NECESAR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356917_a_358246]
-
pe piața mare și numeroasă a “tentațiilor” pentru a răspunde cu “aspră și dulce măsură” slăbiciunilor omenești, teribilismului copilăriei sau juventuții care chiar apuse, încă mocnesc pe ici, pe colea. Efigie a unor timpuri eteroclite, cu vectori stranii în care morala, chiar îndoielnică și istoria, care se scrie oricum, coabitează și aduce profituri cum nici o altă activitate omenească. Celor care i-au criticat lipsa de originalitate, li s-au reproșat fără a i se mai găsi o contrareplică: tocmai în asta
DEPENDENŢE, PIERZANIE ŞI AMENZI ÎN LAS VEGAS (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356939_a_358268]
-
să spun câteva cuvinte despre acest român de origine evreiască.Aflat în capitala Franței,odată cu Voronca și Cristian Tzara își anunță prietenii că se lasă de Poezie pe motiv că aceasta îl poate elibera și răspunde acolo unde metafizica și morala nu poate ajunge.Acest anunț îl face în prefața volumului său de versuri,apărut în 1930.Dar acest poet nu renunță definitiv la poezie.În lucrările lui eseistice lasă să se întrevadă subtilitățile poetice.Publică în 1922 ,în Paris volumul
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
vile zidite „acasă”, prin actele de sacrificiu ale eroilor emigranți, care sunt creionați uneori picant- umoristic, în romanul odiseic. Valoarea cărții, astfel, este nu doar a unui documentarist-jurnalist și cronicar benevoitor al cărților altora, ci una de „testamentarism” al unei morale autentic creștinești, dincolo de eternele „ schisme” ce macină religios lumea noastră de spaime apocaliptice, de fapt ale conceptului Revelation, care înseamnă DEZVĂLUIRE... Consider că merită să editați cartea, ca o nobilă ofrandă a spiritului românesc de tip vechi, ruralist, eroic și
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
societății noastre. Vitrinele împodobite cu gust îl îmbiau să intre. Imaginile lor rămâneau undeva ascunse în subconștient. Privea la oameni. „Îi iubesc!” gândi. „Iubește pe aproapele tău că pe tine însuți”. Oare, cum spunea Lucian Blaga, în această porunca a moralei altruiste... „Egoismul este propus ca exemplu de urmat?”, se întreba în gând și retoric Constantin. Urcând pe strada Republici îl salutara câțiva studenți ce se îndreptau către Bibliotecă Universitară. Le răspunse cu o înclinație a capului. Aerul proaspăt al dimineții
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
balanță ceea ce ar fi trebuit să se întâmple și ceea ce s-a întâmplat de fapt. Ba, mai mult, autoarea insistă pe ideea că schimbările grave petrecute în societate, în orânduirea firească a lucrurilor, au produs adevărate mutații în trăirea și morala țăranului român, truditorul pe umerii căruia au stat dintotdeauna marile responsabilități ale evenimentelor istoriei: „Unii țărani nu mai păstrează nimic din morala creștină sau a lumii țărănești de altădată, cum ar fi toleranța, bunătatea, întrajutorarea, ocrotirea văduvelor, bătrânilor, copiilor aflați
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
că schimbările grave petrecute în societate, în orânduirea firească a lucrurilor, au produs adevărate mutații în trăirea și morala țăranului român, truditorul pe umerii căruia au stat dintotdeauna marile responsabilități ale evenimentelor istoriei: „Unii țărani nu mai păstrează nimic din morala creștină sau a lumii țărănești de altădată, cum ar fi toleranța, bunătatea, întrajutorarea, ocrotirea văduvelor, bătrânilor, copiilor aflați în nevoi ... Au devenit agresivi, puși pe căpătuială și hărțuială, fără inimă și fără caracter, vicleni, cu gura mare, plini de ură
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
cărturarului - care face și desface analize, realizează conexiuni între fapte, date și evenimente; pana de vis a poetului - care descrie cu atâta patimă locurile ori persoanele dragi; chestionarul psihoanalistului care stabilește cauzele și fixează diagnosticele asupra degradării situației eticii și moralei, condiționate istoric; sunt reamintite, astfel, tradiții legate de sărbătorile creștine - Postul Crăciunului, Nașterea Domnului și Anul Nou (Capra, Sorcova, Plugușorul, Boboteaza și Sfântul Ion), Dragobetele, Mărțișorul, Postul Paștelui și Învierea Domnului, Înălțarea, Rusaliile - dar și ritualuri străvechi din epocile precreștine
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
un sfîrșit, At ît de aspru pedepsit ! Dar, acolo, în poveste, Mai era și iedul cel mic Care nu pățise nimic. Ba, chiar, el era cel care A plîns cu disperare Că, idioții lui de frați, Nu aveau aceiași tați! Morala fără de morală: Capra e tot capr ă, fîrtați, Nu v ă mai lamentați, Că, și lupul din poveste, Tot fîrtat vă este ! FULGUL DE ZĂPAD Ă Ne știind ce este moartea Cum s ă înțeleg că viața E fulgul de
DEFINITII de CRISTINA LILA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356748_a_358077]
-
At ît de aspru pedepsit ! Dar, acolo, în poveste, Mai era și iedul cel mic Care nu pățise nimic. Ba, chiar, el era cel care A plîns cu disperare Că, idioții lui de frați, Nu aveau aceiași tați! Morala fără de morală: Capra e tot capr ă, fîrtați, Nu v ă mai lamentați, Că, și lupul din poveste, Tot fîrtat vă este ! FULGUL DE ZĂPAD Ă Ne știind ce este moartea Cum s ă înțeleg că viața E fulgul de zăpadă Topindu
DEFINITII de CRISTINA LILA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356748_a_358077]
-
am vorbit mai înainte e depășit istoricește. Ci, din păcate, pentru că e evidentă înlocuirea lui cu nechematul cumpărător de diplome inventat de comunism și dus pe culmi de neguțătoriile cu universități postdecembriste. Pentru că, venind la început cu o aparență de morală a nonaverii, activistul comunist care părea a se fi mulțumit cu satisfacțiile puterii sărace, și-a dat seama repede că, omenește, puterea nu poate fi săracă și, devenind „conducător” mai mare sau mai mic, s-a lăsat dulce-corupt de bogățiile
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (7) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355234_a_356563]
-
internet, cei ce vor să înțeleagă ce a fost nu demult cu „ noi”, ca popor -experiment - mai ales după ultimul război, și, să extragă din cartea-inițiatică a autoarei, iluminare și har - spre a le fi pilduitor. Romanul este de profundă morală creștină, prin sinceritatea mărturiei și prin buna lecție a descrierii fără ținte estetizante, așadar este un roman - neo - testamentar în sensul teologic. Cum autoarea a avut primele încercări literare încă din țară, dinainte de exil, este greu pentru mine să disting
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
Sfânta Scriptură sau Biblia este cartea cea mai reprezentativă a omenirii. Un mare predicator francez spunea că „atunci când deschideți Biblia ca o simplă carte nu puteți rezista superiorității caracterului ei și să nu recunoști momentul de istorie, de legisleție, de morală și de elocvență cel mai surprinzător care este sub cer!” Ea este o carte unitară, deși a fost scrisă în răstimp de aproape 1600 de ani, alcătuită fiind din 66 de cărți elaborate de aproximativ 40 de autori și cu toate că
DESPRE SFÂNTA SCRIPTURĂ ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355573_a_356902]
-
porții cu o mână ridicată parcă pentru a lovi. E groasă rău de data asta. În ce necaz te ai mai băgat iar? Nu ți vine și ție să ți mergi pe cale odată și o dată? - Hai, las o baltă cu morala la mine, că nu ține, știi mata prea bine! Spune repede ce vânt te aduce, că am treabă multă de făcut. Nu mă ține la poartă ca pe orice prost. Hai, dă i drumu', nea Viorele! - Păi nu ți am
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
să spun câteva cuvinte despre acest român de origine evreiască.Aflat în capitala Franței,odată cu Voronca și Cristian Tzara își anunță prietenii că se lasă de Poezie pe motiv că aceasta îl poate elibera și răspunde acolo unde metafizica și morala nu poate ajunge.Acest anunț îl face în prefața volumului său de versuri,apărut în 1930.Dar acest poet nu renunță definitiv la poezie.În lucrările lui eseistice lasă să se întrevadă subtilitățile poetice.Publică în 1922 ,în Paris volumul
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
geniului anonim popular ( ... )” (Al. Piru - “Varia. Studii și observații critice”, II, Editura “Eminescu”, 1973). Cronicile lui Grigore Ureche, M. Costin, Ion Neculce, cărțile populare “Esopia”, “Sindipa” și “Alexandria” sunt o parte din modelele lui Sadoveanu, scoțând din ele lecții de morală, pilde de eroism, toate înglobându-se într-un spirit de umanism și “nostalgie a istoriei”. Cititorul romanelor istorice a acestui bard astăzi nu este sincopat de limba pe care autorul o pune în comunicarea dintre eroii săi, Ștefan cel Mare
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
pricepu deloc de ce leul seamănă c-un porc Iar moșia la numărătoare doar câțiva centimetri are puiul de leoaică rău s-a supărat tatăl ei că nu e împărat Ci un simplu leu de tinichea care-a ruginit deja de morală ce să vă mai zic leul a dat totul pe nimic Costel Zăgan, FABULE PESTRIȚE-N CERUL GURII Referință Bibliografică: O FABULĂ PE UNDE SCURTE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 886, Anul III, 04 iunie 2013. Drepturi
O FABULĂ PE UNDE SCURTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346233_a_347562]
-
Israel ci și peste hotare. Sunteți membru al Asociației Artiștilor Plastici din Israel. Ați numărat vreodată lucrările pe care le-ați făcut? Pe unde vi se odihnesc pânzele, prin ce locuri sunt admirate!? Ați avut multe expoziții? Ați primit recompese morale de pe urma artei dumneavoastră? Diplome, aprecieri... critici pozitive? Liana SAXONE-HORODI: Dacă am numărat vreodată lucrările? Niciodată, și dacă mă gândesc nici nu-ți pot spune cât de multe au fost. Un lucru însă pot spune... că de când am revenit de pe „lumea
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
Spre deosebire de fiul meu doctor Ionuț Țene, istoric de formație, eu sunt o fire împăciuitoare și spun că e loc pentru toată lumea. Lucian Blaga aborda altfel această temă: “Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți “.”Ciudat: în această poruncă a moralei altruiste, egoismul este propus ca exemplu de urmat “.Lupta cu condeiul al ziaristului, reușește mai ales acelora care iubesc mai mult lupta decât succesul.În fiecare epocă, evenimentele își au propriul lor ritm. Ziaristul care nu-l sesizează, fie că
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
În acest context am încercat să fiu obiectiv cu realitățile vremurilor și datorită acestui fapt am avut și de suferit.Dacă ar exista numai ziariști și obiective individuale, ziaristica n-ar mai exista ca disciplină aparte.S-ar confunda cu morala. Din moment ce există însă grupuri de oameni și obiective de grup de-o valoare absolută, atunci ia naștere sistemul specific de norme al ziaristicii, care este independent și adeseori opus aceluia al eticii. În lumea jurnalistului fiecare acțiune a acestuia trebuie
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
iște în mintea și-n inima cititorului concluzii moraliste, mai bine zis morale. Criticul, eseistul pot fi desigur, ei, „moraliștii” în sensul dat cuvântului în secolele XVII și XVIII. Cât despre jurist, gândesc așa: că dreptul nu se confundă cu morala, contrar celor afirmate de profesorul George Ripert în La regle morale dans les obligations civiles”. Cât se poate de succint, în trei cuvinte, Nicolae Steinhardt în mărturisirile sale epistolare către Nicolae Băciuț caracterizează viața literară a primei jumătăți a secolului
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
diferiți, la mănăstirea Chevretogne, mănăstire benedictină din Belgia, a dobândit acolo, mulțumită climatului extraordinar de civilizat și tolerant, o potolire, o liniștire și ceea ce numea el, accesul la dreapta socotință, încât, după aceea, în adevăr, creștinismul lui era, pe lângă unica morală eficace, și miraculoasă și transfiguratoare; și oricine încearcă să o practice cât de cât (dacă reușește, fiindcă nu este lesnicioasă) atunci își dă seama de caracterul transfigurator al acestor acte de comportament. Nicu greșea de multe ori, dintr-un fel
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
de pom: -- Du-te la oștire, pentru țara mori Și-ți va da nevasta un copil din flori! Omul, Auzind aceasta, n-a mai vrut să plece, Deci a fost la urma fiindc-a dezertat Condamnat la moarte și executat. Morala: Cine crede tot ce-i spui Este vai de capul lui. DOI PRIETENI Un bețiv, din lumea toată (Care se numește Nae), Ce fusese rupt odată De nevasta-sa-n bătaie, Auzind cum că nevasta unui prieten i-a cârpit
FABULE MICI PENTRU OAMENI MARI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/356097_a_357426]
-
capul lui. DOI PRIETENI Un bețiv, din lumea toată (Care se numește Nae), Ce fusese rupt odată De nevasta-sa-n bătaie, Auzind cum că nevasta unui prieten i-a cârpit Și aceluia o palmă, foarte mult s-a veselit... Morala: Râde ruptul de cârpit. OMUL ȘI RAȚA Unui om, săracul, într-o dimineață, I-a murit o rață, Bietul om, de ciudă, tare s-a-ntristat Când văzu că-i moartă cu adevărat; Dar la scurtă vreme, în aceeași lună
FABULE MICI PENTRU OAMENI MARI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/356097_a_357426]
-
săracul, într-o dimineață, I-a murit o rață, Bietul om, de ciudă, tare s-a-ntristat Când văzu că-i moartă cu adevărat; Dar la scurtă vreme, în aceeași lună, I-a murit și soacra -- tot de moarte bună... Morala: Să nu pierzi nădejdea, orice-ar fi să fie -- După întristare, vine bucurie. CIN' S-A FRIPT CU CIORBĂ... Fratele nevestei unui negustor A venit odată pe la casa lor, Zicând că la noapte, mâine, cine știe, Are gând să plece
FABULE MICI PENTRU OAMENI MARI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/356097_a_357426]