10,770 matches
-
realizări, de cele mai multe ori nefaste, ale inventivității rațiunii umane. Nu pot să trec cu vederea, În calitatea mea de pediatru, că primul semnal de alarmă asupra acestei situații apare În secolul al XIX-lea și a fost tras de procentul mortalității infantile care devenise devastatoare În mediile urbane (unul din trei copii mureau). Această situație nouă avea să sensibilizeze opinia publică și factorii politici ai vremii ca o realitate izbitoare, pe care mediul urban le Înfățișa contemporanilor, generată de lipsa de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În urma activităților industriale. Prin urmare cel mai mare și dureros preț l-a plătit atunci cea mai fragedă vârstă din structura demografică a populației și anume categoria de vârstă 0-1 an. Prețul a constat În creșterea accelerată și necontrolată a mortalității infantile, ajungând să depășească 300‰ (În mediul urban) În țări dezvoltate ca: Anglia, Franța, Germania, Italia, țările Beneluxului, față de sub 100‰ cât se Înregistra În mediul rural al acelorași țări. Pentru prima dată opinia publică și mai ales mediul politic
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ales că mediul urban mai adusese cu sine Încă un aspect legat de aceeași categorie de vârstă și anume; fenomenul abandonului copiilor, care a ajuns să atingă În mediul urban proporția de 10% din populația infantilă, zonă În care și mortalitatea infantilă depășea 500‰. Dezbaterile declanșate de ancheta parlamentului englez din 1871 și legea Russel din Franța din 1874, aveau să conducă la inițierea primelor măsuri În ceea ce privește problematica socială a familiilor din mediul urban, dar și la inițierea primelor măsuri pentru
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de organizare a colectivităților umane, dificultățile enorme În asigurarea subzistenței datorită modului primitiv de viață, epidemiile În masă care distrugeau colectivitați Întregi, migrările de populație și conflictele inerente În căutarea unor condiții mai bune de supraviețuire. Corolarul acestor aspecte era mortalitatea deosebit de mare, o durată medie de viață În jur de 25-30 ani, contrabalansate Însă de o natalitate extrem de crescută care asigura totuși un spor natural pozitiv. Ritmul mai alert al creșterii populației a devenit evident spre sfârșitul perioadei a II
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
individuală și colectivă prin organizare statală, și-a prelungit viața Învățând cum să se apere Împotriva bolilor și molimelor devastatoare, Într-un cuvânt și-a Îmbunătățit continuu modul de trai și stilul de viață. Toate acestea au condus la scăderea mortalității, creșterea duratei medii de viață care atinge 30-40 ani la sfârșitul acestei perioade, aspecte care În condițiile unei natalități foarte crescute realiza un spor natural pozitiv și În consecință o populație În creștere ceva mai alertă. Perioada a III-a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
revoluția tehnică care a permis industrializarea, urbanizarea, alături de descoperirile și realizările epocale În domeniul medical și sanitar, toate cu efect benefic asupra modului de viață. În plan demografic progresul tehnico-științific s-a tradus prin creșterea duratei medii de viață, scăderea mortalității generale și un spor natural care a ajuns să depășească 2% pe fondul unei natalități crescute. Așa se face că populația mondială a ajuns să crească cu aproximativ 80 milioane pe an, ceea ce Înseamnă că un miliard se realizează În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cel puțin În unele zone unde acest proces era mai evident, suferă o serie de modificări Îndeobște cunoscute sub denumirea de tranziție demografică sau revoluție demografică. Aceste modificări afectează În principal factorii care determină mișcarea naturală a populației și anume mortalitatea și natalitatea. Tranziția demografică reprezintă În fapt perioada de timp În care se face trecerea de la vechiul regim demografic „regimul vechi” cu caracteristicile lui, la noul regim demografic „regimul modern” care, plasat În timp, Începe din secolul al XIX-lea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vechiul regim demografic „regimul vechi” cu caracteristicile lui, la noul regim demografic „regimul modern” care, plasat În timp, Începe din secolul al XIX-lea și se Încheie În 2000 pentru Europa. Vechiul regim demografic: definitorii pentru demografia acestui regim erau mortalitatea mare, natalitatea excesiv de mare, sporul natural redus al populației și durata medie de viață scăzută. După Massimo Livi Bacci factorii externi erau cei care determinau acești parametri așa Încât pot fi grupați În două categorii: factori coercitivi și factori electivi. În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vechiul regim demografic omul era victima constrângerilor foarte puternice și posibilitățile lui de alegere foarte limitate, ceea ce permite afirmația că o societate În care constrângerile sunt puternice (mai ales În privința resurselor) sporește mai puțin, pentru că aceste constrângeri atrag după sine mortalitate crescută. Prin urmare fluctuațiile populaționale ale vechiului regim demografic erau apanajul mortalității crescute, pentru că natalitatea s-a menținut constant crescută. Al doilea factor limitativ al evoluției demografice au fost bolile infecțioase, implicate În ⅔ până la ¾ din cauzele de deces. Holera, ciuma
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de alegere foarte limitate, ceea ce permite afirmația că o societate În care constrângerile sunt puternice (mai ales În privința resurselor) sporește mai puțin, pentru că aceste constrângeri atrag după sine mortalitate crescută. Prin urmare fluctuațiile populaționale ale vechiului regim demografic erau apanajul mortalității crescute, pentru că natalitatea s-a menținut constant crescută. Al doilea factor limitativ al evoluției demografice au fost bolile infecțioase, implicate În ⅔ până la ¾ din cauzele de deces. Holera, ciuma, tuberculoza, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, scarlatina, enteritele infecțioase, erau boli comune
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
epidemia de ciumă de la 1238 care a decimat ⅓ din populația Europei pentru a ilustra efectul dezastruos al infecțiilor cu extindere În masă asupra evoluției demografice. Pe bună dreptate, În opinia multor demografi, acești 2 factori (resursele și epidemiile) prin pârghia mortalității, au operat decisiv În vechiul regim demografic. De altfel nu Întâmplător “sindromul Înapoierii” ce domina vechiul regim demografic include În ecuația sa acești 2 factori: resurse insuficiente și cunoștințe puține = existență precară și boli devastatore, cu consecința mortalitate crescută. II
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
prin pârghia mortalității, au operat decisiv În vechiul regim demografic. De altfel nu Întâmplător “sindromul Înapoierii” ce domina vechiul regim demografic include În ecuația sa acești 2 factori: resurse insuficiente și cunoștințe puține = existență precară și boli devastatore, cu consecința mortalitate crescută. II. Factorii electivi țin de comportamentul demografic individual, familial sau colectiv și sunt puternic influențați de componenta socială și culturală. Acești factori fac și ei parte, cel puțin În vechiul regim demografic, din frânele malthusiene enunțate mai sus. Patru
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sunt puternic influențați de componenta socială și culturală. Acești factori fac și ei parte, cel puțin În vechiul regim demografic, din frânele malthusiene enunțate mai sus. Patru sunt componentele de care depinde comportamentul demografic al unei populații date și anume: mortalitatea și raportul ei cu natalitatea, nupțialitatea (căsătoriile), fertilitatea (numărul de copii\cuplu), În relație directă cu natalitatea, mobilitatea populației, În relația directă cu migrația. Pentru prima componentă, mortalitatea și raportul ei cu natalitatea, remarcabil este faptul că natalitatea crescută era
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
componentele de care depinde comportamentul demografic al unei populații date și anume: mortalitatea și raportul ei cu natalitatea, nupțialitatea (căsătoriile), fertilitatea (numărul de copii\cuplu), În relație directă cu natalitatea, mobilitatea populației, În relația directă cu migrația. Pentru prima componentă, mortalitatea și raportul ei cu natalitatea, remarcabil este faptul că natalitatea crescută era o constantă a vechiului regim demografic. Mortalitatea În schimb, deși foarte crescută, Înregistra fluctuații semnificative ce determinau perioade de progres sau regres demografic, fiind puternic influențată de factorii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
căsătoriile), fertilitatea (numărul de copii\cuplu), În relație directă cu natalitatea, mobilitatea populației, În relația directă cu migrația. Pentru prima componentă, mortalitatea și raportul ei cu natalitatea, remarcabil este faptul că natalitatea crescută era o constantă a vechiului regim demografic. Mortalitatea În schimb, deși foarte crescută, Înregistra fluctuații semnificative ce determinau perioade de progres sau regres demografic, fiind puternic influențată de factorii coercitivi prezentați mai sus. Cu toate acestea s-a putut remarca și o relație direct proporțională Între mortalitate și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
demografic. Mortalitatea În schimb, deși foarte crescută, Înregistra fluctuații semnificative ce determinau perioade de progres sau regres demografic, fiind puternic influențată de factorii coercitivi prezentați mai sus. Cu toate acestea s-a putut remarca și o relație direct proporțională Între mortalitate și natalitate În sensul că tendința de creștere a mortalității se Însoțea de o creștere și mai marcată a natalității și invers, fapt ce a devenit mai evident În “regimul demografic modern”, când scăderea mortalității a fost urmată de scăderea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ce determinau perioade de progres sau regres demografic, fiind puternic influențată de factorii coercitivi prezentați mai sus. Cu toate acestea s-a putut remarca și o relație direct proporțională Între mortalitate și natalitate În sensul că tendința de creștere a mortalității se Însoțea de o creștere și mai marcată a natalității și invers, fapt ce a devenit mai evident În “regimul demografic modern”, când scăderea mortalității a fost urmată de scăderea natalității. Nupțialitatea a reprezentat, În vechiul regim demografic, un element
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o relație direct proporțională Între mortalitate și natalitate În sensul că tendința de creștere a mortalității se Însoțea de o creștere și mai marcată a natalității și invers, fapt ce a devenit mai evident În “regimul demografic modern”, când scăderea mortalității a fost urmată de scăderea natalității. Nupțialitatea a reprezentat, În vechiul regim demografic, un element tradițional ce ținea de modelul cultural. Caracteristic era faptul că natalitatea nu era acceptată și nici concepută În afara nupțialității (căsătoriilor). Raportul cu celibatul era net
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
emancipare a societății respective, gradul de dezvoltare socio-economică și existența perioadelor de criză: războaie, calamități naturale, epidemii etc., perioade În care nupțialitatea se reducea În favoarea celibatului. Fertilitatea la rândul ei era puternic influențată de vârsta la căsătorie, numărul de copii, mortalitatea infantilă și durata alăptării la sân. Tributară și ea modelului cultural, fertilitatea naturală era diferită de la o zonă geografică la alta. Mobilitatea populației În fapt fenomenul migrației deși i s-a atribuit conotații politice și religiose, motivul acestui fenomen era
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conflicte sângeroase. Tranziția demografică În Europa Termenul de tranziție demografică a fost lansat de Adolphe Landry În 1934 plecând de la realitățile demografice din Franța și a fost definit ca: perioada de timp În care se trece de la “vechiul regim demografic” (mortalitate mare, natalitate mare, durata medie de viață și speranța de viață la naștere mică) la “regimul demografic modern” (mortalitate mică, natalitate mică, durata medie și speranța de viață crescută), cunoscută În lumea demografilor și sub denumirea generică de revoluție demografică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de la realitățile demografice din Franța și a fost definit ca: perioada de timp În care se trece de la “vechiul regim demografic” (mortalitate mare, natalitate mare, durata medie de viață și speranța de viață la naștere mică) la “regimul demografic modern” (mortalitate mică, natalitate mică, durata medie și speranța de viață crescută), cunoscută În lumea demografilor și sub denumirea generică de revoluție demografică. Această perioadă de timp este variabilă În funcție de modelul tranziției și momentul debutului ei. Esența tranziției demografice rezidă de fapt
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
lumea demografilor și sub denumirea generică de revoluție demografică. Această perioadă de timp este variabilă În funcție de modelul tranziției și momentul debutului ei. Esența tranziției demografice rezidă de fapt În trecerea de la vechiul echilibru demografic caracteristic vechiului regim (care consta În mortalitate crescută și natalitate crescută realizând un spor natural redus), la un nou echilibru ce se realizează În timp și este caracterizat prin mortalitate mică și natalitate mică. Între aceste momente În care se realizează trecerea de la un echilibru la altul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tranziției demografice rezidă de fapt În trecerea de la vechiul echilibru demografic caracteristic vechiului regim (care consta În mortalitate crescută și natalitate crescută realizând un spor natural redus), la un nou echilibru ce se realizează În timp și este caracterizat prin mortalitate mică și natalitate mică. Între aceste momente În care se realizează trecerea de la un echilibru la altul, există o perioadă intermediară În care apare o discrepanță Între scăderea mortalității și natalitate care se menține crescută, perioadă În care se produce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nou echilibru ce se realizează În timp și este caracterizat prin mortalitate mică și natalitate mică. Între aceste momente În care se realizează trecerea de la un echilibru la altul, există o perioadă intermediară În care apare o discrepanță Între scăderea mortalității și natalitate care se menține crescută, perioadă În care se produce așa zisa explozie demografică determinată de sporul natural crescut al populației. În funcție de magnitudinea acestor procese s-au putut desprinde 3 modele de tranziție (după Pavlik 1964) și anume: Modelul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
include Anglia și țările scandinave, se Întinde pe o perioadă de aproape 200 ani Începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea Încheindu-se la Începutul secolului al XX-lea. Acest model se caracterizează prin scăderea lentă a mortalității cu menținerea unei natalități moderate, urmată de scăderea acesteia din urmă, cele două curbe ale mortalității și natalității apropiindu-se spre sfârșitul tranziției. Modelul occidental se derulează Într-un interval de timp mai scurt (aproximativ 100 de ani) și se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]