2,369 matches
-
aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) se întinde pe o suprafață de 150 hectare și se suprapune sitului "Natură 2000 - Valea Izei și Dealul Solovan". Aria naturală reprezintă o zonă muntoasă (în Munții Țibleș, între Vârful Arcer - 1.829 m și Vârful Bran - 1.840 m), de importanță geologică, floristica și peisagistica, acoperită cu păduri de rășinoase și pajiști. Floră rezervații are în componență o gamă diversă de floră spontană (arbori
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
Parcul Natural Munții Maramureșului, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al orașului Borșa. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Maramureș, în Munții Maramureșului, grupa muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce aparțin lanțului muntos al Carpaților Orientali, aproape de graniță României cu țara vecină, Ucraina) . Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al orașului Borșa. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Maramureș, în Munții Maramureșului, grupa muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce aparțin lanțului muntos al Carpaților Orientali, aproape de graniță României cu țara vecină, Ucraina) . Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a (rezervație naturală de tip botanic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Desești. Aria naturală se află în Munții Gutâi - Igniș (o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), în partea central-nordică a județului Maramureș (în "Platoul Izvoare") și cea nord-vestică a satului Mara, la o distanță de 30 de km, față de municipiul Baia Mare, lângă drumul județean
Mlaștinile Vlășinescu () [Corola-website/Science/324777_a_326106]
-
ce corespunde categoriei a IV-a (rezervație naturală de tip botanic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Desești. Aria naturală se află în Munții Gutâi - Igniș (o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), în partea central-nordică a județului Maramureș (în "Platoul Izvoare") și cea nord-vestică a satului Mara, la o distanță de 30 de km, față de municipiul Baia Mare, lângă drumul județean DJ183A Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.
Mlaștinile Vlășinescu () [Corola-website/Science/324777_a_326106]
-
părțile Sibiului), bârsari sau mocani (cei din țara Bârsei). În anul 1418, coborârea ungurenilor este atestată și în documente. Mihai, fiul lui Mircea, consimte ca privilegiul acordat de tatăl său ciobanilor din Cisnădie- acela de a paște oile în regiunile muntoase ale țării Românești- să fie prelungit 2. Ungurenii poenari s-au stabilit pe văile Topologului, Argeșului, Vâlsanului, Teleormanului și mai la vale, pe Valea Strâmbei 3 După coborârea ungurenilor, toponimia locurilor se împarte în și <ungureni>: Albești-Pământeni și Albești-Ungureni; Căpățâneni-Pământeni
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier, floristic, faunistic și hidrologic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Giulești. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, în Munții Igniș (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali) în nord-estul rezervației naturale Tăul lui Dumitru, la o altitudine ce nu depășește 1.000 m, în apropierea drumului județean DJ183. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată
Mlaștina Poiana Brazilor () [Corola-website/Science/324813_a_326142]
-
de tip forestier, floristic, faunistic și hidrologic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Giulești. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, în Munții Igniș (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali) în nord-estul rezervației naturale Tăul lui Dumitru, la o altitudine ce nu depășește 1.000 m, în apropierea drumului județean DJ183. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată
Mlaștina Poiana Brazilor () [Corola-website/Science/324813_a_326142]
-
cele ale comunelor Poienile de sub Munte, Repedea, Petrova, Bistra, Moisei și Vișeu de Jos. Parcul natural se află în extremitatea central-nordică a României (în imediata apropiere a graniței cu Ucraina) și cea nord-estică a județului Maramureș, în Munții Maramureșului, grupa muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce aparțin lanțului muntos al Carpaților Orientali. Munții Maramureșului (cel mai înalt masiv montan aflat la granița nordică a țării, ce atinge altitudinea maximă de 1.957 m. în Vârful Farcău) se află în partea
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Moisei și Vișeu de Jos. Parcul natural se află în extremitatea central-nordică a României (în imediata apropiere a graniței cu Ucraina) și cea nord-estică a județului Maramureș, în Munții Maramureșului, grupa muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce aparțin lanțului muntos al Carpaților Orientali. Munții Maramureșului (cel mai înalt masiv montan aflat la granița nordică a țării, ce atinge altitudinea maximă de 1.957 m. în Vârful Farcău) se află în partea nordică a Orientalilor, învecinându-se la est cu Obcinele
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
o pantă abruptă,iar vehiculele ascendente și descendente se contrabalansează reciproc. Poate fi format și din unul sau din mai multe cabluri suspendate pe stâlpi, pe care circulă cabinele cu pasageri și cărucioarele cu materiale și este folosit în regiunile muntoase greu accesibile. Principiul de bază al funcționării unui funicular este că două mașini sunt permanent atașate unele de altele printr-un cablu, care trece printr-un scripete în partea de sus a pantei. Principiul de bază al funcționării funicularului este
Funicular () [Corola-website/Science/324830_a_326159]
-
protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Băiuț. Aria naturală se află în partea centrală a județului Maramureș în Munții Lăpușului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), în partea nord-estică a satului Poiana Botizii, în apropierea drumului județean (DJ171A) care leagă localitatea Suciu de Sus de Botiza. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Băiuț. Aria naturală se află în partea centrală a județului Maramureș în Munții Lăpușului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), în partea nord-estică a satului Poiana Botizii, în apropierea drumului județean (DJ171A) care leagă localitatea Suciu de Sus de Botiza. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
din vestul Europei și legile discriminatorii otomane față de populația nemusulmană au creat condițiile pentru maturitatea mișcării de eliberare națională a grecilor din Peloponez. Otomanii nu au reușit de-al lungul timpului să asigure un control militar eficient asupra anumitro zone muntoase din Grecia, în care populația a continuat să opună o rezistență activă împotriva ocupantului. Unul dintre cele mai importante centre ale rezistenței elene din Peloponez a fost zona muntoasă a peninsulei Mani. În deceniul al șaptelea al secolului al XVIII
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
lungul timpului să asigure un control militar eficient asupra anumitro zone muntoase din Grecia, în care populația a continuat să opună o rezistență activă împotriva ocupantului. Unul dintre cele mai importante centre ale rezistenței elene din Peloponez a fost zona muntoasă a peninsulei Mani. În deceniul al șaptelea al secolului al XVIII-lea, Rusia a început să-și manifeste interesul pentru regiunea mediteraneană și pentru impunerea sa ca putere protectoare a popoarelor creștine din Imperiul Otoman. În a doua jumătate a
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
După înfrângerea lui Psaro și Mavromihali, numeroși participanți la rebeliune s-au refugiat în munți, unde au continuat să lupte împotriva otomanilor. Dacă în regiunile de coastă și de câmpie ienicerii au reușit să restabilească ordinea,prezența lor în regiuniile muntoase ale Peloponezului a fost mai degrabă simbolică. Insurgenții au continuat să păstreze controlul asupra unor puncte fortificate plasate strategic (Tripolitza și Mystras) și a unei bunei părți a Peninsulei Mani. Principala cauză a eșecului expediției a fost subestimiarea de către liderii
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
iar numeroși locuitori au căzut victime ale violențelor și terorii. Multe localități au fost distruse sau jefuite. Livezile de măslini și duzi au fost distruse în timpul luptelor sau în urma represaliilor. A avut loc o amplă migrare a populației spre zonele muntoase, spre insulele Mării Egee sau chiar în Asia Mică. Istoricul Georgios Sakellarios apreciază că aproximativ 40.000 de locuitori ai regiunii au fost uciși, au părăsit țara sau au fost vânduți ca sclavi, adică aproximativ 15% din populația Moreei. Pe de
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
un agent al serviciilor secrete țariste. Pentru a obține aprobarea împărătesei, el a a asigurat-o pe Ecaterina ce faptul că manioții sunt gata de luptă. Liderii greci ar fi declarat că nu sunt pregătiți să ducă lupte în afara zonei muntoase, dar Papazolis a falsificat scrisoarea și semnăturile acestora. Acesta a fost motivul pentru care grecii, după sosirea vaselor ruse în apele teritoriale ale Peloponezului, nu au putut organiza decât două legiuni cu efective limitate. Papazolis și-a concentrat eforturile spre
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
Klefți (în limba greacă: κλέφτης, pl. κλέφτες - "kleftis", "kleftes", cuvânt care însemna la origini „brigand”) erau insurgenți antiotomani din regiunile muntoase și rurale ale Greciei Otomane. Ei erau descendenții grecilor care se retrăseseeră în munți în timpul secolului al XV-lea pentru ca să scape de opresiunea otomană. Ei s-au aflat într-o continuă stare de război cu autoritățile otomane și au rămas
Kleft () [Corola-website/Science/326138_a_327467]
-
turci în 1453, iar mai apoi a Mystrasului și despotatului Moreei, cea mai mare parte a câmpiilor grecești s-au aflat sub controlul ferm al Imperiului Otoman. Singurele teritorii care nu s-au aflat sub controlul otoman au fost regiunile muntoase, greu accesibile forțelor regulate și administrației otomane, și câteva insule și posesiuni litorale aflate sub controlul Republicii Venețiene. Această situație a rămas relativ neschimbată până în 1821, deși și după această dată unele regiuni precum Macedonia sau Epirul au rămas sub
Kleft () [Corola-website/Science/326138_a_327467]
-
sud de Van era una foarte vulnerabil. Turcii trebuiau să apere un front de 600 km cu doar 50.000 de oameni și 130 de tunuri. Turcii erau puternic depășiți numeric de ruși și trebuiau să asigure apărarea unei regiuni muntoase dificile. Pe 27 mai, în plină ofensivă rusă, ministrul de interne otoman Talal Pașa a ordonat deportarea tuturor armenilor din regiune în Siria și Mosul. Până pe 13 iunie, rușii fuseseră obligați să se retragă pe pozițiile de plecare, dar șase
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
dar uneori prinde și iepuri. Șoimul călător preferă spațiile deschise, libere, cum ar fi: pusta, zonele mlăștinoase și semideșertice, stepa, unde își poate utiliza cel mai eficient vederea excelentă. În Europa Centrală cea mai mare răspândire o are în zonele muntoase, unde crăpăturile dintre stânci oferă locuri excelente de cuibărit. Prădătoarele din vârful lanțului trofic, cum este și șoimul călător, sunt deosebit de sensibile la substanțele toxice ingerate odată cu hrana. Scăderea dramatică a efectivelor coincide evident cu folosirea unor pesticide. Aceste substanțe
Șoim călător () [Corola-website/Science/322673_a_324002]
-
deschiderea unui găuri de 8 metri la suprafață. Erupțiile au avut loc în "woredas" Teru și Aura. Ruptura a fost recent înregistrată de cartografiere tridimensională prin laser. Peste milioane de ani, geologii se așteaptă ca Marea Roșie să erodeze prin zonele muntoase din jurul Depresiunii Afar și să inunde valea. În aproximativ 10 milioane de ani, geologii prezic că toți cei 6,000 km lungime din Riftul din Africa de Est vor fi scufundați, formând o mare nouă care va fi la fel de mare
Depresiunea Afar () [Corola-website/Science/322053_a_323382]
-
la o distanță de aproape 800 de mile(1,300 km) la sud, a fost singura modalitate de a scoate pe piată petrol din Alaska, provocând stabilirea unei inginerii. Între Slope Nord și Valdez, au existat linii active, trei lanțuri muntoase, kilometric instabile,teren mlăștinos sau înghețat, căi de migrare a caribu și elani. În cele din urmă în Trans-Alaska Pipeline a fost finalizată în 1977, cu un cost total în valoare de 8 miliarde de dolari. Conducta de petrol a
Istoria statului Alaska () [Corola-website/Science/322139_a_323468]
-
lui Lazăr cu privire la S4 sunt foarte puține, deoarece a declarat că era transportat acolo într-un autobuz camuflat și nu i s-a permis să vadă peisajul. Lazăr susține că baza S4 conține nouă hangare de aeronave construite în dreptul lanțului muntos, cu ușile hangarelor construite sub același unghi că muntele. Ușile hangarelor sunt camuflate cu materiale naturale, locul fiind protejat din toate punctele de vedere, fiind situat într-o vale. În interiorul acestor hangare sunt, potrivit lui Lazăr, există laboratoare și oameni de
Bob Lazar () [Corola-website/Science/329705_a_331034]