13,901 matches
-
stimulului. Invățarea răspunsului se face, deci, prin contiguitatea stimulilor, după un model unidirecțional simplu, de tip stimul-răspuns. Acest model este adaptat în special studiului fenomenelor viscerale. El este mai puțin adaptat în ceea ce privește studiul funcțiilor de relație, care depind de sistemul muscular striat. Modelul pavlovian rămâne cel mai utilizat în studiul reacțiilor emoționale, adică a reacțiilor psihosomatice în sens larg. Rolul limbajului și al eredității Pavlov a completat, ulterior, modelul său construind o vastă teorie privind funcționarea sistemului nervos superior fondată pe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu agorafobie Patru componente esențiale merită a fi menționate ca fiind caracteristice tulburării de panică cu agorafobie: - o componentă fiziologică: răspunsul de alarmă asociat atacului de panică se traduce fiziologic printr-o creștere a activității sistemului nervos autonom, antrenând contracturi musculare, fenomene de vasoconstrucție, o creștere a presiunii sanguine, o accelerare a ritmului cardiac; respirația devine sacadată, gâfâitoare și conduce la hiperventilația însoțită de cortegiul său de simptome; - o componentă psihosenzorială: senzații de depersonalizare, derealizare, dezechilibru sau instabilitate, de distorsiuni perceptive
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sfârșit, se realizează și un contract în ceea ce privește numărul de ședințe necesar realizării acestor obiective. Intervenții asupra emoțiilor Angoasa pe care o resimte pacientul fobic la ideea de a se confrunta cu situația fobogenă se traduce, în plan fiziologic, prin contracturi musculare, o activare cardiacă, tulburări intestinale... A învăța pacientul să-și controleze reacțiile fiziologice îi permite acestuia să dobândească un sentiment de control al situație neplăcute. Controlul respirației Pacientul este informat că un atac de panică este un simplu răspuns fiziologic
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de panică asupra cărora va trebui să se acționeze în cadrul terapiei cu această pacientă. Terapeutul exersează din nou împreună cu pacienta controlul respirației, pe care se pare că aceasta îl stăpânește bine. Ii propune apoi o relaxare cu contracție și relaxare musculară, apoi cu imaginarea unui loc liniștit și securizant. Sarcini de îndeplinit Sarcinile care vor fi îndeplinite în intervalul dintre ședințe sunt stabilite astfel: - să efectueze ședințe de control a respirației în repaos sau imediat ce simte o stare de anxietate; - să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a-și schimba ideile. Grijile și anxietatea pacientului sunt asociate cu cel puțin trei simptome dintre cele șase prezentate în continuare: - nervozitate sau surescitare, - tendință de a obosi cu ușurință, - dificultăți de concentrare sau lacune de memorie, - iritabilitate, - tensiuni musculare, - tulburări de somn. In sfârșit, stările de neliniște și anxietatea trebuie să fie cauza unei suferințe sau a unei interferențe în modul de viață al pacientului și nu trebuie să fie provocate de o altă tulburare de pe axa I sau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru Ușoară și de scurtă durată diminuare a a o stresa. indispoziției sale atunci când încearcă să se liniștească Privește buletinele meteo la televizor. Creșterea ritmului cardiac atunci când sună telefonul. Senzație că are nervii întinși la maxim. Face o baie. Tensiuni musculare. Sfârșește prin a lua medicamentele pentru Nu simte nevoia de a dormi în ciuda orei a-și diminua anxietatea și a se calma. târzii. Anturaj Soțul său încearcă să o liniștească. Fiul său se supără și pleacă la prietena sa. - Decesul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ea definește contextul psihologic astfel: - emoții asociate: moral scăzut, dezgust, culpabilitate; - gânduri: „Voi rămâne așa toată viața?”, „Consider că sunt inutilă, că nu sunt bună de nimic”, „Nu mai știu să fac nimic, n-am putere”; - senzații fizice: oboseală, dureri musculare ziua și noaptea, stări de greață, dureri de cap; - comportamente asociate: inactivitate; - context: singură acasă, puține vizite, deci nimeni nu-și dă seama de starea mea. Acest exercițiu familiarizează pacienta cu identificarea gândurilor, a emoțiilor și a comportamentelor asociate. Sarcini
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de grup a fost mai puternică: identificând faptul că acțiunea sa era motivată de conștiința emoțională, ea și-a stins țigara și a hotărât să meargă călcând pe talpa întreagă la fiecare pas, concentrându-se în același timp asupra tensiunilor musculare create de realizarea acestei mișcări. După douăzeci de minute, starea sa de panică s-a diminuat progresiv și Doamna B. a reușit să-și mobilizeze conștiința rațională și să se concentreze asupra strategiilor pe care le are la dispoziție pentru
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fără entuziasm Amantul vine să-și petreacă seara apoi pleacă Singurătate „Nu mă iubește suficient pentru a-și părăsi soția” Tristețe „Prietenul meu nu rămâne să doarmă la mine!” „Nu sunt decât o prostituată!” Constatarea eșecului existenței mele Tristețe Tensiuni musculare Culpabilitate Sosirea cu întârziere la refugiul de animale Critică primită Furie Insulte Rușine „Am să mă cărăbănesc!” Angoasă Arsuri de țigară După ce au fost identificate aceste secvențe, comportamentul problemă este descris în detaliu, astfel încât ulterior să se identifice mai multe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
petreacă seara apoi pleacă Singurătate ” Nu mă iubește suficient pentru a-și părăsi soția” Tristețe Reglare emoțională și toleranță la suferință ”Prietenul meu nu rămâne să doarmă la mine!” Nu sunt decât o prostituată!” Constatarea eșecului existenței mele Tristețe Tensiuni musculare Culpabilitate Sosirea cu întârziere la refugiul de animale Critică primită Competențe interpersonale Furie Insulte Competențe interpersonale Rușine Reglare emoțională și toleranță la suferință ”Am să mă cărăbănesc!” Angoasă Arsuri de țigară Doamna B. hotărăște să lucreze pe două planuri: reglarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
surprinsă atunci când un membru al grupului are o recădere după șaptesprezece ani de abstinență. Asemănător celui utilizat în terapia tulburării de personalitate de limită de către Linehan (2000). Metodă care urmărește să obțină un control tonic mai bun prin conștientizarea relaxării musculare, cu ajutorul contracțiilor și a decontracțiilor, în scopul obținerii unui control mai bun al activității motrice. Metodă care realizează o relaxare generală a organismului cu ajutorul unei decontractări progresive și a unei concentrări a gândirii asupra senzațiilor cenestezice (această metodă datează de la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a învinge forța de gravitație. Analiza mersului se referă la analiza cinetică și cinematică, dinamica EMG. Datele rezultatele din analiza unui ciclu de mers singular sau multiplu se utilizează pentru descrierea modelului de mers. Putem diagnostica și cuantifica articular, deficitul muscular sau de coordonare și putem elabora strategii terapeutice pentru a compensa deficitul existent. 1. Introducere Maturizarea neuromotorie dezvoltarea psiho motorie, reglarea, corectarea disfuncțiilor statokinetice ale copiilor, au loc o singură dată în viață, acesta este posibil de obținut în perioada
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
de explicat în cadrul răspunsurilor posturale automate care se formează pănă la maturizarea neuromotorie și obținerea „produsului finit” mersul, este apariția în mușchii care nu intră în activitate, în momentul redresării dintr-un dezechilibru realizat, a unei activități de tip scurtare musculară și incoordonare, deci dezchilibru agonist - antagonist. Sarcini Tratamentul kinetic și folosirea tehnicilor de întindere musculara pe dinamica spiralității (Arcan, P., Ciumăgenu, D., 1980, Copilul deficient mintal, Timișoara, Editura Facla, pg. 198-200; 323-327; și 5) ajută copilul și motivează preocupările noastre
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
produsului finit” mersul, este apariția în mușchii care nu intră în activitate, în momentul redresării dintr-un dezechilibru realizat, a unei activități de tip scurtare musculară și incoordonare, deci dezchilibru agonist - antagonist. Sarcini Tratamentul kinetic și folosirea tehnicilor de întindere musculara pe dinamica spiralității (Arcan, P., Ciumăgenu, D., 1980, Copilul deficient mintal, Timișoara, Editura Facla, pg. 198-200; 323-327; și 5) ajută copilul și motivează preocupările noastre de a lua în considerare fiecare funcție, până la încheierea maturizării, dezvoltării (12 ani). Evoluția funcției
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
cu mersul independent și alergare. Se evidențiază fazele controlului motor (prefiguarea, descoperirea, specializarea). Astfel strategia kinetoterapeutică privind folosirea strategiei axului central (Pásztai 2004 Kinetoterapie in neuropediatrie Ed. Logos pg 130) va fi simțită prin controlul motor si in final cel muscular, (cranio-caudal, caudo-cranial, proximo-distal, disto proximal): Mișcarea voluntară se desfășoară pe baza unui program preexistent a unei engrame întipărite. Contribuția volițională are rol de inițiere eventual de susținere sau oprire al acestui „torent” funcțional. Activitatea motorie a copiilor urmăriți în cursul
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
de indoloritate, stabilitate, mobilitate, forță, rezistență, coordonare, elasticitate, flexibilitate, în scopul creșterii indicelui de calitate a vieții pacientului (Pasztai Z., 2007, si 2009 Rolul stretchingului în nomalizarea funcției stato-kinetice, editura Corson Iași, cod 101, pg. 186,);.În sprijin unipodal lanțurile musculare(Pasztai Z., 2007, si 2009 Rolul stretchingului în nomalizarea funcției stato-kinetice, editura Corson Iași, cod 101, pg. 227;) rămân aceleași ca și în ortostatismul biped doar că întreaga sarcină este preluată de lanțurile musculare ale unui singur membru inferior de
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
pg. 186,);.În sprijin unipodal lanțurile musculare(Pasztai Z., 2007, si 2009 Rolul stretchingului în nomalizarea funcției stato-kinetice, editura Corson Iași, cod 101, pg. 227;) rămân aceleași ca și în ortostatismul biped doar că întreaga sarcină este preluată de lanțurile musculare ale unui singur membru inferior de sprijin. Un rol cu totul deosebit joacă cuplul muscular psoas iliac-fesier mijlociu. Disfuncția mușchilor abductori și mai ales a fesierului mijlociu atrag în mod inevitabil dezechilibrarea bazinului. Când sprijinul se realizează pe membrul afectat
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
nomalizarea funcției stato-kinetice, editura Corson Iași, cod 101, pg. 227;) rămân aceleași ca și în ortostatismul biped doar că întreaga sarcină este preluată de lanțurile musculare ale unui singur membru inferior de sprijin. Un rol cu totul deosebit joacă cuplul muscular psoas iliac-fesier mijlociu. Disfuncția mușchilor abductori și mai ales a fesierului mijlociu atrag în mod inevitabil dezechilibrarea bazinului. Când sprijinul se realizează pe membrul afectat (monoplegie, hemipareză stângă etc) bazinul cade pe partea disfuncțională, ceea ce constituie un important semn clinic
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
loc la nivelul creierului, (S.N.C.), achizițiile, raporturile dintre acestea sunt lipsite da trăinicie și durabilitate. Inregistrarea cu aparatul Biopac , EMG a a parametrilor contracției mușchilor capabili să producă o anumită mișcare care furnizează informații asupra momentului și a duratei activării musculare in ortostatism si pornirea in mers sunt ceea ce vom studia si anume :( Pasztai Z., 2007, si 2009 Rolul stretchingului în nomalizarea funcției stato-kinetice, editura Corson Iași, cod 101, pg., 235, 285 si Appleton, B., 1996, Stretching and flexibility. Biomechanics and
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
Appleton, B., 1996, Stretching and flexibility. Biomechanics and fitness, USA, Human Kinetics Pub pg 124); dificultatea de a realiza în mod voluntar relaxarea anumitor lanțuri, grupe de mușchi și trecerea de la o mișcare la alta; tulburări în reglare a forței musculare a membrelor inferioare; dificultăți ai controlului motor voluntar al mișcărilor; timpul de reacție este mult diminuat, scăzut, adică timpul activ și pasiv de acționare în cadrul unui exercițiu fizic (testarea la Ergosim și sistemul Biopac) este diferit. Ipoteza Aplicarea mijloacelor kinetoterapiei
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
de reacție este mult diminuat, scăzut, adică timpul activ și pasiv de acționare în cadrul unui exercițiu fizic (testarea la Ergosim și sistemul Biopac) este diferit. Ipoteza Aplicarea mijloacelor kinetoterapiei, dar în special a tehnicilor de facilitare neuromotorie proprioceptive, a întinderii musculare - (stretching), este benefică în obținerea funcței stato-kinetice și a „produsului final” mersul independent și alergarea la copiii de-6-9 ani cu disfuncții ale aparatului locomotor și cu diferite dizabilități? 3. Rezultate înregistrate cu Sistemul Biopac Următoarele figuri 1,2,3,4
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
pe diagnostice se gasesc la autor pasztayzoltan @yahoo.com.( Pasztai Z., 2007, si 2009 Rolul stretchingului în nomalizarea funcției stato-kinetice, editura Corson Iași, cod 101, pg. 340-345); O comparație aparte am realizat între copiii din eșantionul neuromotor la care grupele musculare prezintă o hipertonie (spasticitate), un control motor voluntar și muscular necorespunzător avand rezultat un grad de semnificație mediocră de p <0,005, Concluzii. 1. Comparând rezultatele testărilor inițiale (Ti) cu rezultatele testărilor finale (Tf) între grupe (loturi, eșantioane), și chiar
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
Z., 2007, si 2009 Rolul stretchingului în nomalizarea funcției stato-kinetice, editura Corson Iași, cod 101, pg. 340-345); O comparație aparte am realizat între copiii din eșantionul neuromotor la care grupele musculare prezintă o hipertonie (spasticitate), un control motor voluntar și muscular necorespunzător avand rezultat un grad de semnificație mediocră de p <0,005, Concluzii. 1. Comparând rezultatele testărilor inițiale (Ti) cu rezultatele testărilor finale (Tf) între grupe (loturi, eșantioane), și chiar din interiorul fiecărui lot se poate observa următoarele: din cei
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
și prin utilizarea tehnicii FNP întinderii stretching și hidrokinetoterapiei (stretching subacval) am obținut următoarele rezultate: a. creșterea performanțelor neuro-motorii privind controlul motor și realizarea produsului final al maturizării neuromotorii, mesul la lotul D, lotul E (neuromotor); b. unghiurile și valorile musculare au crescut la toate eșantioanele creșterea forței musculare în special la loturile D (ambliopi) și C (tulburări de auz); c. combaterea disfuncțiilor majore la toate eșantioanele, în special la lotul D,C si chiar E (neuromotor); d. mers independent cu
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
hidrokinetoterapiei (stretching subacval) am obținut următoarele rezultate: a. creșterea performanțelor neuro-motorii privind controlul motor și realizarea produsului final al maturizării neuromotorii, mesul la lotul D, lotul E (neuromotor); b. unghiurile și valorile musculare au crescut la toate eșantioanele creșterea forței musculare în special la loturile D (ambliopi) și C (tulburări de auz); c. combaterea disfuncțiilor majore la toate eșantioanele, în special la lotul D,C si chiar E (neuromotor); d. mers independent cu un consum energetic mai bun în special la
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]