2,620 matches
-
construită după planul mai vechi al Bisericii Sf. Ilie din Sfântu Ilie. Biserica lui Ștefan cel Mare are plan triconc, cu abside poligonale în exterior (cele laterale au cinci laturi și cea a altarului șapte laturi) și o turlă pe naos. Edificiul are următoarele dimensiuni: 21,50 m - lungime interioară, 24,20 m - lungime exterioară, 8,40 m - lățime (în dreptul absidelor, 12,00 m) și 21,50 m - înălțimea până la calota cupolei. Biserica are cinci contraforturi: câte două încadrează absidele laterale
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
din partea inferioară. Absidele laterale sunt decorate cu firide oarbe alungite până la soclu, terminate la partea superioară cu o dublă arcatură în arc frânt și separate între ele prin picioare de cărămidă aparentă. În interior, biserica este compartimentată în pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră pe o ușă aflată pe peretele vestic al pridvorului, care are aspectul unui portal de factură gotică. Ea are un cadru de trei nervuri de piatră, încheiate în arc frânt, înscris într-un cadru
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
susținută de opt pandantivi. Pe pereții pronaosului se află patru ferestre de dimensiuni mari (două pe peretele nordic și alte două pe peretele sudic), realizate în stil gotic (cu chenare în arc frânt și având rozete și două colonete). Deasupra naosului se află o turlă octogonală din cărămidă aparentă sprijinită pe două baze stelate suprapuse. Turla are patru ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi aflându-se contraforți mici, în trepte. Pe cele două baze care susțin
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
acatist cu Rugul în flăcări și Asediul Constantinopolului (pe fațada nordică). Pictura interioară, de o mare valoare artistică, a fost realizată în trei etape. Din vremea lui Ștefan cel Mare s-a păstrat pictura din altar și parțial cea din naos. Sunt menționate scenele "Împărtășirea Sf. Apostoli", "Cina cea de taină", "Spălarea picioarelor" și parțial "Răstignirea lui Iisus" din altar, precum și scenele din viața Sf. Gheorghe zugrăvite pe pereții naosului. Pictura din pronaos datează din timpul lui Petru Pareș, fiind realizate
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
Mare s-a păstrat pictura din altar și parțial cea din naos. Sunt menționate scenele "Împărtășirea Sf. Apostoli", "Cina cea de taină", "Spălarea picioarelor" și parțial "Răstignirea lui Iisus" din altar, precum și scenele din viața Sf. Gheorghe zugrăvite pe pereții naosului. Pictura din pronaos datează din timpul lui Petru Pareș, fiind realizate probabil de zugravul Gheorghe, care ar fi pictat și fresca exterioară. La începutul secolului al XVII-lea, pictura interioară a fost refăcută, adăugându-se culoare peste culoare. Inițial, pe
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
datează din timpul lui Petru Pareș, fiind realizate probabil de zugravul Gheorghe, care ar fi pictat și fresca exterioară. La începutul secolului al XVII-lea, pictura interioară a fost refăcută, adăugându-se culoare peste culoare. Inițial, pe peretele despărțitor dintre naos și pronaos se afla un tablou votiv, cu portretul lui Ștefan cel Mare. Intervenția realizată de spătarul Mihail Racoviță în 1791 a dus la înlăturarea acestui perete despărțitor , rămânând doar portretul un personaj feminin presupus de Paul Henry a fi
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
lui Petru Pavel Aaron, deci cu un an înaintea datei susținută de tradiție. O găsim menționată și în conscripția lui Buccow din anii 1760-1762, dar și în anul 1805, la conscripția ortodocșilor. Inscripțiile de pe altar și de pe ancadramentul intrării în naos, vin și întăresc tradiția mai sus menționată. Realizatorul edificiului a fost Petre morarul, cunoscut meșter din zonă, care a înțeles necesitatea degajării spațiului de elementele de acoperire și a adoptat forme sculpturale deosebite ca formă și conținut. Biserica face parte
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
intrările conțin și decorații sculpturale. Intrarea în pronaos în partea inferioară are rozete în câte 4 și 6 petale, iar în partea superioară pomul vieții, marginile având chenare ce cuprind forme geometrice: romburi, cercuri, dinte de lup. Ancadramentul intrării în naos este mai simplu, conținând rozete cu spițe și chenare profilate. De-a lungul timpului, biserica a avut parte de mai multe intervenții, reparații, uneori și extinderi. Cu sprijinul lui Nicolae Iorga, care a donat 10000 lei, în anul 1940 biserica
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
a bisericii, ce se termină în anul 1788, așa cum arată însemnarea de pe filacterul ținut de Sf.Ioan Botezătorul. Pictura este realizată de Popa Nicolae sin Iacov și de Ban Vasilie, după cum arată și inscripția de pe partea superioară a intrării în naos. La Parohia din Cuștelnic sunt păstrate și icoane de valoare: două prăznicare a lui Toader zugrav și trei icoane împărătești ale lui Popa Nicolae sin Iacov. Această biserică, monument de arhitectură și spiritualitate româneasca, are nevoie urgentă de reparații.
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
Biserica de lemn greco-catolică din Cuștelnic, oraș Târnăveni, județul Mureș a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul ”Arhanghelul Mihail”. Este un edificiu de un tip rar întâlnit în Transilvania. Nava de formă dreptunghiulară, care circumscrie pronaosului și naosului, absida estică semicirculară și decroșată. Printr-o fericită împrejurare, satul Cuștelnic este păstrătorul a două monumente, din vremuri diferite, excepționale exemplare de artă populară, și anume: biserica ortodoxă de sub hramul „Sfântul Nicolae” și biserica greco-catolică ce poartă hramul „Arhanghelul Mihail
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
și reconstruirea ei pe actualul amplasament, dacă nu cumva data realizării extinderii de pe latura de vest, ce cuprinde pridvorul închis și turnul-clopotniță deasupra. Biserica aparține unui tip destul de rar întâlnit în Transilvania, având o navă dreptunghiulară care circumscrie pronaosul și naosul, la est având absida, decroșată, semicirculară, cum mai întâlnim la bisericile din zonă, de la Abuș și Cerghizel. Dimensiunile bisericii sunt moderate, nava cu o lungime de 11,49 m și lățimea de 6,15 m, care cuprinde pronaosul și naosul
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
naosul, la est având absida, decroșată, semicirculară, cum mai întâlnim la bisericile din zonă, de la Abuș și Cerghizel. Dimensiunile bisericii sunt moderate, nava cu o lungime de 11,49 m și lățimea de 6,15 m, care cuprinde pronaosul și naosul, având înălțimea exterioară a pereților de 2,0 m. Decroșul absidei este de 52 cm. la sud și 65 cm. la nord, deschiderea în dreptul iconostasului este de 4,98 m, iar semicercul în lungime de 8,10 m. Coama acoperișului
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
în lungime de 8,10 m. Coama acoperișului navei se află la o înălțime de 5,80 m,iar a turnului-clopotniță la 7,30 m. Interiorul bisericii este compartimentat prin cei doi pereți divizori frecvent întâlniți: primezul dintre pronaos și naos și iconostasul, aflat pe aliniamentul de est al navei, care prin cele trei deschizături comunică cu altarul absidei. Interiorul spațiului este acoperit de o boltă unică semicilindrică, care spre vest are timpanul, păstrând încă unele fragmente din picture anteriorului edificiu
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
Sub această pisanie, pe chenar, se află semnătura zugravului: "„... Ioan zugrav ot Teiuși, 1839 iunie”". Trecerea în revistă a însemnărilor din biserică se întregește cu pomelnicul săpat în fațada dinspre miazăzi, parțial fragmentat de deschiderea ulterioară a unei ferestre spre naos: "„... ori ce popă ar fi să aibă a pomeni aceste nu[me]. + Odihnescuse oasele răposaților robilor ... aceștia: erei Stoica b, Voica, Anghel, Ca[l]ina, Gavril, Ioan, ... ..35, Ion, Gligore, Costandin, Călina, Cărst... Stoica, Rucsandra, Iuna, Ana, Opriș, ... Ana, Ion
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
în prima jumătate a sec.XIX de un meșter necunoscut. Este în culori vii: roșu aprins, albastru, plus destul de mult alb, deosebit de armonios combinate potrivindu-se cu lumina slabă a interiorului, pentru a sulinia intensitatea acestuia. Se remarcă pe bolta naosului, într-un dreptunghi Treimea (Tatăl, cu un glob mare, albastru, pe care este pictată crucea, Fiul, cu o cruce mare în mână și Sf. Duh sub formă de porumbel); într-un alt dreptunghi, Fecioara Maria; în medallioane Sfinții Cozma și
Biserica de lemn din Ferești () [Corola-website/Science/316485_a_317814]
-
acelorași cercetări, altarul este cu un secol mai vechi, ridicat în al doilea deceniu al secolului 16, fiind una dintre cele mai vechi structuri de lemn ferm datate și păstrate în Carpații românești. Elemente constructive păstrate la peretele despărțitor dintre naos și altar indică faptul că altarul, deși mai vechi decât restul bisericii, este un adaus ulterior. Acest fapt este întărit și de tradiție, care indică aducerea altarului de la o altă biserică, de pe valea Izei. Chiar și lemnele din pereți sunt
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
adus în ordine bisericile.”" De dimensiuni mai reduse nava prezintă o formă dreptunghiulară iar absida este poligonală, decroșată. Acoperișul de șindrilă are poală dublă. Pictura murală este executată pe pânză lipită pe peretele de lemn. Printre picturi se remarcă în naos Sfânta Treime încadrată de îngeri și două imagini ale Sfintei Maria: prima, „când s-a rugat Maria pe Muntele Măslinilor” iar a doua când a vindecat mâinile tăiate ale unor femei. În altar este de reținut imaginea lui Iisus spălând
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
muncă și bani a enoriașilor bisericii, paroh fiind Ilie Scrieciu.”" Se caracterizează prin planul generos, cu abside laterale, pereții înalți, în întregime cercuiți, tencuiți și pictați, atât în interior cât și în exterior. Peste cele două încăperi centrale, pronaosul și naosul, sunt ridicate bolți aparent semisferice și turle înalte. Fundația este de cărămidă iar pardoseala de beton.
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
îndrumarea Preasfințitului Sofronie, episcopul Râmnicului și al Noului Severin, se radiază pictura de la 1843 spre a străluci din nou zugrăveala de dedesubt a lui Pârvu Mutu și a ucenicului Marin, după cum este scris în pisania nouă, de deasupra intrării în naos: Din 1932, Mamu redevine mănăstire de maici, aflate sub ascultarea stareței Evpraxia Ungureanu. Timp de 28 de ani, până în 1960 viața de obște este din nou înfloritoare. În anul 1932 Societatea „Acoperământul Maicii Domnului” construiește niște chilii cu pridvor pentru
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
unic de șiță. Butea este ridicată din bârne fățuite din bardă, încheiate cu cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Turnul este ridicat scurt peste tindă. Planul construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între pridvor, tindă, naos și altar. Pridvorul este spațios, mărit într-o etapă ulterioară cu suprafața dublă celei inițiale. Printr-un portal original, cu funii groase scoase în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
naos și altar. Pridvorul este spațios, mărit într-o etapă ulterioară cu suprafața dublă celei inițiale. Printr-un portal original, cu funii groase scoase în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat în cinci laturi, se face prin trei uși. Altarul este acoperit de o boltă propie și în întregime pictat
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
șatre de pomeni separate, cât și un dreptunghi sub ele, care semnifică terenul cimitirului. Momentul relocalizării bisericii nu este datat dar se poate presupune anul 1864, de când datează foarte probabil și pictura murală interioară. O însemnare lângă o fereastră din naos surprinde momentul electrificării lăcașului: "„Această lumină s-au băgat cu ajutorul lui Dumnezeu și a lui Popa Nicolae cu soția lui Maria, cu fii și nepoții. Au mai Contribuit Toșu Andrei cu soția sa Parghița cu copii și nepoți și Niță
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
din bârne fățuite din bardă, încheiate cu cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Turnul este ridicat scurt peste tindă, foarte probabil într-o etapă ulterioară. Planul construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între pridvor, tindă, naos și altar. Printr-un portal original, cu funii groase scoase în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între pridvor, tindă, naos și altar. Printr-un portal original, cu funii groase scoase în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat în cinci laturi, se face prin trei uși. Și altarul este acoperit de o boltă propie. Altarul a fost
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
a fost prefăcută în anul 1889 și poartă hramul „Sfântul Dumitru”. Se înscrie în șirul de lăcașe vechi transformate sau refăcute după modelul bisericilor de zid, spre sfârșitul secolului 19, cu două turle, una peste pronaos și a doua peste naos. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Vechea biserică de lemn era ridicată pe la 1741 și fusese reparată în 1850. Pe baza dimensiunilor reduse este posibil ca vechiul lăcaș să fie cuprins în cel de acum
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]