10,211 matches
-
După Hjelmslev, unul din cele două planuri ale oricărui sistem semiotic: "ce"-ul care este semnificat, în contradicție cu "cum"-ul care este semnificant. Ca și planul EXPRESIEI, planul conținutului are o FORMĂ și o SUBSTANȚĂ. Cînd se folosește în legătură cu narațiunea, conținutul este echivalent cu povestea (în opoziție cu DISCURSUL). ¶Chatman 1978; Hjelmslev 1954, 1961 [1967]; Prince 1973. conținut inversat [inverted content]. Situația tematică a cărei TRANSFORMARE într-o situație contrarie (sau contradictorie) semnalează completarea unei SECVENȚE narative. Se poate considera
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este echivalent cu povestea (în opoziție cu DISCURSUL). ¶Chatman 1978; Hjelmslev 1954, 1961 [1967]; Prince 1973. conținut inversat [inverted content]. Situația tematică a cărei TRANSFORMARE într-o situație contrarie (sau contradictorie) semnalează completarea unei SECVENȚE narative. Se poate considera că narațiunea corelează o opoziție temporală (înainte/după, situație inițială/situație finală) și una tematică (conținut inversat/CONȚINUT REZOLVAT). ¶Chabrol 1973; Greimas 1970 [1975]; Rastier 1973. conținut rezolvat [resolved content]. Situație tematică rezultînd din TRANSFORMAREA contrariului (sau contradictoriului) său și marcînd completarea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
temporală (înainte/după, situație inițială/situație finală) și una tematică (conținut inversat/CONȚINUT REZOLVAT). ¶Chabrol 1973; Greimas 1970 [1975]; Rastier 1973. conținut rezolvat [resolved content]. Situație tematică rezultînd din TRANSFORMAREA contrariului (sau contradictoriului) său și marcînd completarea unei SECVENȚE narative. Narațiunea poate fi văzută ca legînd o opoziție temporală (înainte/după, situație inițială/situație finală) și una tematică (CONȚINUT INVERSAT/conținut rezolvat). ¶Chabrol 1973; Greimas 1975; Rastier 1973. criză [crisis]. Turnura, momentul decisiv în care intriga va lua o nouă direcție
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de aceeași INSTANȚĂ POVESTITOARE sau de diferite alte instanțe), în așa fel încît o secvență se leagă de alta (sau e plasată după alta), sau în așa fel încît închiderea unei secvențe constituie deschiderea alteia. Se poate spune că o narațiune ca "Ion era fericit, apoi a divorțat, apoi trăi nefericit, și Maria era nefericită, apoi s-a măritat, apoi trăi fericită" rezultă din cuplajul "Ion era fericit, apoi a divorțat, apoi trăi nefericit" și "Maria era nefericită, apoi s-a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Maria era nefericită, apoi s-a măritat, apoi trăi fericită" rezultă din cuplajul "Ion era fericit, apoi a divorțat, apoi trăi nefericit" și "Maria era nefericită, apoi s-a măritat, apoi trăi fericită". Tot așa, se poate spune că o narațiune ca "Ea se bucura de o bună sănătate, apoi mîncă un măr putred, apoi se îmbolnăvi, apoi luă niște medicamente, apoi se simți foarte bine" rezultă din cuplajul: "Ea se bucura de o bună sănătate, apoi mîncă un măr putred
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
distincție între un adresant și simplul destinatar (care se poate să nu fie adresantul orientat al REMITENTULUI). ¶Greimas 1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL. destinator. Vezi REMITENT. determinare temporală [determination]. Limitele temporale ale unei NARAȚIUNI ITERATIVE; arcul temporal în limitele căruia se repetă un eveniment (sau un set de evenimente): "Am mers în tabăra de vară în fiecare an, din 1959 pînă în 1964" are o determinare temporală de cinci ani. ¶Genette 1980. dezgolirea procedeului
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
fragmentar [abruptive dialogue]. Un dialog în care enunțurile nu sînt însoțite de PROPOZIȚII INCIDENTE: "Ce mai faci astăzi? Bine! Dar tu? Bine." ¶Genette 1980. diegetic [diegetic]. Aparținînd DIEGEZEI (diégèse) sau unei părți din ea, mai exact acelei diegeze reprezentate de NARAȚIUNEA (PRIMARĂ). ¶Narațiunile, naratorii și naratarii, existentele și evenimentele se pot caracteriza în termeni diegetici. Existentele, de exemplu, pot fi o parte din diegeze diferite, sau pot aparține aceleiași diegeze (sînt atunci descrise ca IZODIEGETICE). Tot așa, naratorii pot fi descriși
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dialogue]. Un dialog în care enunțurile nu sînt însoțite de PROPOZIȚII INCIDENTE: "Ce mai faci astăzi? Bine! Dar tu? Bine." ¶Genette 1980. diegetic [diegetic]. Aparținînd DIEGEZEI (diégèse) sau unei părți din ea, mai exact acelei diegeze reprezentate de NARAȚIUNEA (PRIMARĂ). ¶Narațiunile, naratorii și naratarii, existentele și evenimentele se pot caracteriza în termeni diegetici. Existentele, de exemplu, pot fi o parte din diegeze diferite, sau pot aparține aceleiași diegeze (sînt atunci descrise ca IZODIEGETICE). Tot așa, naratorii pot fi descriși după NIVELUL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pot aparține aceleiași diegeze (sînt atunci descrise ca IZODIEGETICE). Tot așa, naratorii pot fi descriși după NIVELUL DIEGETIC. Ei pot fi EXTRADIEGETICI (fiind externi diegezei, nefiind o parte a ei); pot fi DIEGETICI sau INTRADIEGETICI (aparținînd diegezei prezentate într-o narațiune primară de un narator extradiegetic); și pot apărea într-o NARAȚIUNE METADIEGETICĂ sau HIPODIEGETICĂ (o narațiune inserată în narațiunea diegetică sau intradiegetică). Mai mult, naratorii se pot caracteriza și în funcție de rolul (sau lipsa acestuia) în diegeza pe care o prezintă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
naratorii pot fi descriși după NIVELUL DIEGETIC. Ei pot fi EXTRADIEGETICI (fiind externi diegezei, nefiind o parte a ei); pot fi DIEGETICI sau INTRADIEGETICI (aparținînd diegezei prezentate într-o narațiune primară de un narator extradiegetic); și pot apărea într-o NARAȚIUNE METADIEGETICĂ sau HIPODIEGETICĂ (o narațiune inserată în narațiunea diegetică sau intradiegetică). Mai mult, naratorii se pot caracteriza și în funcție de rolul (sau lipsa acestuia) în diegeza pe care o prezintă: un NARATOR HOMODIEGETIC este un personaj în situațiile și evenimentele pe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NIVELUL DIEGETIC. Ei pot fi EXTRADIEGETICI (fiind externi diegezei, nefiind o parte a ei); pot fi DIEGETICI sau INTRADIEGETICI (aparținînd diegezei prezentate într-o narațiune primară de un narator extradiegetic); și pot apărea într-o NARAȚIUNE METADIEGETICĂ sau HIPODIEGETICĂ (o narațiune inserată în narațiunea diegetică sau intradiegetică). Mai mult, naratorii se pot caracteriza și în funcție de rolul (sau lipsa acestuia) în diegeza pe care o prezintă: un NARATOR HOMODIEGETIC este un personaj în situațiile și evenimentele pe care le povestește (cînd este
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pot fi EXTRADIEGETICI (fiind externi diegezei, nefiind o parte a ei); pot fi DIEGETICI sau INTRADIEGETICI (aparținînd diegezei prezentate într-o narațiune primară de un narator extradiegetic); și pot apărea într-o NARAȚIUNE METADIEGETICĂ sau HIPODIEGETICĂ (o narațiune inserată în narațiunea diegetică sau intradiegetică). Mai mult, naratorii se pot caracteriza și în funcție de rolul (sau lipsa acestuia) în diegeza pe care o prezintă: un NARATOR HOMODIEGETIC este un personaj în situațiile și evenimentele pe care le povestește (cînd este protagonistul acestor situații
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
naratorii se pot caracteriza și în funcție de rolul (sau lipsa acestuia) în diegeza pe care o prezintă: un NARATOR HOMODIEGETIC este un personaj în situațiile și evenimentele pe care le povestește (cînd este protagonistul acestor situații și evenimente se obține o NARAȚIUNE AUTODIEGETICĂ); un NARATOR HETERODIEGETIC, pe de altă parte, nu este un personaj în situațiile și evenimentele pe care le povestește. În sfîrșit, cînd o NARAȚIUNE DE GRADUL AL DOILEA e adusă la nivelul narațiunii primare (cînd o narațiune metadiegetică funcționează
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
evenimentele pe care le povestește (cînd este protagonistul acestor situații și evenimente se obține o NARAȚIUNE AUTODIEGETICĂ); un NARATOR HETERODIEGETIC, pe de altă parte, nu este un personaj în situațiile și evenimentele pe care le povestește. În sfîrșit, cînd o NARAȚIUNE DE GRADUL AL DOILEA e adusă la nivelul narațiunii primare (cînd o narațiune metadiegetică funcționează ca și cum ar fi una diegetică), se obține o NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ sau una METADIEGETICĂ RESTRÎNSĂ. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. diegeză [diegesis]. 1. Universul (ficțional) în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
situații și evenimente se obține o NARAȚIUNE AUTODIEGETICĂ); un NARATOR HETERODIEGETIC, pe de altă parte, nu este un personaj în situațiile și evenimentele pe care le povestește. În sfîrșit, cînd o NARAȚIUNE DE GRADUL AL DOILEA e adusă la nivelul narațiunii primare (cînd o narațiune metadiegetică funcționează ca și cum ar fi una diegetică), se obține o NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ sau una METADIEGETICĂ RESTRÎNSĂ. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. diegeză [diegesis]. 1. Universul (ficțional) în care se desfășoară situațiile și evenimentele narate (diégèse). 2
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
obține o NARAȚIUNE AUTODIEGETICĂ); un NARATOR HETERODIEGETIC, pe de altă parte, nu este un personaj în situațiile și evenimentele pe care le povestește. În sfîrșit, cînd o NARAȚIUNE DE GRADUL AL DOILEA e adusă la nivelul narațiunii primare (cînd o narațiune metadiegetică funcționează ca și cum ar fi una diegetică), se obține o NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ sau una METADIEGETICĂ RESTRÎNSĂ. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. diegeză [diegesis]. 1. Universul (ficțional) în care se desfășoară situațiile și evenimentele narate (diégèse). 2. RELATARE, spre deosebire de REPREZENTARE (diégésis
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nu este un personaj în situațiile și evenimentele pe care le povestește. În sfîrșit, cînd o NARAȚIUNE DE GRADUL AL DOILEA e adusă la nivelul narațiunii primare (cînd o narațiune metadiegetică funcționează ca și cum ar fi una diegetică), se obține o NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ sau una METADIEGETICĂ RESTRÎNSĂ. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. diegeză [diegesis]. 1. Universul (ficțional) în care se desfășoară situațiile și evenimentele narate (diégèse). 2. RELATARE, spre deosebire de REPREZENTARE (diégésis). ¶Aristotle 1968 [1965]; Genette 1980, 1983; Plato 1968 [1986].Vezi și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
diegeză [diegesis]. 1. Universul (ficțional) în care se desfășoară situațiile și evenimentele narate (diégèse). 2. RELATARE, spre deosebire de REPREZENTARE (diégésis). ¶Aristotle 1968 [1965]; Genette 1980, 1983; Plato 1968 [1986].Vezi și DIEGETIC, MIMESIS. discurs [discourse/discours]. 1. Planul EXPRESIEI într-o NARAȚIUNE, în opoziție cu planul CONȚINUTULUI sau ISTORIA; "cum"-ul unei narațiuni în opoziție cu "ce"-ul ei; NARAREA opusă NARATULUI; NARAȚIA opusă FICȚIUNII (în accepția lui Ricardou). Discursul are o SUBSTANȚĂ (un mediu de MANIFESTARE: limbajul oral sau scris, imaginile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
evenimentele narate (diégèse). 2. RELATARE, spre deosebire de REPREZENTARE (diégésis). ¶Aristotle 1968 [1965]; Genette 1980, 1983; Plato 1968 [1986].Vezi și DIEGETIC, MIMESIS. discurs [discourse/discours]. 1. Planul EXPRESIEI într-o NARAȚIUNE, în opoziție cu planul CONȚINUTULUI sau ISTORIA; "cum"-ul unei narațiuni în opoziție cu "ce"-ul ei; NARAREA opusă NARATULUI; NARAȚIA opusă FICȚIUNII (în accepția lui Ricardou). Discursul are o SUBSTANȚĂ (un mediu de MANIFESTARE: limbajul oral sau scris, imaginile imobile sau mobile, gesturile etc.) și o FORMĂ (el constă dintr-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau gînditorului, identificîndu-l și (uneori) indicînd diverse dimensiuni sau trăsături ale actului, personajului, sau ale împrejurării în care apar etc.: "Ce mai faci? se interesă Ion cu voce tare, în timp ce deschidea ușa către camera din spate". Discursul atributiv dintr-o narațiune este echivalent cu setul de PROPOZIȚII INCIDENTE din acea narațiune. ¶Prince 1978; Shapiro 1984. discurs auctorial [authorial discourse]. Un discurs narativ care arată semne ale NARATORULUI sau AUTORULUI său, ca și ale autorității sale incontestabile. Ca mod discursiv, discursul auctorial
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ale actului, personajului, sau ale împrejurării în care apar etc.: "Ce mai faci? se interesă Ion cu voce tare, în timp ce deschidea ușa către camera din spate". Discursul atributiv dintr-o narațiune este echivalent cu setul de PROPOZIȚII INCIDENTE din acea narațiune. ¶Prince 1978; Shapiro 1984. discurs auctorial [authorial discourse]. Un discurs narativ care arată semne ale NARATORULUI sau AUTORULUI său, ca și ale autorității sale incontestabile. Ca mod discursiv, discursul auctorial corespunde SITUAȚIEI NARATIVE AUCTORIALE; el este discursul așa-numiților NARATORI
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
morală (Justine e, desigur, mai virtuoasă decît personajele din povestirea ei), sentimentală (naratorul din O inimă curată nu-i mișcat de moartea Virginiei în aceeași măsură ca Félicité) ș.a.m.d. Mai mult, o distanță dată poate varia în cursul narațiunii: la sfîrșitul romanului Tom Jones naratorul și naratarul sînt mai aproape din punct de vedere sentimental decît la început. ¶Booth 1961, 1983 [1976]; Genette 1980, 1983; Prince 1980, 1982. Vezi și NARATOR ESTOMPAT, MOD, MOD NARATIV, TON. domeniu narativ [narrative
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de un număr de maxime sau reguli care stabilesc despre ce e vorba, regularizînd cunoștințele personajului, nominalizîndu-i prioritățile și, mai general, călăuzindu-l în evaluarea unei situații și în găsirea modului de a reacționa la ea. Se spune că o narațiune în care toate domeniile narative sînt guvernate de seturi identice de maxime și reguli este semantic-omogenă. Cînd seturile nu sînt identice, narațiunea este semantic-eterogenă sau fragmentată. Dacă numai anumite clase de maxime și reguli să spunem, cele ontologice și epistemologice
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
-l în evaluarea unei situații și în găsirea modului de a reacționa la ea. Se spune că o narațiune în care toate domeniile narative sînt guvernate de seturi identice de maxime și reguli este semantic-omogenă. Cînd seturile nu sînt identice, narațiunea este semantic-eterogenă sau fragmentată. Dacă numai anumite clase de maxime și reguli să spunem, cele ontologice și epistemologice sînt valabile în toate domeniile narative, se spune că narațiunea este omogenă din punct de vedere ontologic și epistemologic. Cu alte cuvinte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
identice de maxime și reguli este semantic-omogenă. Cînd seturile nu sînt identice, narațiunea este semantic-eterogenă sau fragmentată. Dacă numai anumite clase de maxime și reguli să spunem, cele ontologice și epistemologice sînt valabile în toate domeniile narative, se spune că narațiunea este omogenă din punct de vedere ontologic și epistemologic. Cu alte cuvinte, o narațiune s-ar putea să fie ontologic-omogenă dar fragmentată din punct de vedere axiologic, sau epistemologic-omogenă dar fragmentată din punct de vedere axiologic ș.a.m.d. ¶Pavel
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]