3,243 matches
-
aceea ocultă care îmbina restaurantul, ritualul mesei și tonalitatea ei psihologică. „Bistrourile lor favorite au oare un suflet pentru ei, ne întrebam noi, sau măcar o fizionomie personală?” La Saranza exista o singură cafenea. În ciuda numelui ei frumos, Fulg de nea, nu trezea în noi nici o emoție deosebită, cu nimic mai mult decât magazinul de mobilă de alături și nici decât C.E.C.-ul de vizavi. Se închidea la ora opt seara, și cel mult interiorul ei întunecos, cu ochiul albastru al
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
denumiri, de savori, de buchete, am făcut cunoștință cu ființele extraordinare care erau în stare să distingă toate aceste nuanțe. Era vorba tot de constructorii de baricade! Și amintindu-ne de etichetele câtorva sticle expuse pe rafturile de la Fulg de nea, ne dădeam acum, în sfârșit, seama că erau doar nume franțuzești: Șampanskoe, Coniac, Silvaner, Aligoté, Muscat, Cahors... Da, îndeosebi contradicția aceasta ne lăsa perplecși: anarhiștii aceia știuseră să elaboreze un sistem de băuturi atât de coerent și de complex! Și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
locuință sură, de visuri sperioase, De buhe cu ochi roșii... ce nu pot ca să iasă În sânta zi cu soare. Ruinele pustii Înfrică bătrâneța, și sperie copii! ARB[ORE] Și de trece moșneagul cu fruntea încrețită, Cu părul alb ca neaua cu buza -nvinețită Pare-i încă o dată că-l leagănă un înger Ce-i cântă cu durere, ce-usucă a lui plângeri Și care-n vecinicie voiește să îl culce Ș-adoarme mintea-i veche cu o poveste dulce Sperată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pustie Și ție ți se pare în noaptea-ți sufletească Că vergina se scoală mai veselă, cerească, Se-nchină lîng-altarul ce doarme în ruină Și bolta veche creapă... din cer o stea senină Privește și atinge cu raza ei de nea Pe vergina-nviată ce plânge cătră ea... MAIO M[ăria] Ta! ce-ți este? Ce ai? ȘT[EFAN] ............... Ce am? Nimică! Copil!... Numai icoana te-a înghețat de frică! Tu stai uimit și nu știi, să crezi or să nu crezi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e cântec și lumină, Ard stele-n facle de-aur, palate de safir Lucinde se răsfață și-n fundu-i se răsfir, Prin care trec în cântec genii cu părul blond Ce cânt reverii mândre cu glasul vagabond Și, albi ca neaua nopții și îmbrăcați de rază, Privește însuși cerul din nouri ca să-i vază, Pe când, din fundul mărei, Nordul, străbunul rege, Cu visuri de astfel lungi nopțile-și petrece, Astfel că lumea toată, cu cer, pământ și mare, O feerie mândră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
discompuneai luxul casei vedeai că e lux. Baronul era de mulți ani văduv; pe consoarta sa, o născută spaniolă, nu o văzusem neciodată; însă ea lăsase o fiică frumoasă și dulce, un amestec din roza înflăcărată a sudului și din neaua nordului. Ea era zâna locului și sute rivalizau pentr-un surâs de pe buzele ei. Aceea era Iulia, ea deveni consoarta mea. Eram uniți de o jumătate de an și aveam o locuință deosebită, însă, la fiecare soarea, Iulia trebuia să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
elemente disparate dintr-un amplu și închegat sistem mito-ritual - am vrut să evidențiez, printre altele, faptul 120 Ordine și Haos că legenda românească a edificării arcei de către Noe face parte din aceeași mitosferă cu legenda tip Meșterul Manole. De aseme- nea, am vrut să sugerez faptul că jertfa umană nu a fost înlocuită cu un banal gest creștin (bătutul în toacă), ci că acesta din urmă este ecoul unei mentalități arhaice și complexe privind creația în general și, în special, cea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
s-au uns cu niște unsori pe tot trupu’ și cân au gătit [= au terminat] au ieșit pe horn afară” (39, p. 75). Vezi elemente similare într-o poves- tire culeasă în Moldova, la începutul secolului XX (76). De aseme- nea, vezi infra, capitolul „Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean”, subcapitolul „Plante magice și halucinogene”. Din cele mai vechi timpuri, pentru mentalitatea populară, putința unui om de a se ridica în văzduh era sinonimă cu putința acestuia de a guverna
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al balaurului poate fi complet detronat, ca într-o legendă culeasă în anul 1977( !) într-un sat din Munții Apuseni. „Zgrimințeșu [= solomonarul] prinsă a zâce vorbe neînțălese și deodată apa s-o tulburat și o ieșit on cal alb ca neaua. Omu i-o țipat frâu în cap și-o pornit. Păre că zboară. [...] Balaur de gheață, numa că era sub formă de cal, că așe l-o chemat zgrimințeșu” (18, p. 166). Balauri sub formă de cai înaripați, călăriți prin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mortul să le numere și astfel „să uite de cei de care s-a despărțit” (281). Poate că și ciumăfaia ( Datura stramonium ; salia la Dioscoride) era folosită în scopuri similare, ea fiind numită în popor și „mărul- strigoiului”. De aseme- nea, o plantă cu „acțiune narcotico- stupefiantă” (mendruta, la Dioscoride) se numește popular strigoaie sau steregoaie (Veratrum album). Fiartă în vin, planta se folosea împotriva duhurilor rele, „de ceasul rău” sau „de vreo nălucire” (84, p. 178 ; 85, p. 68). „Ca să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ingrediente, remedii efective sau magice. În afară de opium (ingredientul principal și cel mai activ), theriaca trebuia să conțină și carne de viperă, căreia i se atribuia calitatea de a neutraliza veninul (potrivit unui principiu al magiei : similia similibus curantur = cele aseme- nea vindecă cele asemenea). Legenda spune că theriaca a fost creată de Mithridate al VI-lea Eupator, crudul suveran al Pontului (112-63 î.e.n.), care era obsedat să nu fie otrăvit de numeroșii săi adversari. Plinius a descris o rețetă de theriaca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
drept criteriu realismul, verosimilitatea, găsește o acoperire insuficientă pentru glosele lui, adesea mult prea binevoitoare, prea generoase. Când scrie el însuși teatru, I.-G. improvizează: Liceul Țepeluș-Vodă. Real? Vechi? Clasic? Modern? (1904), Șezătoarea Ștefan-Vodă (1904). În 1882, localizase, sub titlul Nea Frățilă și în colaborare cu A.I. Odobescu, piesa L’Ami Fritz de Erckmann-Chatrian. Înrudite cu foiletoanele, conferințele ținute la Ateneul Român, multe dintre ele publicate, popularizează, într-o expunere când gravă, când ironică, varii aspecte privind cultura, literatura. Bunăoară, vorbind
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
ore în capitală până la trenul ce urma să îl ducă acasă, încearcă disperat să găsească vreun cunoscut îndeajuns de amabil încât să îi „găzduiască” cele cinci pachete cu pui de care făcuse rost în delegație - Time out), consemnează transformări comportamentale (nea Voicu Năstac, ajuns, după momentul „crucial” al existenței, reprezentat de nunta fiului său, flăcăul tomnatic Luluțu, din prăduitor un intransigent paznic al livezii de caiși - După nuntă; fostul țăran Raru, stabilit la oraș, moștenitor al unei gospodării situate pe curba
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
psychologies, The Dorsey Press, Homewood. Sternberg, R. (1988), The triangle of love, Basic Books, New York. Stoetzel, J. (1963), La psychologie sociale, Flammarion, Paris. Stoetzel, J.; Girard, H. (1975), Sondajele de opinie publică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stone, A.A.; Neale, J.M.; Cox, D.S.; Napoli, A.; Valdimarsdottir, H.; Kennedy-Moore, E. (1994), „Daily events are associated with a secretary immune response to an oral antigen in men”, Health Psychology, 13. Straus, M.; Gelles, R.; Steinmetz, S. (1981), Behind closed doors, Doubleday/Anchor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cărării și utimele urme.Cu țurțuri de cristal îți scriu, pe malul mării, Că primăveri ne-așteaptă pe plaja unui vis,... XXV. GARA UNUI TIMP, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1834 din 08 ianuarie 2016. Prin fulgi de nea te-am rătăcit în vise Și-nfrigurat la poarta destinului mai bat, Pe pragul iernii mele, poemele nescrise Așteaptă-un tren de noapte ce vine-ntârziat. Secunda-nzăpezită privește minutarul, În drumul lui spre cifre rămâne înghețat, Timpul s-a dus și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
din nou iubire să fim iar amândoi. Când o s-ajungi la mine, în frunză te prefac Și-nvăluiți de-o briză vom alerga pe-un câmp, O să-ți găsesc iubirea prin florile de mac ... Citește mai mult Prin fulgi de nea te-am rătăcit în viseși-nfrigurat la poarta destinului mai bat,Pe pragul iernii mele, poemele nescriseAșteaptă-un tren de noapte ce vine-ntârziat.Secunda-nzăpezită privește minutarul,În drumul lui spre cifre rămâne înghețat,Timpul s-a dus și azi să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
să-l vadă! E boală grea și fără leac și zilele și le înnoadă, Le face lanț greu la picioare, se-mpiedică și se târăște, E condamnat în propriul vis și iese când se hotărăște... Zadarnic ploaia spală ochii și neaua albă în păr cade, Zadarnic anii se așază pe tâmple bătrâne broboade... Citește mai mult Din zeci de vise născocite de mintea arsă în răstimpuriS-a scris destinul, pas cu pas, trecând prin multe anotimpuri,S-a scris și s-
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
să-l vadă!E boală grea și fără leac și zilele și le înnoadă, Le face lanț greu la picioare, se-mpiedică și se târăște,E condamnat în propriul vis și iese când se hotărăște...Zadarnic ploaia spală ochii și neaua albă în păr cade,Zadarnic anii se așază pe tâmple bătrâne broboade...... XIX. FII FERICIT, IUBIRE..., de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015. O stea muri dintr-o sclipire Strivind o rază-n pieptul tău
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
conținutului fragmentelor literare date; Exemplific prin desenele realizate de N.M. („Legenda Chiciurei”) • Ilustrarea prin desene a zicătorilor și proverbelor; • Elaborarea de compuneri libere. (exemplific cu câteva creții ale elevilor) Crăiasa Zăpezii „Este iarnă. Afară ninge liniștit, iar fulgii jucăuși de nea dansează și parcă alcătuiesc o horă deasupra satului zgomotos. Deodată, undeva în depărtare, se zărește o micuță rândunică albă care, la o mică neatenție, dispare. Am crezut că sa prăbușit, dar nu era așa. Ea a intrat pe porțile unui
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
drăguți. Pentru a-și putea îndeplini treaba din acea noapte, ea a pornit un crivăț foarte puternic și orbitor, care, cu mantia lui, acoperea privirile oamenilor de la ferestrele înghețate. Zburând lin prin văzduhul limpede, Crăiasa Zăpezii, acompaniată de fulgii de nea, transforma casele acoperite de nămeți în niște delicioase torturi, parcă acoperite cu frișcă. După aceea, le împodobea punând țurțuri la streașină, care se uneau și păreau precum un policandru din fluturi argintii. După ce a lucrat toată noaptea, Crăiasa Zăpezii era
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
argintii. După ce a lucrat toată noaptea, Crăiasa Zăpezii era obosită și a vrut să se întoarcă la culcușul ei. A oprit crivățul orbitor și a pornit o ninsoare liniștită. Ajunsă în palatul ei, se uită pe fereastră, admirând fulgii de nea care se așterneau domol peste dealurile amorțite de vremea rece. În următoarea dimineață, soarele auriu strălucea pe cer. Aproape toată zăpada se topise. Palatul tainic nu mai era. Pesemne că plăpânda Crăiasă a Zăpezii plecase demult. Dar stați! Văd parcă
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
peste dealurile amorțite de vremea rece. În următoarea dimineață, soarele auriu strălucea pe cer. Aproape toată zăpada se topise. Palatul tainic nu mai era. Pesemne că plăpânda Crăiasă a Zăpezii plecase demult. Dar stați! Văd parcă un mic fulg de nea ce cade din văzduhul larg. Ajunge pe sol și se topește. Dar ceva incredibil se întâmplă. Din rămășițele vechiului fulg răsare acum un mic și gingaș ghiocel ce se înalță mândru și vestește venirea primăverii aurii și călduroase.” (C.T.) Dansul
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
din văzduhul larg. Ajunge pe sol și se topește. Dar ceva incredibil se întâmplă. Din rămășițele vechiului fulg răsare acum un mic și gingaș ghiocel ce se înalță mândru și vestește venirea primăverii aurii și călduroase.” (C.T.) Dansul fulgilor de nea „E anotimpul alb. Afară se auzeau cântecele vântului de iarnă, ce prevesteau o ninsoare ușoară și deasă. Deodată, o cernere albă se lăsă din văzduh. Iarna a venit cu o ploaie de fluturi albi ce cădeau din cerul căptușit cu
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
ușoară și deasă. Deodată, o cernere albă se lăsă din văzduh. Iarna a venit cu o ploaie de fluturi albi ce cădeau din cerul căptușit cu nori plumburii. Roiurile dese de fulgi albi străluceau în lumina zilei. Dansul fulgilor de nea este plăcut și captivant. Totul în natură este acoperit cu o pânză albă și pufoasă. Steluțe argintii umpleau văzduhul. Fulgii se joacă prin aer ca un roi des de fluturi albi, așternându-se pe pământ într-o mantie de argint
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
din Tyr, ca fiind reședința lui Ahile, Priscianus, care menționează mulțimea de păsări albe ca zăpada; dar cea mai frumoasă descriere o face Arrian, în "Periplul" său din secolul II e.n. (203-241), care ne spune cum acele păsări imaculate ca neaua spălau lespezile templului sfânt cu apă de mare și le măturau în zbor cu aripile lor. Însă insula nu primea numai vizita pelerinilor pioși. Săpături arheologice din secolul XIX au dezgropat fragmentul unui decret olbian din secolul IV e.n., Olbia
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]