2,473 matches
-
întreagă în compania lui, "lăfăindu-se în paturi", glumind, râzând și devorându-se reciproc, la propriu și la figurat. În vreme ce Bab încearcă să transcrie dialogurile savuroase dintre ei, iar Colette face portretul lui Théo, tânărul mușcă ușor brațele Jacquelinei. Câtă nepăsare, câtă dezinvoltură! Ce cale lungă străbătută din vremurile, nu chiar atât de îndepărtate, când Marie Bashkirtseff fierbea de mânie văzând că se împiedică la orice pas în jupoanele-i de domnișoară! Această libertate de care beneficiază Bab este cu atât
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
până la terminarea cursurilor de care, și de data aceasta, eu nu am avut parte. Dorința de a vedea mult (și ce mult era de văzut) mă îndepărta mereu de școală și, în cele din urmă, aproape de finele anului, cu o nepăsare condamnabilă, părăsesc cu totul pentru a petrece vremea cât mai mult în mizerie și în vară, când colegii mei intrau în examene, eu mă întorc în țară pentru mai multe motive, cel mai tare fiind lipsa de bani. Câte prostii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
de a cuceri cerul prin creațiile sale (Te naști, te crezi un geniu ; în zborul tău înalt/ Aspiri să iei, pigmee, Olimpul cu asalt), talentul i-a fost însă recompensat prin surghiun (Și care e răsplata mărețului tău dar ?/ Amara nepăsare ! Exilul mult amar !). Departe de casă, omul este amenințat de moarte, opera - de uitare : Paingănul urzi-va pe voi învălitori./ Și eu, căzând în haos ca grindina în marea,/ Avea-voi două giulgiuri, și moartea și uitarea (V 5). Sosirea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mai ține de vorbă, ori, pe legea veșnică, săr în gâtul tău. Ulterior, Oreste o întreabă la rândul lui de unde se trage ea, o făptură atât de indiferentă, aptă, parcă, să-și omoare părintele : Din ce neam ai luat atâta nepăsare, trufașo ? Ai fi în stare să-ți ucizi și tatăl. Deși face aluzie la relația ei reală cu un tată care a primit să o jertfească, răspunsul Ifigeniei nu îi deslușește originea și, ca atare, nici nu evidențiază legătura de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tinerețe o face pe Marghioala să menționeze posibilitatea de a-și ucide bărbatul actual în același fel ca și pe cel dintâi : dacă eu știind astea, îi dau lui Ionel în cap cu ciocanul (IV, p. 662). Sfidătoare, Dida afișează nepăsarea, dar admite ulterior că nu poate ghici de unde și în ce formă va veni lovitura : știm la ce ne putem aștepta din partea ta. Și ne ferim (IV, p. 662), cine știe ce uneltește (IV, p. 664). Oricum, amanții au în vedere contraatacul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
așa fel, încât fiecare volum să poată fi citit și cititorul să poată fi satisfăcut de conținutul independent al unui singur volum.” Marin Preda 639. „... După ce termin de scris o carte, simt o stare de oboseală ce-mi produce o nepăsare pentru ceea ce am realizat. Această stare mă ajută să apreciez dacă ce am scris e bun sau nu.” Marin Preda 640. „Un scriitor își scrie cărțile care ascund o cifră de sens care se împlinește abia la capătul unei opere
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
dar îl refuză. Grigore îi aduse o țuică și o felie de pâine prăjită cu icre negre, pe care o mâncă sprijinindu-se de tejghea, și se și pregătea să plece din local, pentru prima oară iritat de vulgaritatea și nepăsarea camarazilor lui, când un val de aer rece mătură încăperea, împrospătând aerul. Era Hector care dăduse ușa de perete și, după obiceiul lui, îi salută pe toți, în dreapta și stânga, dând din coadă. "Stăpânul tău nu e aici, îi spuse
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
el îi recită poeme. Cu claia lui de păr neagră, cu privirea limpede și francă, era de o claritate cristalină; nicio fantomă nu-i sugea sufletul pe dinăuntru, doar o primejdie din afară putea să-l amenințe, dar el avea nepăsarea firească a unui copac în bătaia vântului. Peste câteva zile, s-au întâlnit la aniversarea Angelei. El a venit cu o pereche de unguri, ea balerină, el ziarist, care se întorceau, foarte însuflețiți, dintr-o călătorie la Budapesta, unde fata
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
singur este judecător drept și adevărat al viilor și al morților, Hristos adevăratul Dumnezeul nostru, care dă fiecăruia după faptele sale. (...) Acesta este deci legământul pe care l-am dat înaintea lui Dumnezeu cu privire la păzirea acestor porunci, iar dacă din pricina nepăsării nu le-am păzit prin faptele mele, Dumnezeu m-a ajutat dându-mi o înțelegere dreaptă, după învățătura Sfintei Scripturi, cu privire la aceste porunci ale lui Dumnezeu, ca unele ce sunt cea mai ușoară și lipsită de osteneală dintre toate căile
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
C. Motaș, un alt cunoscut naturalist, urmându-i la conducere profesorului I. Borcea (decedat în 1936) să continue, cu pasiune și acribie științifică, funcționarea muzeului. Întrebarea noastră rămâne, neputincioasă și agresivă în același timp: de ce atâta indiferență, de ce atâta crasă nepăsare față de valorile științifice și culturale lăsate moștenire de admirabilii noștri înaintași, de ce domnilor gospodari ai orașului de azi? Cele câteva precizări se vor într-un fel premergătoare, adevărat, contrastante și triste cu destinul actual al instituției amintite, unui paradis terestru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
-o pe nimic altceva. Litera și cuvântul îi păreau când petale de cireș, când aripi care-l zburau în noianul de iluzii, când licori colorate bune de spălat pietrele uluite sub povara unor grei bocanci ai vremii. Și câtă aparentă nepăsare, și câtă sfioșenie de om blând, și câte idei nu-i treceau doldora prin cap? Valer Mitru, venit din altă lume, doar cunoscuse bună parte din perioada fastă a interbelicului, s-ar fi afișat contemporanilor numai cu mijloacele gazetăriei adevărate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
este eminamente depășită. Viața cere altceva. 5 Am dat peste un îndemn demn de luat în seamă: călăuziți-vă pașii în această toamnă, depuneți o floare și aprindeți o candelă, ca semn că dispariția unor oameni nu înseamnă uitare și nepăsare. Da, așa ar trebui să se întâmple, numai că uitarea își întinde aripile nopții și numele unora intră în nepăsarea memoriei altora. Să rămână doar "mausoleul poeziei și idealismului, cu mormintele atâtor eroi ai culturii?" (Ionel Teodoreanu). Și mausoleul acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în această toamnă, depuneți o floare și aprindeți o candelă, ca semn că dispariția unor oameni nu înseamnă uitare și nepăsare. Da, așa ar trebui să se întâmple, numai că uitarea își întinde aripile nopții și numele unora intră în nepăsarea memoriei altora. Să rămână doar "mausoleul poeziei și idealismului, cu mormintele atâtor eroi ai culturii?" (Ionel Teodoreanu). Și mausoleul acesta cât va rezista? 6 Nu mai rețin cine spunea că pasiunea pentru literatură seamănă mult cu dragostea. Așa o fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
perspectiva celui care suferă. Avem de-a face cu jurnalul unui pacient, deci nu al celui ce observă omenescul, ci al celui care are revelația nu doar a neputinței unui sistem de a salva, ci mai ales revelația indiferenței, a nepăsării față de cel ce suferă. Este interesantă această carte-document a unei experiențe limită care doar în aparență înlocuiește experiența poetică; de fapt o amplifică. Viorel COMAN Foaie de observație Jurnalul unei conștiințe (2007) Am ajuns în acest loc, cu credința sinceră
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
sinceră că voi intra într-un sanatoriu dotat cu tehnica medicala de ultima ora. Buna credință nu mi-a fost de ajuns... Încă de la intrare am simțit miros de putregai, de societate bolnavă, totul suferind de boala înapoierii, de boala nepăsării..., în curte miros de șobolani... Medici vârstnici cu mentalități învechite; bolnavi de toate vârstele, mai mult sau mai puțin grav; femei și bărbați cărora li se intersectează drumurile și destinele, trecând anonimi și nepăsători unii pe lângă ceilalți, prin cotloanele abia
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
în ajun îi plătisem ce-i datoram, adică tot ce aveam în buzunar. Și astfel am rămas pe drumuri, fără para chioară și fără putința de a mai găsi bani cu împrumut. Dar tinerețea este plină de încredere și de nepăsare. Ce-mi păsa că eram fără franci, pe câtă vreme aveam atâta viitor înaintea mea?!... Steteam în Piața Amzei, în aceeași cameră cu Doicescu - supranumit și Ispahan - ajutor de șef de biurou la Prefectura poliției, cu leafă de 120 lei lunar. Îl
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sărăciei vesele, cu ghiozdanul la subțioară, însoțită de logodnicul ei, mai târziu soțul, studentul Papadupolos. anul Din birtul acesta a plecat intâia pornire - zisă socialistă - cu Paul Scorțeanu și cu Spiroiu. Viața studențească este întotdeauna și peste tot aceeași: sărăcie, nepăsare de viitor, veselie, glume. Pe la anii de care mă ocup acum, între 1879 și 1884, viața studențească era, din multe puncte de vedere, cu totul deosebită de cea de astăzi. Mai întâi nu exista curentul ideilor socialiste. Câțiva rari studenți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
îți voi scrie eu mai mult! Continuu să fiu îngrozit de iarna aceasta care nu dă semne de oboseală. M-am săturat de ea ca de o crimă. Chiar și în momentul acesta ninge pantagruelic! Mi-e așa dor de nepăsare, de căldură, de culoarea verde! Pentru mine e un calvar toată iarna. Adrian a dat peste Chioaru la P. Neamț. Știam că-i acolo. El ne căuta pe noi. Pe 19 merg la ei. Sper că de acum voi fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
În când, se mai prăvălea câte un brad și sfărâma un sătean. Sau câte unul era sfâșiat de urs. Femeile mai mureau la naștere. Nu era nimic nemaipomenit, așa se murise totdeauna, și oamenii Își primeau soarta dacă nu cu nepăsare, cel puțin cu stoicism. Acum se ivise o altfel de moarte, mult mai Îngrozitoare, pentru că nimeni n-o cunoștea. O pântecăraie cumplită cu sânge, cu dureri care ardeau măruntaiele Îi dobora pe sărmani după ce și dădeau afară și măruntaiele. Corpul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Erau acolo Amadeus din Genf, Siegebert din Solden, maestrul de vânătoare, starețul Otto și alții. Eglord lipsea. — Unde-i ministerialul din Opfingen? Întrebă Conrad. Oamenii lui Îl priviră mirați. Înaintea lor se afla un războinic necunoscut lor. Aerul de visătoare nepăsare și de tinerețe netulburată, lipsită de griji, pierise. În Încrâncenările acelei nopți sângeroase se născuse un bărbat aspru, cu privi rea Întunecată, cu buzele strânse Într-o expresie de amărăciune, care, așa cum au mărturisit mai târziu cei care l-au
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
demențială, diluviană și apocaliptică, de galben. Călcam pe spice de grâu galben. Cel mai important aliment de pe planeta Terra, pentru care ne rugăm, ne luptăm și ne zbatem în fiecare zi, "pâinea noastră cea de toate zilele", era strivit cu nepăsare de sutele de mașini și agregate, de miile de picioare ale noilor veniți. Reflecțiile mele cu tentă filozofico-socială au fost brutal întrerupte de vocea stridentă a domnului milițian. Fiți atenți la mine! Este strict interzis să vă deplasați pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ilustre, de la Anna de Noailles și Tristan Tzara la Eliade, Cioran și Eugen Ionescu. Eu am numit calea aceasta "complexul lui Orfeu", tracul care a plecat să-i civilizeze pe greci, evadând din spațiul natal. Există și atitudinea inversă, de nepăsare tipic românească față de iluziile celebrității, aceea a anonimatului culturii tradiționale. Exemplul revelator este surprins de Adrian Marino în Lucian Blaga. Marele poet, filosof și dramaturg a fost ani îndelungați în spațiul diplomației europene, dar nu s-a gândit niciodată că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
da putința de a spune adevărul fără înconjur. Apărem cu încrederea ce ne-o dă dreptatea cauzei pe care vrem să o servim. Dacă ne vom opri la mijlocul drumului, rușinea nu va cădea asupra noastră, ci asupra acelora care prin nepăsarea lor, vor stânjeni realizarea unei fapte românești. Nu suntem prinși în 42 angrenajul angajamentelor politice. Nu suntem decât români și numai români.” Mai românește nici că se putea. Un citat din M. Eminescu „Inimă foarte caldă și minte foarte rece
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lor, să luptăm împotriva mulțumirii de sine și a amețelii de pe urma succeselor, să luptăm hotărît împotriva încercărilor de gîtuire a criticii, fără a ține seama de persoane. Nu avem dreptul să ascundem o stare de lucruri nesatisfăcătoare, să privim cu nepăsare neajunsurile și lipsurile. Să nu tolerăm tăinuirea sau denaturarea adevărului. Am citat fragmentar și, cu cîteva excepții care privesc exclusiv pe membrii de partid îndatoririle unui comunist, deci și ale unui scriitor comunist, așa cum reiese din Statutul partidului nostru". Nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ce cred eu despre ei și să intru în ei ca un tanc. Fericire mai mare nu-mi puteam închipui". Apreciate ca fiind certe și fără greș, oricare dintre soluții e bună, suficientă și îmbucurătoare: "Moartea consimțită, asumată, anticipată, provocată; nepăsarea și obrăznicia; vitejia însoțită de o veselie turbată. Liberi sînteți să alegeți. Dar se cuvine să vă dați seama că lumește, omenește vorbind, altă cale de a înfrunta cercul de fier care-i în bună parte și de cretă (vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]