2,919 matches
-
avea gustul celui mai bun coniac din lume. Eu am băut cândva un coniac foarte bun în țară, dar aici, pe aceste meleaguri, sunt dezorientat. Căci mă aflam într-un spațiu imaterial, ca-ntr-un vis. Nu i-am spus nimic prietenului meu, de fapt, nu aveam ce-i spune, sunt poet. Nu știu decât un singur lucru; sunt străveziu și gata, nu-mi văd pantofii, cravata, nici măcar dunga de la pantaloni. Dar curios, văd străveziu, uite, aici este o bornă pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a antropocentrismului - premisa oricărei încercări de a-l substitui pe Dumnezeu prin om - cu toate că textele lui Nietzsche oferă argumente în favoarea unei asemenea interpretări. Locul din care Dumnezeu lipsește, loc ce constituie conținutul nihilismului, nu este așadar o determinare obiectivă a nimicului, nu înseamnă identificarea nimicului cu ceea ce metafizica a definit drept realitate “de dincolo” de cele sensibile. Nihilismul, după Heidegger, nu înlocuiește pe Dumnezeu cu nimicul, cu certitudinea liniștitoare a neantului, el nu se referă le existența lui Dumnezeu. Nihilismul nu
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
încercări de a-l substitui pe Dumnezeu prin om - cu toate că textele lui Nietzsche oferă argumente în favoarea unei asemenea interpretări. Locul din care Dumnezeu lipsește, loc ce constituie conținutul nihilismului, nu este așadar o determinare obiectivă a nimicului, nu înseamnă identificarea nimicului cu ceea ce metafizica a definit drept realitate “de dincolo” de cele sensibile. Nihilismul, după Heidegger, nu înlocuiește pe Dumnezeu cu nimicul, cu certitudinea liniștitoare a neantului, el nu se referă le existența lui Dumnezeu. Nihilismul nu este altceva decăt refuzul
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
care Dumnezeu lipsește, loc ce constituie conținutul nihilismului, nu este așadar o determinare obiectivă a nimicului, nu înseamnă identificarea nimicului cu ceea ce metafizica a definit drept realitate “de dincolo” de cele sensibile. Nihilismul, după Heidegger, nu înlocuiește pe Dumnezeu cu nimicul, cu certitudinea liniștitoare a neantului, el nu se referă le existența lui Dumnezeu. Nihilismul nu este altceva decăt refuzul europeanului, a omului actual de a corela realitatea existențelor cu principiul lor cauzal, prin demersuri intelectuale sau acceptări mistice. În viziunea
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
din cele de mai sus că nihilismul heideggerian sau cel nietzscheean care are ca rezultate atăt necredința, căt și creștinismul însuși, diferă esențial de teologia negativă din tradiția Europei Occidentale. În aceasta din urmă, nu ființa este determinată de eventualitatea nimicului, ci nimicul este determinat de ființă, ca opusul ființei, negația ființei, neființa. Negația este aici inversul afirmației, așadar tot o determinare intelectuală. Afirmație și negație sunt forme ale enunțului critic. Astfel, nimicul ca noțiune negativă, ca opus al noțiunii de
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
de mai sus că nihilismul heideggerian sau cel nietzscheean care are ca rezultate atăt necredința, căt și creștinismul însuși, diferă esențial de teologia negativă din tradiția Europei Occidentale. În aceasta din urmă, nu ființa este determinată de eventualitatea nimicului, ci nimicul este determinat de ființă, ca opusul ființei, negația ființei, neființa. Negația este aici inversul afirmației, așadar tot o determinare intelectuală. Afirmație și negație sunt forme ale enunțului critic. Astfel, nimicul ca noțiune negativă, ca opus al noțiunii de ființă are
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
din urmă, nu ființa este determinată de eventualitatea nimicului, ci nimicul este determinat de ființă, ca opusul ființei, negația ființei, neființa. Negația este aici inversul afirmației, așadar tot o determinare intelectuală. Afirmație și negație sunt forme ale enunțului critic. Astfel, nimicul ca noțiune negativă, ca opus al noțiunii de ființă are și el origine intelectuală, este ceea ce Nietzsche numea “cea mai abstractă abstracție.” Iată de ce înclin să cred că vestea “morții lui Dumnezeu” poate să aibă adevăratul ecou doar pe fondul
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
să-i apară încruntarea de durere. Să mă fi înșelat oare Constantin bei? - se trezi Kuciuk Selin vorbind cu glas tare. Doar am stabilit că plecarea va fi astăzi după rugăciunea de dimineață, și iată, soarele arată aproape prânzul și... nimic. Unde e alaiul cu care trebuie să pornească și care trebuia să mă ia de aici? Dacă beiul m-a înșelat și de fapt și-a pregătit retragerea spre Transilvania? M-a prevenit marele dragoman că trebuie să fiu atent
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
al vieții sale nu-i mai plăcea, bănuia, intuia poate că destinul meu avea să fie mai aventuros și mă invidia? Râsul meu triumfător i-o confirma, se dăduse de gol, dar era alături de mine, nu avea în firea lui nimic obtuz sau ranchiunos. - Bine, zic, hai să fugim! - Clar!... Ne facem marinari. Sau mergem pe jos, ca Mihai Tican Rumano... Dar pe apă e mult mai... Să străbați oceanul ca Cristofor Columb... Descoperim noi ceva... mai sunt insule. Îi supunem
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
boierească, fiind singura odraslă a însuși domnului Domșa. Într-o bună zi, dorind să continue discuția, Apostol făcu o vizită avocatului. Nu-l găsi acasă, dar îl primi domnișoara Marta. Stătu o jumătate de oră, vorbind cu domnișoara numai despre nimicuri și crezând mereu ca va sosi Domșa. A doua zi reveni și iar șezu o jumătate de oră cu Marta. Apoi o săptămână întreagă, în fiecare zi, mereu la aceeași oră și din ce în ce mai bucuros că nu era acasă avocatul. Și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
a trecut fără să le ia în seamă. A ieșit puțin prin târg, un ceas-două pe zi, s-a întîlnit cu mai toți surtucarii și toți i s-au părut schimbați și speriați, deși cu nici unul n-a vorbit decât nimicuri, cum zicea dânsul. Acuma înțelegea și schimbarea, și spaima lor, acuma simțea că toți s-au ferit de el pentru că n-a îngăduit Martei să grăiască ungurește. Plecă ochii în farfuria goală, ca și cum n-ar mai fi putut îndura privirea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
rădăcină nălțîndu-se decade, Târând cu sine timpul cu miile-i decade, Se-nmormîntează-n caos întins fără de fine, Sburînd negre și stinse surpatele lumine. Văd caosul că este al lumilor săcrii, Că sori mai pâlpâi roșii gigantice făclii Și-apoi se sting. - Nimicul, lințoliu se întinde Pe spațiuri deșerte, pe lumile murinde! Văzând risipa, Satan, vei crede c-ai învins! Căci dacă ești Arhanghel al morții cei bătrâne Atunci ești drept - căci numai ea este dreaptă-n lume, Și cei ce o servesc
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
trei zile-nvinge, cumplit muncindu-și prada. O muzică adâncă și plină de blândețe 10Pătrunde tânguioasă puternicile bolți: "Pieirea, Doamne Sfinte, căzu în orice colț, "Înveninînd pre însuși isvorul de viețe. "Nimica înnainte-ți e omul ca un fulg, "Ș-acest nimic îți cere o rază mângâioasă, În pâlcuri sunătoare de plânsete duioase "A noastre rugi, Părinte, organelor se smulg. Apoi din nou tăcere, cutremur și sfială Și negrul întuneric se sperie de șoapte... Douăsprezece pasuri răsună... miez de noapte... Deodată-n
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nimic de cât părere Tot ce suspină inimei amor, Istoria cu lungile ei ere Un vis au fost amar - amăgitor; Tot ce-aspirarăm, toat-acea putere Care-am robit-o falnicului dor Am cheltuit-o ca niște nebuni Pe visuri, pe nimicuri, pe minciuni. Sunt nențelese literele vremii Oricât ai adânci semnul lor șters? Suntem plecați sub greul anatemii De-a nu afla nimic în vecinic mers? {EminescuOpIV 377} Suntem numai spre-a da viață problemei, S-o deslegăm nu-i chip
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tale. {EminescuOpIV 436} NU MĂ-NȚELEGI În ochii mei acuma nimic nu are preț Ca taina ce ascunde a tale frumuseți. Căci pentru care altă minune de cât tine Mi-aș risipi o viață de cugetări senine Pe basme și nimicuri, cuvinte cumpenind, În vorbe peritoare ca-n lanț să te cuprind, Și în senin de stele durerile să-mi ferec Pîn-nu s-o stinge umbra iar dulce-n întunerec? Și azi când a mea minte, a farmecului roabă, Din ori
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să știi Nici c-a trăit și nici cine-i. {EminescuOpIV 498} A fost un medic de sărmani. Sărman el singur, plin de ani. În chilioara lui retras Da sfatul lui cu dulce glas. Trăia din scris și din tradus Nimicuri ce erau în us. Când a murit, deși om n-a fost Cărui amic să nu-i fi fost Și totuși nime n-a-ntrebat Cine la groapă fu cărat Și nu se mir-, cum de nu-l văd Mergând pe ulițe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
valoroși să se refugieze în estetică. Artistul care se respectă e ca un soi de hippies perpetuu. În artă, contează și mărimea aripilor, dar, mai ales, dinamica lor. Artistul - această țărână celestă. Arta poate porni de la un furtunos dialog cu ... nimicul. Patronul sensibil la artă face și în bordel cenaclu literar. Arta actuală s - a întors la esențele ancestrale ale zulușilor. O operă de artă este rezultatul unui cumul de dezordini interioare. Receptează intens arta firile posedate de frumos, nu cele
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
se simte bine înainte de a adormi, cum sufletul ostenit // se simte bine și liniștit înainte de-a-și închide-ntineritele sale frunze scrise. Insens devii în somn, insens în moarte. Încet - încet [nu] mai auzi bătând decât visurile ce pătrund *** - dup-aceea nimic. Somnul te-a închis în imperiul lui de pace! ["MOARTEA ESTE STINGEREA CONȘTIINȚEI... "] 2255 Moartea este stingerea conștiinței identității numerice. Dar identitatea numerică a unui individ nu este decât o frunză din miile de frunze-n generații pe cari arborul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu le punem încă în sfera celor ce sunt în aieve. Așadar ceva sau un ce logic este aceea ce se află în sfera acelor ce se pot cugeta; aceea ce nu se află în această sferă se numește un nimic în privința logică, iară ceva în privire aievnică este aceea ce se găsește în sfera acelor ce sunt aievea; ce e din contra se numește un nimic în privirea aievnică. Când cugetăm noi ceva, cugetarea noastră se urmează prin mijlocirea unor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
firului. Mă prezint și din pauza care urmează mă prind cine a beneficiat de bagajul meu, căci un tip care începe să-ți explice o situație, cu o pauză foarte lungă, nu caută decât timp de gândire, ca neguțătorii de nimicuri de prin țările arabe care, după ce îi întrebi clar cât costă, în limba în care vorbesc ei cel mai bine, îți răspund cu o întrebare, cât să tragă de timp să le mai măsoare puțin, să-ți scaneze portofelul și
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
vieții înseamnă a te ruga» Sunt suficiente aceste câteva precizări pentru a înțelege că înăuntrul unui astfel de orizont - în care se desprind trăsăturile contingenței umane - apare, într-un mod ireprimabil, „marea întrebare”, întrebarea metafizică: de ce ființa mai degrabă decât nimicul? Întrebare care își află originea în experiențele și suferințele nenumăratelor generații - dar mai ales în suferința copiilor nevinovați. Suferința ființelor umane nu ne poate lăsa niciodată indiferenți. Însă suferința copiilor este cu adevărat răvășitoare. De ce suferința? De ce suferința atâtor nevinovați
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
oferă răspunsuri parțiale și filosofia pune doar întrebări, fără ca să dea răspunsuri». O invocație religioasă necesită un răspuns religios. Iar creștinul găsește răspunsul religios în Revelație, în mesajul lui Cristos. Distrugerea absoluturilor pământești nu poate fi considerată o victorie a nimicului, adică a lipsei de sens. În realitate aceasta reprezintă o recuperare conștientă a ideii de contingență umană. Aceasta nu indică nicidecum un naufragiu în absurd, ci mai degrabă conștientizarea faptului că mântuirea de absurd nu este o construcție omenească și
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
că una e de mâncare și cealaltă nu; în felul acesta conștiința disperată înțelege creștinismul». Este disperat omul al cărui viață nu are un sens. Angoasa îl transformă pe om într-un cerșetor de sens. Angoasa este panica înstrăinării în fața nimicului - a nimicului de sens. Tocmai în acest fel - comentează Kierkegaard - «Dumnezeu, care vrea să fie iubit, coboară să-l vâneze pe om, cu ajutorul neliniștii». Se înțelege de ce «psihologia, imediat ce termină de studiat angoasa, o încredințează dogmaticii». Angoasa apare în momentul
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
e de mâncare și cealaltă nu; în felul acesta conștiința disperată înțelege creștinismul». Este disperat omul al cărui viață nu are un sens. Angoasa îl transformă pe om într-un cerșetor de sens. Angoasa este panica înstrăinării în fața nimicului - a nimicului de sens. Tocmai în acest fel - comentează Kierkegaard - «Dumnezeu, care vrea să fie iubit, coboară să-l vâneze pe om, cu ajutorul neliniștii». Se înțelege de ce «psihologia, imediat ce termină de studiat angoasa, o încredințează dogmaticii». Angoasa apare în momentul în care
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
fulgerat de privirea Marelui Preot. Tefnaht îl întrebă: - Ei n-au robi? - N-au, stăpâne... - Și cine muncește pentru... - Taci! se răsti Marele Preot, pironindu-l pe Tefnaht cu privirea sa înghețată. Tu, Auta, nu le mai spune despre asta nimic. Lasă-i, dacă nu înțeleg. Să mergem de-aici! Preoții le zâmbiră străinilor, neștiind cum să-i salute altfel. Străinii zâmbiră și ei. Cei trei intrară în odăița unde trebuia să li se scoată globurile viorii. Când rămase cu capul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]