2,313 matches
-
pe altă linie decât aceea a textului. (Ă). «Orice gânduri ar lua naștere În capul omului - ne Învață tovarășul Stalin - ele pot să se nască și să existe numai pe baza materialului limbii, pe baza termenilor și frazelor limbii. Gânduri nude, libere de materialul limbii, libere de „materia naturală” a limbii nu există. (Ă). Realitatea gândirii se manifestă În limbă». (Ă). Este cunoscută și combătută În teatrele noastre tendința unor actori care improvizează. (Ă). Formalismul În arta actorului e caracterizat tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În special, expeditiv tratate, deși perioada pe care o Îmbrățișează romanul e cea mai bogată În evenimente semnificative. Tocmai bogăția acestor evenimente l-a copleșit pe autor, care reduce În felul acesta narațiunea la o prezentare grăbită, reportericească a evenimentelor nude, fără nici o preocupare de a transfigura materialul În mod artistic. (Ă). În finalul romanului aflăm cu surprindere că În lagăr a stat - cât timp? - și tov. Chivu Stoica. Paginile care vorbesc, apoi, despre prezența tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej sunt infim de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poleită, cea a Forțelor Aeriene Regale Engleze. Scena de la Casandra devenea tabără de recruți. Absurdul, umilirea, prostia, înregimentarea, nebănuita mitocănie din Albion, drama creată de mecanismul militar ruginit și dezumanizat țineau de text. Mai presus de el era actul teatral nud, depresurat de "jocul de scenă", emoția pură, francă, cuceriri care pentru noi, atunci, au schimbat vectorul înțelegerii artei în anii '70. Violența expresiei trimitea spre revoltă, spre nesupunere, dar consfințea în final eșecul, standardizarea. Puterea acestei imaginii create în spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
atîtea, o carte ce pare a se citi cu sufletul la gură. Autoarea? Necunoscută: brașoveanca Jolán Benedec. Cartea ei de debut se numește Sufletul Iustinei și este de o franchețe cuceritoare, după cum ne asigură recenzentul ei, Dan C. Mihăilescu. Povestea nudă: Iustina, de 20 de ani, se îndrăgostește violent de boss-ul (cu Mercedes) la locul de muncă. I se dăruie, dar himenul ei ultrarezistent face ca actul să rămînă neîmplinit. Boss-ul, om realist, se-nsoară imediat cu o femeie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
poți beneficia de-o cămăruță de oaspeți chiar în incinta Uniunii. Un mic dezavantaj: coșmarul. Pe pereții cămăruței, trei picturi, una de-a dreptul realist-socialistă, monstruozități care nu pot fi anulate-n somn nici de Rohipnol. Secvență reconfortantă: expoziție de nud, la etajul 4 al Oficiului Național de Expoziții. Mică formațiune din cea mai nouă generație afirmată. Înainte de orice, meserie bine deprinsă. E chiar o demonstrație ritoasă de probitate. Cu nimic sub ce s-a practicat în atelierele academiei antebelice. O
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu toate) de accesoriile la îndemînă nouă, obligatorii nouă, celor de rînd, dessous-urile carevasăzică. Ce să fi făcut? Să-i fi dat repede telefon canadianului și să-i fi "turnat" pe scumpii mei nebuni de pe scenă? Cum adică, nebunia lor (nudă) îi ținuse doar cît fusese de față regizorul-tartor? Nu l-am sunat. Cine știe de ce apăruseră, pudibond, sutienul, slipul? Cine știe? Îi voi întreba. Celebrul Stelică, preferatul magistrului Brânzei, se credea Napoleon și, în nebunia lui teribil de adecvat costumată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ne supunem. Artistul român acum? Se află, și el, bietul, sub vremi, între o Scillă a ocultei perpetuări a Cîntării României (de data asta fără achiziții de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste) și o Caribdă a tuturor provocărilor internaționale, între nudul, peisajul și natura moartă tip consignație și ultimul cri al "instalațiilor". Pactul schizoid. Această schizoidie, care, da, da, se manifestă chiar în forul aceluiași artist. Și nu e vorba de artistul de mîna a treia, ci de cel întrucîtva emblematic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sudori și ciobănițe, tractoriști, Eroi ai Muncii Socialiste, Maestri Emeriți ai Artei și Sportului, scutiți cu totul de orice impozit pe venit, cu teme arzătoare, tot felul de lupte: Lupta pentru Pace, Înfrățirea între Popoare, Realizarea și Depășirea Planului, peisajul, nudul erau abolite. Eu însumi pot atesta acel pasaj sinistru al vieții și al vieții plastice, în care, din fericire, nu trebuia să mi se interzică peisajul sau nudul pentru simplul motiv că nu le practicam programatic. Refugiindu-mă în soluțiile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lupte: Lupta pentru Pace, Înfrățirea între Popoare, Realizarea și Depășirea Planului, peisajul, nudul erau abolite. Eu însumi pot atesta acel pasaj sinistru al vieții și al vieții plastice, în care, din fericire, nu trebuia să mi se interzică peisajul sau nudul pentru simplul motiv că nu le practicam programatic. Refugiindu-mă în soluțiile oarecum abstracte ale modernismului european. Ciumat pentru noi, dar ajungînd, minune!, prin nu știam ce conexiuni poștale, în atelierul din Armeană, sub forma unor fastuoase albume Skira (ieșirile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unor fastuoase albume Skira (ieșirile "în exterior", la marile muzee, fiind rarități). Dacă scena scării tramvaiului s-ar fi repetat cîțiva ani mai tîrziu, închipuiți-vă un alt pictor strîngîndu-i mîna unui alt Alexandru George: S-a dat drumul la nud! ș.a.m.d. Nu chiar de pe scara tramvaiului, dar, oricum, în aceeași vreme schizofrenă, în plin congres al mînuitorilor pensonului și dălții, un veteran maestru al plasticii bahluiene asigura asistența de la tribună: Modernismul n-a ajuns la Iași. Reacția mută
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Italia renascentistă lăsase deja În urmă viața comunală. Iată cum descrie acest eveniment: Deasupra bazinelor sunt galerii unde bărbații stau și privesc sau conversează. Toată lumea are voie să observe, să vorbească, să se veselească și să se relaxeze, În timp ce femeile, nude În văzul tuturor, intră și ies din apă. Nu există un paznic care să urmărească cine intră, nu există o poartă care să prevină intrarea, dar nu există nici un semn de lascivitate... Bărbații se Întâlnesc cu femei pe jumătate goale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și ies din apă. Nu există un paznic care să urmărească cine intră, nu există o poartă care să prevină intrarea, dar nu există nici un semn de lascivitate... Bărbații se Întâlnesc cu femei pe jumătate goale, iar femeile cu bărbați nuzi... Oamenii mănâncă adeseori În apă... Soții priveau În timp ce soțiile lor erau atinse de străini, dar nu se ofensau, nici măcar nu erau atenți, interpretând totul În manieră cea mai bună... Zilnic, se duc să se spele de trei-patru ori, petrecând o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
3. Selecția auxiliarului de perfect compus și acordul participiului perfect........ 204 4. Testul obiectului intern.................................................................................. 211 5. Infinitiv vs supin............................................................................................ 216 6. Teste care funcționează în alte limbi romanice............................................. 218 6.1. Cliticele pronominale partitive............................................................. 218 6.2. Subiectul postverbal "nud"................................................................... 219 7. Teste care funcționează în engleză................................................................. 220 7.1. Construcția cu expletivul there............................................................. 220 7.2. Inversiunea locativă.............................................................................. 222 7.3. Construcții rezultative........................................................................... 222 7.4. Prefixarea cu re-.................................................................................... 223 8. Teste propuse pentru limba rusă..................................................................... 224 8.1
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se întâmplă în georgiană. Legate (2008: 56) arată că absolutivul este o generalizare greșită, care ascunde o mare varietate de tipare de marcare cazuală. Legate (2006b: 151) a formulat următorul argument: în timp ce toate celelalte cazuri sunt marcate sufixal, absolutivul e nud; morfemele cu realizare fonologică zero sunt tipic "default". Explicația formulată pentru limbile de tip (a) este valabilă pentru limbile cu partiție bazată pe ierarhia nominală. Existența limbilor de tip (a) demonstrează relațiile apropiate, dar imperfecte dintre Cazul abstract și cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
atrage (engl. smuggle) obiectele afectate în zona în care își primesc interpretarea; (b) o diateză pasivă înaltă, de care depinde cazul ergativ; aceasta trebuie fuzionată (engl. merge) pentru a atrage (engl. smuggle) subiectul din locul în care primește absolutivul. Predicatul nud se combină cu o diateză pasivă silențioasă. Cazul ergativ nu este inerent, nu este legat se agentivitate, de trăsătura [± Animat] sau de un anumit rol tematic, ci este asemănător unui Caz structural, depinzând de prezența unei anumite "regiuni" din configurația
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pasivul selectează auxiliarul essere, dar în franceză, pasivul selectează avoir la perfect, ca verbele inergative; în spaniola modernă nu mai există selecția auxiliarului, dar în spaniola veche pasivul selecta auxiliarul 'a avea'; în spaniolă, capacitatea de a accepta subiecte postverbale "nude" o au numai inacuzativele, nu și pasivele (Falta café ' Lipsește cafea'; *Fue enviado café 'A fost trimisă cafea'). Roberts (2007b) îl urmează pe Collins (2004)65, care a propus o analiză a pasivului folosind ipoteza smuggling (deplasarea PartP peste DP
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argumentul extern (noțiune relevantă pentru a-structură) nu este echivalent cu subiectul (noțiune configurațională). Structura argumentală și proprietățile de marcare tematică variază în funcție de categoriile sintactice: numele (cu excepția nominalizărilor) nu pot atribui rol tematic decât prin intermediul prepoziției; numele nu iau argumente "nude"; structura argumentală a numelor și a verbelor pasive este diferită de cea a numelor active; în cazul nominalizării și al pasivizării, argumentul extern este suprimat; pozițiile suprimate nu pot fi satisfăcute de argumente sintactice. Pentru detalii, vezi și Stan (2005
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aflat în specificatorul lui. Borer (2004: 294, nota 9) atrage atenția că AspQ corespunde structural, dar nu și ca interpretare, proiecției AspE de la Borer (1994). Sorace (2004: 249−250) comentează această teorie. În concepția lui Hagit Borer, intrările lexicale sunt "nude", conținând liste de argumente neordonate. Sensul lexical principal al verbului servește ca modificator, nu ca un element ce determină proprietățile structurale. Inacuzativitatea și inergativitatea sunt constelații de fenomene derivate din capacitatea verbului de a apărea în anumite configurații sintactice, care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
c) semantica grupului nominal din poziția obiectului: cuantificat vs necuantificat. Ultimul factor este preluat de la Verkuyl (1972)80, care a arătat că numai obiectele care denotă o cantitate specifică induc telicitatea, nu și obiectele care denotă entități omogene (masive, plurale nude). Van Hout (2004: 66) folosește teoria Cazului formulată de de Hoop (1992)81; în teoria lui de Hoop, Cazul morfosintactic al obiectului este asociat cu interpretarea semantică a nominalului-obiect; autoarea introduce noțiunile de Caz tare și Caz slab, în relație
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
relație cu citirile tari și slabe ale grupurilor nominale. Folosind sugestii de la de Hoop, Van Hout arată că telicitatea este în relație cu Cazul tare. La interfața dintre sintaxă și semantică, telicitatea este asociată cu Cazul obiectului. Masivele și pluralele nude au citiri slabe, deci poartă Caz slab, putând fi încorporate semantic. Obiectele slabe rămân în VP, iar obiectele tari se deplasează în AgrOP, pentru a verifica trăsătura de Caz puternic, care atrage obiectul în Spec,AgrOP. Cazul slab se verifică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
între itemii funcționali și cei lexicali. În listă au fost incluse, pe lângă itemii funcționali, 125 de verbe (25 de verbe inacuzative fără alternanță de tranzitivitate și 50 cu alternanță de tranzitivitate, 25 de verbe tranzitive și 25 intranzitive) în forma "nudă". Subiectul a făcut greșeli numai în cazul verbelor inacuzative (și nicio astfel de greșeală în cazul celorlalte verbe), pe care le-a confundat cu categorii funcționale. Experimentul a confirmat ideea că inacuzativele sunt rezultatul unor operații lexicale care schimbă structura
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în multe cazuri, verbele inacuzative și cele reflexive au aceeași morfologie. În italiană, multe verbe reflexive apar cu cliticul si (de tipul rompersi 'a se rupe'). În engleză, în germană și în neerlandeză, forma obișnuită a verbelor inacuzative este cea "nudă", forma reflexivă a inacuzativelor fiind mult mai rară în limbile germanice decât în limbile romanice. Reinhart (1996) arată că un proces lexical reflexiv poate fi marcat: flexionar (it. si), printr-un argument (neerl. zich), prin morfologia verbului (ebraică), deloc (engleză
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
special pentru italiană − vezi Capitolul 3, 7., pentru testele inventariate de Cinque) au fost propuse mai multe teste de delimitare a clasei inacuzativelor, dintre care voi prezenta numai două: cliticizarea partitivă, pentru italiană și franceză, și posibilitatea apariției subiectului postverbal "nud", pentru spaniolă. Aceste teste sunt aplicate și în alte limbi. 6.1. Cliticele pronominale partitive În italiană și în franceză pentru delimitarea inacuzativelor funcționează testul cliticelor pronominale partitive: it. ne, fr. en, clitice care sunt acceptate pentru tranzitive și inacuzative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să presupunem o sintaxă comună. Autorul observă că anumite clase de intranzitive (cele care redau activități nonagentive) au capacitate "prezentațională", dar selectează auxiliarul avere. Prin urmare, în italiană, cliticizarea partitivă și selecția auxiliarului nu sunt convergente. 6.2. Subiectul postverbal "nud" Mackenzie (2006: 70) arată că, în spaniolă, unde nu există testul selecției auxiliarului, nici testul cliticizării partitive, compatibilitatea cu subiectele "nude" este considerată ca fiind un diagnostic primar al inacuzativității − Aranovich (2003)27, Mendikoetxea (1999)28. Testul e valabil și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
selectează auxiliarul avere. Prin urmare, în italiană, cliticizarea partitivă și selecția auxiliarului nu sunt convergente. 6.2. Subiectul postverbal "nud" Mackenzie (2006: 70) arată că, în spaniolă, unde nu există testul selecției auxiliarului, nici testul cliticizării partitive, compatibilitatea cu subiectele "nude" este considerată ca fiind un diagnostic primar al inacuzativității − Aranovich (2003)27, Mendikoetxea (1999)28. Testul e valabil și pentru catalană, portugheză și italiană. Alboiu, Barrie, Frigeni (2004: 6) preiau de la Belletti (1988)29 și Alsina (1996)30 ideea că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]