25,025 matches
-
opinie, recunoașterea de paternitate poate fi anulată pentru dol sau violență, iar în ceea ce privește eroarea se face următoarea distincție: dacă eroarea se produce asupra identității persoanei recunoscute, acțiunea în nulitate relativă va fi primită; dacă eroarea privește însăși filiația, acțiunea în nulitate relativă se confundă cu acțiunea în contestarea recunoașterii făcute. Pentru motivele arătate în privința acțiunii în anularea recunoașterii de maternitate, pentru vicii de consimțământ, credem că trebuie făcută aceeași deosebire și în problema recunoașterii de paternitate, și anume: * când recunoașterea corespunde
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
necesară săvârșirii actelor juridice, ci numai discernământul necesar pentru a face o mărturisire, incit este posibilă acțiunea în anularea recunoașterii de paternitate în cazul în care autorul acesteia nu a avut o voință conștientă când a făcut-o. c. Efectele nulității și anulării recunoașterii de paternitate Ambele feluri de nulități produc aceleași efecte, care au loc nu numai pentru viitor, ci și pentru trecut (ex tunc) până la data când recunoașterea s-a produs. Recunoașterea lovită de nulitate absolută ori relativă se
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a face o mărturisire, incit este posibilă acțiunea în anularea recunoașterii de paternitate în cazul în care autorul acesteia nu a avut o voință conștientă când a făcut-o. c. Efectele nulității și anulării recunoașterii de paternitate Ambele feluri de nulități produc aceleași efecte, care au loc nu numai pentru viitor, ci și pentru trecut (ex tunc) până la data când recunoașterea s-a produs. Recunoașterea lovită de nulitate absolută ori relativă se consideră că nu a avut loc, copilul având aceiași
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
făcut-o. c. Efectele nulității și anulării recunoașterii de paternitate Ambele feluri de nulități produc aceleași efecte, care au loc nu numai pentru viitor, ci și pentru trecut (ex tunc) până la data când recunoașterea s-a produs. Recunoașterea lovită de nulitate absolută ori relativă se consideră că nu a avut loc, copilul având aceiași situație juridică pe care a avut-o înainte de data recunoașterii, adică fără paternitatea stabilită. În condițiile legii, se pot produce consecințe cu privire la numele copilului, ocrotirea părintească, obligația
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
căsătoriei a cărui mamă a conviețuit cu pretinsul tată și dacă acesta din urmă a prestat copilului întreținere? b) Teste de autoevaluare: 1) Prezumția de paternitate acționează în favoarea copilului născut? a).în timpul căsătoriei b).după desfacerea căsătoriei c).după declararea nulității sau anularea căsătoriei. 2) Dreptul la acțiune în tăgada paternității apartine: a).mamei copilului b).soțului mamei copilului c).procurorului 3) Recunoașterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată de: a).cel recunoscut b).mamă c).orice persoană interesată 4
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
căsătoriei nu are nici un efect asupra numelui de familie al copilului, care continua a purta numele avut mai înainte. De asemenea, copilul rămâne cu același nume în cazul desființării căsătoriei deoarece art.23, alin.2 C.fam. prevede că declararea nulității nu are nici o urmare în privința copiilor. > În alte cazuri, schimbarea stării civile a părinților poate produce, în condițiile legii, efecte cu privire la numele copilului, cum se întâmplă dacă copilul își stabilește filiația față de un părinte sau de ambii părinți, ori când
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Copilul minor, cetățean român, adoptat de un cetățean străin pierde cetățenia română dacă cel care adoptă solicită aceasta în mod expres ori dacă adoptatul este considerat, potrivit legii străine, că a dobândit cetățenia străină (art.28, alin.1.). În cazul nulității sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu și-a pierdut niciodată cetățenia română (art.28, alin.1.). Pentru situația copilului cetățean străin sau fără cetățenie care a dobândit cetățenia română prin
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
asupra cetățeniei adoptatului, ca și în cazul părinților firești. V.7. Desființarea și desfacerea adopției a. Generalități Adopția încheiată cu nerespectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 25/1997 este lovită de sancțiunea nulității, ceea ce înseamnă desființarea ei, cu efect retroactiv înlăturându-se toate consecințele pe care aceasta le-a produs atât sub aspectul raporturilor de rudenie, cât și sub aspectul consecințelor juridice derivate din aceasta. Legea adopției prevede în art.22 alin.1
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cu efect retroactiv înlăturându-se toate consecințele pe care aceasta le-a produs atât sub aspectul raporturilor de rudenie, cât și sub aspectul consecințelor juridice derivate din aceasta. Legea adopției prevede în art.22 alin.1 că adopția este supusă nulității sau desfacerii, dar nu conține dispoziții speciale cu privire la ele. În literatura juridică s-a considerat că adopția este supusă nulității în conformitate cu regulile dreptului comun referitoare la nulitatea actelor juridice civile 255. Nulitatea în materie de adopție poate fi absolută sau
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și sub aspectul consecințelor juridice derivate din aceasta. Legea adopției prevede în art.22 alin.1 că adopția este supusă nulității sau desfacerii, dar nu conține dispoziții speciale cu privire la ele. În literatura juridică s-a considerat că adopția este supusă nulității în conformitate cu regulile dreptului comun referitoare la nulitatea actelor juridice civile 255. Nulitatea în materie de adopție poate fi absolută sau relativă, după cum interesul ocrotit prin norma juridică încălcată cu ocazia încuviințării adopției este de interes general ori dimpotrivă ocrotește un
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
aceasta. Legea adopției prevede în art.22 alin.1 că adopția este supusă nulității sau desfacerii, dar nu conține dispoziții speciale cu privire la ele. În literatura juridică s-a considerat că adopția este supusă nulității în conformitate cu regulile dreptului comun referitoare la nulitatea actelor juridice civile 255. Nulitatea în materie de adopție poate fi absolută sau relativă, după cum interesul ocrotit prin norma juridică încălcată cu ocazia încuviințării adopției este de interes general ori dimpotrivă ocrotește un interes personal, individual. Cele două feluri de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
art.22 alin.1 că adopția este supusă nulității sau desfacerii, dar nu conține dispoziții speciale cu privire la ele. În literatura juridică s-a considerat că adopția este supusă nulității în conformitate cu regulile dreptului comun referitoare la nulitatea actelor juridice civile 255. Nulitatea în materie de adopție poate fi absolută sau relativă, după cum interesul ocrotit prin norma juridică încălcată cu ocazia încuviințării adopției este de interes general ori dimpotrivă ocrotește un interes personal, individual. Cele două feluri de nulități nu se deosebesc prin
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
actelor juridice civile 255. Nulitatea în materie de adopție poate fi absolută sau relativă, după cum interesul ocrotit prin norma juridică încălcată cu ocazia încuviințării adopției este de interes general ori dimpotrivă ocrotește un interes personal, individual. Cele două feluri de nulități nu se deosebesc prin consecințele lor juridice care sunt identice, ci prin cauzele care le determină și prin regimul juridic aplicabil în fiecare din cele două situații. b. Nulitatea absolută a adopției Nulitatea absolută a adopției poate fi declarată dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ori dimpotrivă ocrotește un interes personal, individual. Cele două feluri de nulități nu se deosebesc prin consecințele lor juridice care sunt identice, ci prin cauzele care le determină și prin regimul juridic aplicabil în fiecare din cele două situații. b. Nulitatea absolută a adopției Nulitatea absolută a adopției poate fi declarată dacă lipsește vreuna din condițiile de fond pentru încheierea ei și poate fi invocată de către orice persoană interesată, întocmai ca în dreptul comun. Persoanele interesate sunt acelea care invocă un interes
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
interes personal, individual. Cele două feluri de nulități nu se deosebesc prin consecințele lor juridice care sunt identice, ci prin cauzele care le determină și prin regimul juridic aplicabil în fiecare din cele două situații. b. Nulitatea absolută a adopției Nulitatea absolută a adopției poate fi declarată dacă lipsește vreuna din condițiile de fond pentru încheierea ei și poate fi invocată de către orice persoană interesată, întocmai ca în dreptul comun. Persoanele interesate sunt acelea care invocă un interes ce este în legătură cu cauza
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
absolută a adopției poate fi declarată dacă lipsește vreuna din condițiile de fond pentru încheierea ei și poate fi invocată de către orice persoană interesată, întocmai ca în dreptul comun. Persoanele interesate sunt acelea care invocă un interes ce este în legătură cu cauza nulității și care este ocrotit juridicește. Instanța poate constata cu ocazi solutionarii litigiului, existența unor cauze de nulitate absolută a actului adopției, pe care le va putea invoca din oficiu. Cazurile în care poate fi declarată nulitatea absolută a adopției sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
poate fi invocată de către orice persoană interesată, întocmai ca în dreptul comun. Persoanele interesate sunt acelea care invocă un interes ce este în legătură cu cauza nulității și care este ocrotit juridicește. Instanța poate constata cu ocazi solutionarii litigiului, existența unor cauze de nulitate absolută a actului adopției, pe care le va putea invoca din oficiu. Cazurile în care poate fi declarată nulitatea absolută a adopției sunt următoarele: * Adopția s-a încheiat fără consimțământul adoptatorului sau fără cel al adoptatului .minor peste 10 ani
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ce este în legătură cu cauza nulității și care este ocrotit juridicește. Instanța poate constata cu ocazi solutionarii litigiului, existența unor cauze de nulitate absolută a actului adopției, pe care le va putea invoca din oficiu. Cazurile în care poate fi declarată nulitatea absolută a adopției sunt următoarele: * Adopția s-a încheiat fără consimțământul adoptatorului sau fără cel al adoptatului .minor peste 10 ani 256; * Adoptarea unei persoane cu capacitate deplină de exercițiu, fără ca aceasta să fi fost crescută pe timpul minorității sale de către
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
referă la adopția unui copil de către două persoane, care nu erau soț și soție, prin acte de adopție și hotărâri de încuviințare distincte și succesive. Cu privire la acest caz s-a decis ca cea de a doua adopție este lovită de nulitate absolută, urmind a se aplica prevederile art.6 din Convenția europeană în materia adopției de copii 2, care se referă la adopțiile succesive ale aceluiași copil; c. Adopția încheiată de un adoptator care nu îndeplinește cerințele legale referitoare la deplina
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
să fie cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul, să prezinte condiții materiale și garanțiile morale necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului, si care încalcă principiul protejării intereselor superioare ale copilului. Neîndeplinirea acestor condiții este sancționată cu nulitatea adopției, deoarece în astfel de situații este afectat însăși scopul pentru care a fost realizată. În ceea ce privește adopția încheiată fără ca între adoptator și adoptat să existe o diferență de cel puțin 18 ani, se impun unele precizări, și anume: pentru motive
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de vârstă este mai mică de 18 ani. Interesantă pentru teoria și practica din domeniul adopției este problema motivării adopției încheiate de către un adoptator minor, explicându-se excepția menționată, cum este cazul femeii căsătorite înainte de îndeplinirea vârstei de 18 ani. Nulitatea în acest caz, se bazează pe neîndeplinirea cerinței legale ca adoptatorul să aibă capacitate deplină de exercițiu. De la această regulă legea nu prevede decât excepția arătată. Întrebări și teste a) Întrebări: 1) Ce este adopția și dacă aceasta este definită
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de întreținere există și în cazul căsătoriei putative, dar numai în favoarea soțului care a fost de bună-credință la încheierea căsătoriei. Aceasta deoarece el păstrează, până la data la care hotărârea judecătorească a rămas definitivă și irevocabilă de constatare sau pronunțare a nulității căsătoriei, situația unui soț dintr-o căsătorie valabilă (art. 23 alin. 1 C. fam.). Până la aceeași dată, soțul de bună-credință are drept la întreținere în condițiile în care un soț are dreptul la întreținere din partea celuilalt soț. Obligația de întreținere
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
obligației de întreținere, se soluționează cu putere de lucru judecat, prin hotărârea de divorț rămasă definitivă și irevocabilă. Dispozițiile legale privind durata obligației de întreținere dintre foștii soți au un caracter imperativ. Convenția care înfrânge aceste dispoziții este lovită de nulitate. În consecință, nu se poate micșora sau mări durata obligației de întreținere dintre foștii soți. Actul juridic prin care se mărește durata obligației de întreținere, nevalabil cu titlu de asemenea obligație, ar putea fi valabil cu alt titlu, dacă acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
decât dacă, printr-o hotărâre irevocabilă aceasta este desființată, deoarece a fost încheiată de femeie. Se impune distincție între situația femeii care a fost de bună sau rea-credință la încheierea căsătoriei, dacă: * a fost de rea-credință, deoarece a cunoscut cauza nulității căsătoriei la data încheierii ei, ea nu poate dobândi capacitatea de exercițiu ca efect al căsătoriei, hotărârea judecătorească pentru constatarea sau declararea nulității având efect retroactiv; * femeia a fost de bună-credință, efectele anulării sau nulității căsătoriei operează numai pentru viitor
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fost de bună sau rea-credință la încheierea căsătoriei, dacă: * a fost de rea-credință, deoarece a cunoscut cauza nulității căsătoriei la data încheierii ei, ea nu poate dobândi capacitatea de exercițiu ca efect al căsătoriei, hotărârea judecătorească pentru constatarea sau declararea nulității având efect retroactiv; * femeia a fost de bună-credință, efectele anulării sau nulității căsătoriei operează numai pentru viitor, identic cu situația desfacerii ei prin moarte sau divorț. Situația care influențează durata ocrotirii părintești este aceea în care căsătoria, deși încheiată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]