4,294 matches
-
este "alesul a toată țara" sau "alesul obștii", iar ceremonialul încoronării se desfășoară după "alegerea și socoteala cea de obște"620. Obștea a primit în timp, ca și țara, sensuri diferite. În cadrul strict de analiză a instituției Adunărilor de stări, obștea desemnează tot stările privilegiate și induce pretenția acestora de a reprezenta Țara. Boierii trimiși la Poartă după alegerea lui Constantin Brâncoveanu, susțin că "nu pohtește țara pe altul"621. Sensul celor doi termeni se întrepătrunde, obștea și țara asimilând, în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
instituției Adunărilor de stări, obștea desemnează tot stările privilegiate și induce pretenția acestora de a reprezenta Țara. Boierii trimiși la Poartă după alegerea lui Constantin Brâncoveanu, susțin că "nu pohtește țara pe altul"621. Sensul celor doi termeni se întrepătrunde, obștea și țara asimilând, în spiritul vremii, aceeași realitate politică în planul reprezentării. Dimensiunea ei rămâne definită în virtutea principiului "ceea ce privește pe toți, de toți să fie aprobat". Noul tip de Adunare a stărilor, ale cărei structuri se definitivează la începutul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
planul reprezentării. Dimensiunea ei rămâne definită în virtutea principiului "ceea ce privește pe toți, de toți să fie aprobat". Noul tip de Adunare a stărilor, ale cărei structuri se definitivează la începutul secolului al XVIII-lea, este cunoscut sub denumirea Sfat de obște 622. Aceasta tinde să se generalizeze, chiar dacă sunt utilizate și alte forme Soborul de obște, Soborul țării, Adunare obștească. Sfatul de obște și Soborul de obște au sensul unor adunări mai cuprinzătoare în sensul reprezentării. Soborul indică, originar, adunarea reprezentanților
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fie aprobat". Noul tip de Adunare a stărilor, ale cărei structuri se definitivează la începutul secolului al XVIII-lea, este cunoscut sub denumirea Sfat de obște 622. Aceasta tinde să se generalizeze, chiar dacă sunt utilizate și alte forme Soborul de obște, Soborul țării, Adunare obștească. Sfatul de obște și Soborul de obște au sensul unor adunări mai cuprinzătoare în sensul reprezentării. Soborul indică, originar, adunarea reprezentanților Bisericii, apoi Soborul țării sau Soborul obștesc reprezintă o adunare în care sunt reunite starea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stărilor, ale cărei structuri se definitivează la începutul secolului al XVIII-lea, este cunoscut sub denumirea Sfat de obște 622. Aceasta tinde să se generalizeze, chiar dacă sunt utilizate și alte forme Soborul de obște, Soborul țării, Adunare obștească. Sfatul de obște și Soborul de obște au sensul unor adunări mai cuprinzătoare în sensul reprezentării. Soborul indică, originar, adunarea reprezentanților Bisericii, apoi Soborul țării sau Soborul obștesc reprezintă o adunare în care sunt reunite starea laică și ecleziastică. Din secolul al XVII
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se definitivează la începutul secolului al XVIII-lea, este cunoscut sub denumirea Sfat de obște 622. Aceasta tinde să se generalizeze, chiar dacă sunt utilizate și alte forme Soborul de obște, Soborul țării, Adunare obștească. Sfatul de obște și Soborul de obște au sensul unor adunări mai cuprinzătoare în sensul reprezentării. Soborul indică, originar, adunarea reprezentanților Bisericii, apoi Soborul țării sau Soborul obștesc reprezintă o adunare în care sunt reunite starea laică și ecleziastică. Din secolul al XVII-lea adunarea este menționată
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reprezintă o adunare în care sunt reunite starea laică și ecleziastică. Din secolul al XVII-lea adunarea este menționată tot mai des sub denumirea "tot săborul țării, duhovnicesc și mirenesc", "cu sveatul și voia a tot săborul", ori "Sfat de obște"623. O relație documentară din 2 februarie 1637, de la Vasile Lupu624, menționează sfatul și judecata "cu tot Soborul": "Domnia mea, împreună cu tot săborul nostru, i-am judecat după legea zemstvei". La 18 iunie 1669, judecata lui Stroe Leurdeanu se desfășura
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
amintit și datând din 27 noiembrie 1641, indicând reprezentanții adunării de stări din Țara Românească, face distincția precisă între Sfatul domnesc și Soborul bisericesc, reunite în "Adunarea a toată țara"626. Uneori se menționa în continuare și "altă țară" sau "obște". În perioada Sfatului de obște noul tip al Adunării de stări din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea -, imaginea vechii adunări se mai menține mai ales în privința alegerii domnului 627. Sfatul de obște devine o adunare mixtă din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
noiembrie 1641, indicând reprezentanții adunării de stări din Țara Românească, face distincția precisă între Sfatul domnesc și Soborul bisericesc, reunite în "Adunarea a toată țara"626. Uneori se menționa în continuare și "altă țară" sau "obște". În perioada Sfatului de obște noul tip al Adunării de stări din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea -, imaginea vechii adunări se mai menține mai ales în privința alegerii domnului 627. Sfatul de obște devine o adunare mixtă din boieri și clerici, a cărei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
continuare și "altă țară" sau "obște". În perioada Sfatului de obște noul tip al Adunării de stări din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea -, imaginea vechii adunări se mai menține mai ales în privința alegerii domnului 627. Sfatul de obște devine o adunare mixtă din boieri și clerici, a cărei formă se conturase în secolul precedent. Aspectul adunării relevă o tendință de restrângere a stărilor privilegiate, o structură de reprezentare care, la origine, era mult lărgită spre baza ei. Puține
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mic"640. Aceeași precizie a termenilor o regăsim în documentul din 15 octombrie 1481 ("boierii noștri" și "tot Sfatul nostru cel mai înalt")641, precum și cu prilejul alegerii lui Ștefan Răzvan, la 1551 ("tot sfatul")642. În perioada Sfatului de obște fanariot intervine o nouă diferențiere, ce evidențiază procesul de restrângere a stărilor privilegiate: de o parte se menține distincția între Sfatul domnesc și "alți boieri" în cadrul Sfatului de obște; de altă parte, alături de Sfatul domnesc este menționat Sfatul (soborul) bisericesc
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Ștefan Răzvan, la 1551 ("tot sfatul")642. În perioada Sfatului de obște fanariot intervine o nouă diferențiere, ce evidențiază procesul de restrângere a stărilor privilegiate: de o parte se menține distincția între Sfatul domnesc și "alți boieri" în cadrul Sfatului de obște; de altă parte, alături de Sfatul domnesc este menționat Sfatul (soborul) bisericesc. Terminologia folosită din secolul al XVIII-lea înfățișează Adunarea ca o reunire a celor două stări privilegiate, în interiorul cărora se produce o ierarhizare mai profundă. Cele două stări aparțin
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sfat al boierilor "de frunte", al Soborului ecleziastic și "Adunarea a toată țara" apar ca părți alcătuitoare ale unei adunări din 1641, în timpul domniei lui Matei Basarab. Cele două stări superioare (clerul și boierii) sunt parte a unui sobor sau obște, termeni utilizați de multe ori alternativ și cu sens diferit. "Altă obște" apare distinctă de "partea bisericească și boierească" într-un document din 6/17 aprilie 1749643. "Partea" sau "cinul" clasifică boierii cei mari, "al doilea" și "al treilea". În
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
țara" apar ca părți alcătuitoare ale unei adunări din 1641, în timpul domniei lui Matei Basarab. Cele două stări superioare (clerul și boierii) sunt parte a unui sobor sau obște, termeni utilizați de multe ori alternativ și cu sens diferit. "Altă obște" apare distinctă de "partea bisericească și boierească" într-un document din 6/17 aprilie 1749643. "Partea" sau "cinul" clasifică boierii cei mari, "al doilea" și "al treilea". În secolul al XVIII-lea caracterul criptic al castei marilor boieri se accentuează
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sunt menționați separat de "neamuri" și "mazili". Sub Constantin Mavrocordat evoluția în acest sens este încheiată. Calitatea fiecăruia se stabilea prin prezentarea documentelor, iar "partea" sau cinul boieresc și clerical se disting de "toți boierii țării" și "partea bisericească de obște". Această terminologie reflectă realitatea diviziunii corporative a țării în două stări principale, după criteriul raporturilor cu Biserica și tendința de a identifica starea laică cu boierii 645. Sfatul de obște este o adunare a stărilor privilegiate care include întreg Sfatul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se disting de "toți boierii țării" și "partea bisericească de obște". Această terminologie reflectă realitatea diviziunii corporative a țării în două stări principale, după criteriul raporturilor cu Biserica și tendința de a identifica starea laică cu boierii 645. Sfatul de obște este o adunare a stărilor privilegiate care include întreg Sfatul domnesc, ca structură instituțională de reprezentare. Sfatul domnesc, ca și Divanul menționat de la începutul secolului al XVII-lea646, sunt organe dependente de Domnie și constituite printr-un act de numire ca
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
constituită din reprezentanții orașelor 647. Dezvoltarea târgurilor și a orașelor din Țara Românească și Moldova, formarea patriciatului urban 648 și tendința de organizare a noii stări politice, vor impune reprezentarea lor în Marea Adunare a țării și în Sfatul de obște. Evoluția lentă a orașelor, în raport cu centrul și apusul Europei, au împiedicat însă constituirea unei stări orășenești puternice 649. Reprezentarea "stării a treia" a fost sporadică. Opiniile istoricilor privind apariția delegaților orașelor în Adunările de stări se opresc asupra secolelor XV-XVI650
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
XVII-XVIII. Informațiile documentare sunt chiar mai frecvente. La sfârșitul anului 1671, delegația stărilor trimisă la Poartă în timpul răscoalei lui Hâncu și Durac, era alcătuită din boieri, slujitori, târgoveți și câte doi călugări aleși din mănăstiri 653. În perioada Sfatului de obște fanariot, se poate admite că negustorii apar ca un fel de "starea a treia", alături de boieri și cler. Principii aveau dreptul și obligația de a convoca Adunarea stărilor privilegiate fără asentimentul prealabil al Porții, fiind titularii dreptului de inițiativă în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sau nu vinovat de "hainie", acuzație din perioada ocupației rusești de la 1739682. Hotărârea luată în favoarea serdarului, scoate în evidență independența Adunării de stări față de Poartă. Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când Adunările de stări (Sfatul de obște) se desfășurau sub semnul domniilor fanariote, sfera de activitate a acestora s-a restrâns. Deseori hotărârile se reduceau la mesaje de mulțumire, felicitări și urări trimise Porții, uneori și cereri pentru impunerea unor reforme. Aceste adunări îmbracă atât forme oficiale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fanariote, sfera de activitate a acestora s-a restrâns. Deseori hotărârile se reduceau la mesaje de mulțumire, felicitări și urări trimise Porții, uneori și cereri pentru impunerea unor reforme. Aceste adunări îmbracă atât forme oficiale, cât și paralegale. Sfatul de obște este, de regulă, o adunare cu reprezentare restrânsă, în care apar distinct starea laică și ecleziastică, sub denumirea "sobor bisericesc și politicesc". Pentru a-i deosebi de "boierii de Divan", care participau ca membrii de drept ai adunării, "boierii de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
este, de regulă, o adunare cu reprezentare restrânsă, în care apar distinct starea laică și ecleziastică, sub denumirea "sobor bisericesc și politicesc". Pentru a-i deosebi de "boierii de Divan", care participau ca membrii de drept ai adunării, "boierii de obște" sunt desemnați separat 683. În planul atribuțiilor Sfatului de obște, cele mai importante schimbări privesc retractul dreptului de alegere al principelui și creșterea prerogativelor legislative. S-au manifestat și încercări ale stărilor de a redobândi dreptul de alegere după vechiul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
apar distinct starea laică și ecleziastică, sub denumirea "sobor bisericesc și politicesc". Pentru a-i deosebi de "boierii de Divan", care participau ca membrii de drept ai adunării, "boierii de obște" sunt desemnați separat 683. În planul atribuțiilor Sfatului de obște, cele mai importante schimbări privesc retractul dreptului de alegere al principelui și creșterea prerogativelor legislative. S-au manifestat și încercări ale stărilor de a redobândi dreptul de alegere după vechiul obicei al țării. Astfel, la moartea lui Nicolae Mavrocordat (1730
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
terminis). Primele manifestări ale congregațiilor generale au apărut în mediul nobilimii. În fruntea comitatelor se afla un comite suprem (comes supremus), ajutat de vicecomite (vice comes). Diversele problemele ale nobilimii erau dezbătute și hotărâte de congregația generală (congregatio generalis) a obștii nobililor (universitas nobilium), care se întrunea de două ori pe an sau ori de câte ori era nevoie. Locul obișnuit de adunare era Turda. La aceasta participau, ca membrii de drept, toți nobilii din comitat. Uneori, nobilimea se întrunea în adunări generale mai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ou Landtag dans les Etats Allemands ; Parlement en Angleterre et dans les Pays italienne ; Danehof dans les Pays Scandinaves, Diète en Hongrie et en Pologne (aussi le Seim) ; Sobor ou Ziemski Sobor en Russie ; Marea Adunare a Țării, Sfat de obște, Sobor de Obște (La Grande Assemblée du Pays) en Moldavie et en Valachie ; Congregations générales voïévodale et puis Diète en Transylvanie. Assemblées occasionnelles convoquées par le souverain, elles se sont transformées plus tard, dans la plupart des pays européenne, en
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
les Etats Allemands ; Parlement en Angleterre et dans les Pays italienne ; Danehof dans les Pays Scandinaves, Diète en Hongrie et en Pologne (aussi le Seim) ; Sobor ou Ziemski Sobor en Russie ; Marea Adunare a Țării, Sfat de obște, Sobor de Obște (La Grande Assemblée du Pays) en Moldavie et en Valachie ; Congregations générales voïévodale et puis Diète en Transylvanie. Assemblées occasionnelles convoquées par le souverain, elles se sont transformées plus tard, dans la plupart des pays européenne, en institutions permanentes qui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]