9,947 matches
-
rusească, cu dictatură ei comunistă. El a rămas acolo să vândă ziare, sau să lucreze la o fabrică ce se află într-un garaj foarte mare. Când m-am întâlnit cu el ulterior îmi spunea: „Chiar când eram extenuați de oboseală, n-aveam vreme să ridicăm ochii și nici măcar să suspinam. Ca să te schilodești, era de ajuns o clipă de neatenție sau de oboseală și atunci ... poc! Rămâneai fără degete!...”. Tot atunci i-am spus că, si eu, sub ocupația sovietelor
PRIETENUL NOSTRU COMUN, MARTIN EDEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348962_a_350291]
-
garaj foarte mare. Când m-am întâlnit cu el ulterior îmi spunea: „Chiar când eram extenuați de oboseală, n-aveam vreme să ridicăm ochii și nici măcar să suspinam. Ca să te schilodești, era de ajuns o clipă de neatenție sau de oboseală și atunci ... poc! Rămâneai fără degete!...”. Tot atunci i-am spus că, si eu, sub ocupația sovietelor, fiindcă am citit românul „Rusoaica”, de Gib I. Mihăescu, am fost dat afară din liceu. Nu-i venea să creadă. „Cum?! - s-a
PRIETENUL NOSTRU COMUN, MARTIN EDEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348962_a_350291]
-
timpul, corpul tânăr, își revenea. Numai el. Au urmat zile, luni, ani, răvășiți de anotimpuri trecătoare și nu numai. Într-o noapte, ceva ca o neliniște apărută brusc o trezise pe jumătate, dar nu putuse să deschidă ochii. Și pe când oboseala o făcea să recadă din nou în somn, simțise ceva neobișnuit și apoi chiar și văzuse - cu ochii minții - cum în jurul capului său, se roteau șase, sau poate șapte scame de lumină aurie. Primul impuls fusese cel de spaimă, dar
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
ca să nu ne ia somnul. Mă temeam că voi pierde și următorul tren și încercam să fiu precaută. La un moment dat, bărbatu-meu a plecat să se întindă puțin pe canapeaua din bucătărie, să nu i se umfle picioarele. Oboseala și noaptea își spuneau cuvântul. Chiar dacă a promis că nu vrea să doarmă, știam că îl ia somnul imediat ce pune capul pe pernă. Așa că, în el nu mai aveam speranțe. Am rămas singură în sufragerie. Stăteam în șezut pe canapea
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
țineam ochii închiși, pentru că mă ardeau prea tare, iar închizându-i am crezut că îmi voi potoli arsurile. Am trăit momente atât de deosebite și de mărețe, încât nu sunt destule cuvinte ca să le pot explica. Mi-a dispărut deodată oboseala și arsurile de la ochi, chiar și tristețea pentru moartea tatălui meu. Nu mă mai puteam gândi la altceva, decât la tablou și nu vedeam în fața ochilor altceva decât fața și ochii albaștri care radiau și mă priveau pătrunzându-mă, iar
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
zilele, își ia la revedere de la o mătușă care o îmbrățișează afectuos și se așează pe bancheta din spate. Îmi spuneam în gând că orice discuție și, eu speram într-una agreabilă, mă va face să trec mai ușor peste oboseala drumului, mai ales că până de curând și eu fusesem pus în situația de a face autostopul și nu pot spune că mă simțeam chiar bine când vedeam trecând zeci de mașini ai căror șoferi nu catadicseau să-mi arunce
ACTELE, VĂ ROG. de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348953_a_350282]
-
creatorului de 7 versuri, tocmai prin personalizarea acestui talent divin și scrierea lui cu literă specifică numelui propriu. Călătorim apoi cu poeta Elisabeta Iosif, într-un poem care îi dă de gol afinitatea și apropierea de poezia simbolistă bacoviană, o oboseală a firii după o descindere în lumea uitării. Ea nu încetează niciodată să se definească: Eu sunt Poetul, culegător al stelelor, / Când lovește-n Lună, șirul lung al cocorilor ... (Glasul Deltei), cu o simplitate caracteristică eului poetei, și aceasta o
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
să te întorci cu mortul pe același drum. De aici, o serie întreagă de complicații, încercându-se itinerare greoaie, care consumă timpul și supun pe cei îndoliați pe parcurgerea pe jos a unor distanțe mari de drum, accentuându-le, inutil, oboseala. Pentru a evita astfel de situații, cei care se ocupă cu organizarea ceremonialului este bine să se sfătuiască, în prealabil, cu preotul slujitor. • Mai dăinuie pe alocuri și superstiția că în prima zi a săptămânii - luni - nu este bine să
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
fost o manifestare aparte, în care societatea și-a recunoscut și sărbătorit valorile, lucru mai rar în vremurile noastre de tristă bejenie spre democrația visată, a fost o manifestare gălățeană în centrul Moldovei străbune, a fost o manifestare care, în ciuda oboselii, ne-a încărcat de emoție și frumusețe. Ce mai putem adăuga la această scurtă relatare? Doar urările din inimă de LA MULȚI ANI pentru cel sărbătorit, conținute și în mesajele plină de căldură și aprecieri ale academicienilor Solomon MARCUS, Vasile CÂNDEA
BURLUI 70 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346984_a_348313]
-
șira spinării, te puteai aștepta să le vezi cum se desfac din moment în moment ca doagele unei bote de apă rămasă fără cercuri. Era atât de slăbit că-l putea lua vântul ca pe-o pală de fân. Din cauza oboselii l-a cuprins toropeala, că nu-și mai putea să-și ține capul drept. Ochii abia mai vedeau prin ungherul ogeacului cufundat în bezna nopții, iar pleoapele se deschideau din ce în ce mai greu. Scăpă țigara dintre degete și, deodată, prin întuneric, i
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
cuvintelor, al unor versuri ce-i mergeau la inimă, al unor melodii. I-am citit pe față încântarea și bucuria izvorâtă din cântecele interpretate cu suflet de Laurențiu Cazan. Era ca o fetiță cuminte, fericită că ascultă melodia preferată. Deși oboseala o cuprindea vizibil, se ambiționa să asculte totul cu mare atenție După aproape două ore și jumătate de spectacol neîntrerupt s-a deplasat câțiva pași, în fața sălii, destul de greu, ajutată de brațele unui însoțitor permanent și de bastonul ce părea
PORTRETUL UNEI DOAMNE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346226_a_347555]
-
se dezvoltă mâncând din corpul gazdei (corpul uman) astfel dizolvandu-l încet dar sigur. Deasemenea, candida are nevoie de corpul uman ca să se înmulțească pentru că nu o poate face fără acest mediu. Nu este de mirare că în cazurile de oboseală cronică, care în majoritate se atribuie coloniilor de Candida, cel infestat se simte foarte rău fizic dar și mental.” Tullio Simoncini spune clar că boala cancer este în final această infecție fungala și că explicațiile convenționale medicale cum că boala
CANCERUL ESTE O CIUPERCA SI POATE FI VINDECAT de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346295_a_347624]
-
geamantanele gata pregătite și ață-întinsă în România. Nu m-a răbdat inima să renunț la Mamaia pe care n-o mai văzusem de un sfert de veac. Și în București de-abia am avut timp să-mi trag sufletul de oboseala drumului și a disconfortului creat de diferența de fus orar, că a doua zi, eram în mașina condusă de prietena mea din București, Eugenia, care mă însoțea în acest sejur, bucuroasă și ea că nu mai văzuse marea de câțiva
IMPRESII DIN ROMÂNIA DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346383_a_347712]
-
său Nicolae Iorga sau cum va face mai tarziu George Calinescu, stârnind și provocând studenților o fanatică admirație; un veritabil boier al epocii, îmbrăcat mereu cu o eleganță ostentativă, fumând peste patruzeci de țigări Camel pe zi și plimbându-și oboseala într-un luxos Maybach; confident al regelui Carol al II-lea și apoi un adversar înverșunat; cunoscut de marele public mai curând ca gazetar redutabil, de o ironie elegantă și zdrobitoare, și ca un cuceritor al frumoaselor doamne ale vremii
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
cailor, mătură vântul iernii rămas printre ultimile câmpii ale iernii, cabrându-se. Zeița vieții se întoarce. Pleoapele mi se apleacă în jos, tremurânde de prea lumină. Albul zăpezii rămase aruncă sclipiri în dugi de raze de soare. Umbra aleargă fără oboseală ascunsă, păstrând încă umezeala pământului ce negru absoarbe lumina. Creionul cerului cu mâini uriașe scrie pe pământ zile cu parfum de soare și nopți răcoroase. În așteptare totul stă ascuns. Cerul, pământul și subpământul, ca un arc uriaș îndoit, așteaptă
APRHODI`TE TE AŞTEPT! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346501_a_347830]
-
prima “bătrânețe”, erau atât de furate de traiectoria mirifică a bilelor de la rulete, de ritmul sonor al afișajelor de la mașinile mecanice, “tăcerea” complice a învârtitului zarurilor și făcutului cărților de joc că n-am zărit o tresărire, semn de plictiseală, oboseală, încruntare la ratare sau zâmbete ușor sfidătoare la “chiverniseală” la o adică, cu părul alb, cohete și distinse în mișcări care trimiteau la tinrerețile lor ademenitoare intens “curtate”, aveau în față mai mereu cafeaua și câte-un pahar de “ceva
DISTRACŢII, LUX NINEACĂ ŞI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346492_a_347821]
-
ce știa. Trecuse bine de 70 ani, dar se menținea într-o formă foarte bună. Un timp au vorbit ele, apoi ne-am ridicat să continuăm plimbarea pe malul lacului. Sora cea mai mare ne-a abandont la scurt timp, oboseala silind-o și pe ea către camera de hotel, unde erau cazate. Am rămas numai eu, cu doamna cu cocul ca o crizantemă, nici astăzi nu știu cum o cheamă. Împlinise de curând 70 ani, suferise o fractură de bazin, călca cu
O IUBIRE PÂNĂ DINCOLO DE MOARTE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348273_a_349602]
-
propriile lor gânduri, de căldură, de înghesuială, dar să mai și admire pe unde trecea trenul în mare viteză. Cu câteva poante și bancuri spuse mai mult din plictiseală de câțiva băieți, ajunseră într-un sfârsit la Costinesti. Căldura și oboseala călătoriei așternuse pe fețele lor o resemnare și o toropeală grea. După ce s-a terminat cu cazarea într-un pavilion rezervat studenților, odihna era imperios necesară. S-a retras, fiecare să-și încarce bateriile. Ziua urmatoare urma să se facă
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
nu te vreau? Sunt obosit și nu am chef de tine la ora asta. E clar, femeie? Pleacă-n p...a mă-tii și lasă-mă odată! A oftat adânc și a coborât de pe canapea cu o senzație puternică de oboseală. Tot somnul fusese un coșmar. După ce și-a preparat o cafea amară, a lăsat-o să se răcească și a mers la baie. S-a privit în oglindă. Avea cearcăne adânci și fața-i era tristă, răvășită. "Sunt demolată rău
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
străbătea acum o câmpie netedă și arată de curând. Ce firi ciudate sunt totuși oamenii. Cele două femei deapănă deja amintiri, chiar probleme intime, fiecare face eforturi vizibile, pentru a reține atenția celeilalte, dar pe amândouă le-a ajuns curând oboseala, sau legănatul trenului le îndeamnă la un pui de somn. Câmpia presărată din loc în loc cu liziere de pădure, care foșnesc la trecerea trenului. Satele rămân în urmă cu aceeași viteză. Lanuri de porumb încă necules și viile dau culoare
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
de bacalaureat. Avea mult de citit, mai avea de lucrat ceva la matematică și fizică și...parcă cele mai grele materii se nimereau în ziua următoare. Curând se rupse de gândurile ce-i frământau mintea și se sili cu toată oboseala și ora înaintată, să-și termine temele. De preocupată ce era nu auzi când fratele ei intrase în casă și încuiase în urma lui. - Ce faci tu sora mea preferată ? tocești ? ai să ajungi să porți ochelari, ascultă-mă pe mine
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
alergare în parcul din apropierea casei lor. Nu înconjurase întreg parcul, că în urmă la o distanță apreciabilă, încă o persoană se pusese pe alergat. Auzea Oana pașii în urmă, dar nu vroia să întoarcă capul, alergând din ce în ce mai tare. Sigur că oboseala o ajunse la un moment dat, se opri, se întoarse brusc și dădu cu ochii de Maur, care părea epuizat de efort. Întotdeauna îl întrecuse la alergat. Maur veni suflâd greu și se trânti direct pe iarba udă de rouă
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
facă nici un gest de aș opri prăbușirea se lasă în voia căderii și parcă așteaptă momentul impactului în fundul prăpastiei, acest impact poate fi ori prăbușirea definitivă ori redeșteptarea personală spre un nou început. Dar dincolo de zbuciumul luptei, de trudă și oboseală, de meschinătate și ignoranță, de foame și îmbuibare, de dezechilibru și echilibru din viețile oamenilor există speranță întru-un viitor luminos prin intermediul comuniunii cu Dumnezeu. Îmi analizez uneori trecutul și îmi dau seama că dacă nu aș fi fost susținut
LUMEA SUFERINZILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348413_a_349742]
-
Tot mai mulți tineri se declară indiferenți față de aspectele tradiționale ale existenței și receptivi față de pseudo-culturi de import. Această goană nesăbuită după avansare socială sau agonisită materială îl transformă pe om în sclavul unei rutine zilnice generatoare de stres și oboseală, privându-l de orice dorință de elevare spirituală, cu excepția unor distracții facile, aflate în trend. Omul-mașină este sclavul jocurilor pe computer, al imaginilor comerciale care-l împiedică să gândească liber, conștiința sa fiind amorțită complet de capriciile impuse ale modei
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
doar o lopată, e mai multe... pune ăștia la țărână pe tine, cât să fie siguri că nu mai ieși de-acolo-n veci. Auzi, nu te supăra, da’ n-am stat să le-număr, că m-a cam luat oboseala... Referință Bibliografică: Cugetări între patru scânduri / Florentina Loredana Dalian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 696, Anul II, 26 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Florentina Loredana Dalian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]