90,777 matches
-
că hoții din România sînt țigani, cerșetorii sînt țigani, bandiții sînt tot țigani etc. Chiar așa?!!! Prima întrebare provocată de această confuzie e cine a dat ordin sau a "sugerat" Poliției să facă astfel de precizări etnice? Din cîte am observat, aceste precizări au fost întrebuințate de oficiosul PRM, România Mare, pentru campaniile sale antițigănești și îndeobște pentru atacurile sale xenofobe. Nu știu cît de întîmplător, un fost general de Poliție, faimosul "Tata Nițu", a candidat pentru funcția de primar al
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
formula îi și reușește scriitorului, chiar dacă stîngăciile sînt numeroase și evidente, fragmentarismul apărînd deseori doar de dragul fragmentarismului și pentru deruta cititorului pe care știm cu toții că alambicările îl flatează. Citind toate aceste peste șapte sute de pagini e imposibil să nu observi cîteva scheme de caracterizare (în momentele importante, toate personajele stau cu spatele drept, rigid și tuturor ridurile li se atenuază ca prin farmec cînd urmează să spună ceva epocal), e imposibil să nu te enerveze dialogurile neverosimile, artificiale sau să
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
scheme de caracterizare (în momentele importante, toate personajele stau cu spatele drept, rigid și tuturor ridurile li se atenuază ca prin farmec cînd urmează să spună ceva epocal), e imposibil să nu te enerveze dialogurile neverosimile, artificiale sau să nu observi lipitura fragmentelor de ziar care nu reușesc în ruptul capului să construiască atmosfera dorită. Și totuși, nu forma și nici scriitura nu sînt de amendat în primul rînd în cazul acestei trilogii. Cum, necum, lectura te prinde și se întîmplă
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
discurs în România ar fi și este necesar; nici autohtoniști, naționaliști, troglodiți, etniciști și așa mai departe, nici imitatori, discipoli eterni ai oricărui profesoraș francez venit aici în service civil". Aprobînd, natural, asemenea deziderate și aprecieri, nu putem a nu observa caracterul lor "cuminte", rezonabil pentru mai toată lumea (inclusiv pentru destui demagogi restauraționiști!), factura lor de medie, de, pentru a utiliza o sintagmă heliadescă, "echilibru între antiteze". Nimic deosebit, ierte-mi-se rezerva, nici o mare propensiune novatoare, nici o zvîcnire speculativă remarcabilă
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
o mulțime de lucruri foarte semnificative. România s-a ajuns din urmă Buletinele meteo au ajuns la loc de frunte în cotidianele centrale, la concurență cu știrile bombă. Cititorii care vor avea curiozitatea să răsfoiască ziarele din anii trecuți vor observa că, în preajma iernii, aceleași variațiuni pe tema răcirii vremii erau cele care tăiau răsuflarea. Articolele de sezon au ajuns în partea de sus a ADEVĂRULUI care titrează, la 31 octombrie: "De la 1 ianuarie 2002, printr-o ordonanță adoptată pe șest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
spunea ea, nu-ș cum îi venise, da'se lăsase... Auto-reproșul fetei, în cele din urmă, fusese socotit un soi de autodenunț, cum se întâmplă cu unele victime în acest caz... Până ce făptașii să fie prinși și pedepsiți de autorități, se observase că, la cantina unde servea Narcisa și mâncau cei doi, aceștia erau tratați de victimă cu multă umilință și cu o promptitudine inexplicabilă pentru ea, o leneșă și-o răzgâiată mai înainte. Desfășurarea faptelor reale pare mai curând o intrigă
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
Vis cu C."), aproximarea ("era un fel de cîmp", "nu părea"), alternarea de imperfect și prezent; naratorul încearcă să disocieze planurile conștiinței ("știam din vis", "realizam asta încă din vis"). La Corin Braga (Oniria, Jurnal de vise, 2 septembrie 1985), observăm (în prima pagină a textului; materialul întregii cărți oferă multe alte exemple de trăsături caracteristice) introducerea ("Să vedem visele"), dominația prezentului, tendința de interpretare ("ca și cum"). în Jurnalul lui Mircea Cărtărescu, în însemnarea din 8 noiembrie 1990 ("și am visat") domină
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
amărîții care sar gardul legii, unii dintre ei din pricină că se învîrt în medii unde singura lege care funcționează este aceea a pumnului. Cercetînd tendințele care se manifestă și în lumea celor care de bine de rău respectă legea se poate observa că de violență se molipsește cine nu te aștepți. Bătrîni, aparent onorabili, care își dau la cap în tribunal, adolescenți din familii fără probleme care ajung în arestul poliției pentru murdării dintre cele mai greu de imaginat! Asta e o
Violența și autoritățile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16152_a_17477]
-
abonații din oficiu ai revistei, care este bine făcută și atractivă. Dilema lui Ilașcu Toată presa din România a salutat săptămîna trecută eliberarea lui Ilie Ilașcu din temnița de la Tiraspol. Omul devenise de mulți ani un simbol. Dar, așa cum au observat cam toți editorialiștii care au încercat să descopere motivele acestei eliberări subite, nici argumentele umanitare, nici cele de ordin legal nu l-au determinat pe Egor Smirnov, liderul comunist de la Tiraspol, să-l elibereze pe Ilașcu. Cel mai probabil, Smirnov
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
De la fereastra unui vagon de tren în mișcare uniformă las să cadă o piatră pe terasament fără a-i da un impuls... voi vedea piatra căzând în linie dreaptă. Un pieton care, de pe o potecă laterală, vede fapta mea urâtă, observă că piatra cade pe pământ descriind o parabolă...". În rest, teoria relativității, așa cum o știm sau cum n-o știm din liceu. Albert Einstein - Cum văd eu lumea și Teoria relativității pe înțelesul tuturor; selecția textelor - M. Flonta, I. Pârvu
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
calea libertății sale. E adevărat, Eliade vorbește despre religiozitatea cosmică, dar sintagma definește la el modul specific al lui homo religiosus de a trăi spațiul, timpul și Universul ca realități sacre. Curioasă această incapacitate a lui Eliade de a nu observa compatibilitatea dintre modernitate și trăirea sacrului. De altfel, la ediția franceză a cărții, Eliade se vede nevoit să scrie o scurtă prefață în care constată, ca "tendințe și orientări", formele și accepțiunile pe care sacrul le capătă în modernitate, precizând
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
1987), Mă-ntorc în Bermude (1999). Volumul de proze scurte de la Polirom, Pretențiile barcagiului Caron, e un titlu ironic? Oarecum. Nu este gravitatea unui Caron al lui Blaga. De altfel, el reflectă felul meu de a scrie proză. Marian Papahagi observă, în Dicționarul Scriitorilor Români, că scenelor cotidiene, uneori de boemă artistică sau provincială li se adaugă elemente de fantastic; goticul, teatralul, picturalul, extravagantul, ironia, prețiozitatea crepusculară conotată matein, dau nota distinctivă a acestor proze. Tot în aceeași perioadă, în 1976
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
să fiu unul din aceștia. După ce am lucrat atîta, după ce am expus atîta, am, în momentul de față, atît de mult de lucru în atelier, îmi pregătesc acum o expoziție importantă, pe suprafețe mari, doi metri, trei metri, un metru (observă: înșirui dimensiunile astea mai mult pentru a-mi biciui bidiviul din mine), vine o vîrstă cînd trebuie să-ți chivernisești energia. Cum scriam prozele: primăvara sau toamna părăseam lucrul din atelier și fugeam la Cumpătu, de unde, după o săptămînă-două, mă
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
a lu' domnul prim-ministru și eu vă spun că totu' e în regulă, da?" Nu e nimic în regulă, în afară de certitudinea ministrului adjunct, că va fi acoperit de șeful său cel mare. Și cum să n-o aibă, cînd observă cu cîtă dulceață anunță purtătoarea de cuvînt a Președinției că unul din consilierii prezidențiali, recent numit la UNESCO din partea României, tras în poză tocmai cînd își vîra mîna în sutienul unei june, s-a aflat la lansarea revistei Hustler ca
Pornografie și cultură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16168_a_17493]
-
care și-a asumat și misiunea de a traduce una din prozele din volum. Și o face strălucit. Nu numai față de o mai veche traducere a lui Al. Talex (nefericită și bogată în contrasensuri), ci în absolut. De altfel, trebuie observat că opera lui Istrati a avut parte numai de diletanți înamorați (cum a fost "Asociația prietenilor lui Panait Istrati"), al cărui reprezentant, la noi, a fost incalificabilul Alexandru Talex. Pînă și ediția scrierilor sale, încăpută pe mîna lui Eugen Barbu
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
cuvînt, e izbăvitoare. Argumentele oferite de Șklovski în sprijinul ideii sale provin din analize la diverse opere literare celebre. La fel procedează și Steiner, oprindu-se asupra textelor lui Celan, Dante, dar și Dostoievski ori Wittgenstein. E important însă să observăm că nici Șklovski, nici Steiner nu sînt originali în idei (la urma urmelor arta ca transcendență era crezul anticilor), cît mai ales în punctualitatea unei anume ipoteze. La Steiner, această ipoteză privește istoria literaturii în globalitatea ei, ca parte a
Cele două culturi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16181_a_17506]
-
de reîntoarcere la vechile mituri și idealuri ale civilizației, e confirmat în cîteva producții macedonskiene precum Hinov, Ospățul lui Pentaur, Avatar etc. Lui José-Maria de Hérédia i se dedică o poezie în limba franceză, L'onde rose: "Critica literară a observat, de altfel, că volumul lui Hérédia, Les Trophées, model de artă parnasiană, a îndeplinit un rol important în formația lui Macedonski. Evocarea bijuteriilor și a pietrelor prețioase, priveliștea cetății moarte, admirația trezită de vasul cizelat și de emailuri, "japonezeriile" și
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
scuipații-a șpe guri" etc. Este destul de greu să identifici punctul de vedere din care notează poetul această realitate sumbră a cotidienelor și a "știrilor de la ora 5". La prima vedere poate părea ironie intelectuală; la o lectură mai atentă observăm complexitatea apropierii poetului de lumea mediatică. Avem aici exemplul adaptării poeziei într-un mediu cu totul nou (cel al liberalizării textuale) - lucru pe care poeții tineri au reușit să-l facă într-o prea mică măsură. Șerban Foarță dovedește că
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
Galeriilor Etaj 3/4, spațiu patronat de Ministerul Culturii - mai nou și al Cultelor -, prin Oficiul Național de Expoziții. Că această expoziție este una circumstanțială și conformistă, fără o pregătire prea insistentă și fără o cercetare prea elaborată, se poate observa din prima clipă. Plasată în contextul interesului contemporan pentru formele simbolico-artistice religioase, producția de icoane are, în sine, dar și în ambientul expozițional propriu-zis, un statut destul de bizar. Ea este pe jumătate un act gratuit și laicizat, un stereotip iconografic
Iconodulie și festivism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16215_a_17540]
-
limbajul e mai complicat, mecanismele poetice mai subtile, dar și mai obscure în mare măsură. Zăbovind asupra unui pasaj din Titus Andronicus, pe care îl compară apoi cu unul similar în Coriolan (una dintre ultimele piese ale lui Shakespeare), Kermode observă o anumită literaturitate ostentativă în Titus Andronicus, inexistentă în operele tîrzii. Lavinia, nepoata lui Marcus, a fost violată, iar apoi brațele și limba i-au fost tăiate, ca să nu poată nici spune cuiva cine a făptuit fărădelegea, dar nici comunica
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
proslăvea, pe când se aflau în "opoziție", într-un limbaj ce amesteca adulația tâmpă, à la Ceaușescu, și politicianismul șmecheresc: "Domnul Iliescu, aflat la ultimul mandat, va face tot ce-i stă în puteri să șteargă imaginea negativă de până acum!"). Observ doar că d-na Puwak e iritabilă la extrem și de-o agresivitate aproape inimaginabilă la o femeie. Nu cred că scapă nimănui virulența nemotivată cu care d-na ministru își pune la punct partenerii de dialog. Vorba vine de
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
interbelice care au zguduit țara, dar, pățită, țara a rezistat. Cînd a început să urce Partidul România Mare în sondaje, spre deosebire de analiștii politici ai momentului actual care s-au făcut că nu văd fenomenul sau poate că nu l-au observat, Z. Ornea scria despre ascensiunea extremismului de dreapta din perioada interbelică. Dar, firește, cît contează articolele unui șoarece de bibliotecă față de experiența politică și politologică la zi a celor care s-au văzut luați pe dedesubt sau pe deasupra de voturile
Analizele politice ale lui Z. Ornea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16220_a_17545]
-
și la străini. Or, întrebarea trădează o mentalitate care în mod cert menține țara în impasul în care se află și pregătește terenul pentru reinstaurarea unei despoții de nuanță asiatică de care, din păcate, am avut prea mult timp parte. Observând toate acestea mi-am pus întrebarea: oare această mentalitate instaurată timp de aproape o jumătate de secol nu constituie una din explicațiile - pe lângă greșelile guvernării, disensiunile din rândurile coaliției și chiar în interiorul partidelor componente și a unui alt factor despre
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
cărțile dumneavoastră? Nu știu. Se plîng oamenii ca nu le găsesc... poate că le fura Securitatea să le dea cadou. Cărțile dumneavoastră cresc unele din celelalte ori aveți mai degrabă niște teme fundamentale în jurul cărora dezvoltați substanța cărții? Temele le observ abia după ce cărțile au fost scrise, dar alții-s mai buni la acest fel de joc. Fără să mai trudesc la clasificare, pot să spun, da, cărțile cresc una din alta și merg pe niște idei precum: construirea de sine
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
lui și a metodei pe care o reprezintă este că asemenea chestiuni pot fi mai bine înțelese odată ce mecanismul limbajului (în care sînt inevitabil concepute) e mai bine înțeles. În acest scop menirea literaturii devine de o importanță uriașă. Însă observați subtilitatea cu care deconstructivismul deschide studiul literaturii, cu mult înaintea multor alte curente postmoderniste, fără a-i uzurpa integritatea sau autonomia, ci dimpotrivă, glorificînd-o, promovînd-o la rang de model și disciplină tutelara. Metodă ca atare, felul în care deconstructivismul propune
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]