2,513 matches
-
un strat de acrilic pe formele de polistiren. Lăsăm să se usuce bine. Lipim cu pastă de lipit formele de polistiren formând omida. Aplicăm al doilea strat de acrilic. Îi aplicăm ochi mobili. Luna și stelele Materiale - CD-uri uzate - ochi mobili - acrilice - marker permanent Mod de lucru: Pictăm cu acrilic galben luna și stelele. Cu acrilic albastru completăm peisajul nocturn. Aplicăm ochii mobili și personalizăm cu marker permanent. Rezultatul este garantat! Floare Materiale - folie parchet - pânză - sârmă plușată - mărgeluță - foarfece
Activități creative cu materiale reciclabile by Mihaela Albianu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84044_a_85369]
-
arterială scăzută cu un puls rapid abia perceptibil; respirația superficială și frecventă. Pe coapse, flancuri și spate se observă plăci mari de cianoză. Acestea denotă o intensă vaso- și capilaroplegie cu stază arterială. Gura uscată cu senzația intensă de sete, ochi sticloși cu o privire indiferentă. În întreg acest complex simptomatic, tabloul prim și cel mai alarmant este scăderea presiunii sangvine. Ea este capitală. Când merge progresiv în timpul șocului, sfârșitul este totdeauna mortal și rapid; din contră, dacă tensiunea se menține
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
iubise oare?” Gros-plan: Chipul lui Ștefan; ochi înlăcrimați. Plan de ansamblu: Încăperea: un pridvor, împodobit cu flori; predominantă coloristica excesivă (albastru). Traveling în spate: Se insistă sugestiv asupra unei flori (zorea albastră). Bandă sunet: Se intensifică zgomotul vocilor. Plan scurt: Ochii Elei de un albastru pătrunzător. Gros plan: Mărirea planului scurt duce la crearea unui fond albastru. Focalizarea asupra ochilor personajului. Secvență 2 Plan de ansamblu: Aceeași masă; un grup de persoane Câmp: Grup de oameni Contra-câmp: Oameni în fotolii; conversații
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
Est, Tudor (Dido) Greceanu. Se va zice că mă trezesc "prefațator de meserie" pentru așii aviației, eu care n-am cunoscut decât războiul mizerabil, lipsit de brio și de glorie, al pifanului cu bocancii în praf și noroi! Cu ce ochi de infinită admirație îi priveam eu pe acei supraoameni care evoluau singuri acolo sus, la insondabile înălțimi!... Dar m-am lăsat totuși ispitit de minunata poveste pe care ne-o scrie aici Daniel Focșa. Se citește pe nerăsuflate, ca un
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
a doua în formație. Desfășoară un atac și încearcă să revină a doua oară. De data aceasta, din spatele formației de bombardiere și de stânga sus. Căpitanul Constantinescu, urmat de coechipier și de restul escadrilei, deschide focul la 200 metri distanță, ochind unul din bombardiere. Nu observă avionul căzând, dar vede trasoarele lovind fuselajul Liberatorului. Căutând să revină a treia oară la atac, observă că nu mai are niciun coechipier în apropiere. Din formația inamică, un Liberator rămas în urmă, coboară din ce în ce mai
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
religiei, fenomenelor și gândirii oculte. Arta, muzica, filosofia și realitatea zilnică au început să-mi dezvăluie dimensiunea lor într-adevăr ascunsă, devenind semne în vederea altei comunicări decât cea obișnuită, îmbogățindu se cu indicibilele conținuturi esențiale. Eu însumi, în propriii-mi ochi, devenisem parcă altul: mi se părea că dobândisem capacitatea de a pluti deasupra lucrurilor (de ce oare concomitent cu frecventele mele vise în care levitam la nivelul streșinii caselor cunoscute și, mai ales, a casei unde copilărisem, și care nu cred
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
un principiu al vieții înseși. Prin suflet, organismele își găsesc o mare diversitate de forme pentru a se manifesta. "Un corp fizic devine topor, doar dacă se fac operații de acest fel cu acesta; un ochi încetează a mai fi ochi dacă ființa își pierde vederea. Căci dacă ochiul ar fi o ființă, atunci vederea i-ar fi sufletul. Sufletul își găsește împlinirea și desăvârșirea în organism asemenea marinarului pe vapor." (Aristotel, Despre suflet, p. 40). Pentru a deveni parte a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cunoaștere a realităților politice românești: "Nestânjenit de nici un fel de inhibiții, polemistul Eminescu are incontinența verbală a unui cazan sub presiune, care face brusc explozie. El știe, cu o vorbă aplicată de Lovinescu pamfletarului Arghezi, "să spurce frumos". Victima e ochită precis, apoi atacată brutal în picaje abrupte, fără nici un fel de ocolișuri preliminare"345. Redactor vreme de șase ani la Timpul, Eminescu se angajează într-o polemică de durată cu Românul, revista liberală condusă de C.A. Rosetti. Duelul celor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eu în locul tău voi sta. Bujor Nu-i nimic, mai dragă vânător, mai bine cânți cântecul. Vânătorul cântă Câtă-i România mare Vânătorul stă-n picioare N-are teamă de nimc Și se simte că-i voinic Pune pușca și ochește Glonțul vâjâie prin vânt Pe dușman în piept lovește Și-l doboară la pământ. Codrean Dar tu, măi, cu sflinta-n spate, dracul te-a pus la păcate, să oprești pe acest Bujor, moartea păgânului, spiritul creștinului, atunci când team întâlnit spuneai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
forma ochilor: Ochii mari, expresivi - exprimă energie intensă, puterea de a-și pune în valoare toată capacitatea și priceperea în tot ce i se solicită; Ochi mici, vioi - perseverență, îndârjire de a merge în toate până la capăt, spre reușită, dezinteresat; Ochi mititei - om rău din fire, care poate deochia; Ochi ieșiți din orbite - predispoziție spre viciu, desfrânare, lene; Ochi proeminenți - individ certăreț, încăpățânat, care se supără de la nimica toată; Ochi mobili, mișcători - inconsecvență, sclerozare rapidă; Ochi rotunzi - arată predispoziție la nebunie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
priceperea în tot ce i se solicită; Ochi mici, vioi - perseverență, îndârjire de a merge în toate până la capăt, spre reușită, dezinteresat; Ochi mititei - om rău din fire, care poate deochia; Ochi ieșiți din orbite - predispoziție spre viciu, desfrânare, lene; Ochi proeminenți - individ certăreț, încăpățânat, care se supără de la nimica toată; Ochi mobili, mișcători - inconsecvență, sclerozare rapidă; Ochi rotunzi - arată predispoziție la nebunie, viciu, dezechilibru psihic; Ochi stinși - individ slab, dar harnic, ascultător, dar imprevizibil în anumite comportamente; Ochi mereu râzători
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
până la capăt, spre reușită, dezinteresat; Ochi mititei - om rău din fire, care poate deochia; Ochi ieșiți din orbite - predispoziție spre viciu, desfrânare, lene; Ochi proeminenți - individ certăreț, încăpățânat, care se supără de la nimica toată; Ochi mobili, mișcători - inconsecvență, sclerozare rapidă; Ochi rotunzi - arată predispoziție la nebunie, viciu, dezechilibru psihic; Ochi stinși - individ slab, dar harnic, ascultător, dar imprevizibil în anumite comportamente; Ochi mereu râzători, senini - suflete caritabile, de îndrăgostiți, care trec foarte ușor, cu voie bună, peste unele necazuri și întâmplări
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
din fire, care poate deochia; Ochi ieșiți din orbite - predispoziție spre viciu, desfrânare, lene; Ochi proeminenți - individ certăreț, încăpățânat, care se supără de la nimica toată; Ochi mobili, mișcători - inconsecvență, sclerozare rapidă; Ochi rotunzi - arată predispoziție la nebunie, viciu, dezechilibru psihic; Ochi stinși - individ slab, dar harnic, ascultător, dar imprevizibil în anumite comportamente; Ochi mereu râzători, senini - suflete caritabile, de îndrăgostiți, care trec foarte ușor, cu voie bună, peste unele necazuri și întâmplări triste din viața lor; Ochi umezi, voalați - om cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
gata de visare romantică, contemplare, precum și însușiri de talent; Ochi ascunși, găunoși - caracater iscoditor, dar și de trădător și spion, cu nenumărate slăbiciuni umane; Ochi profunzi, adânci - trădează invidia ascunsă, însă în unele cazuri depășește răutatea și poate face bine; Ochi pătrunzători - conștiința valorii de sine și putere de a hipnotiza pe alții; Ochi cu pleoapa de sus arcuită - om, fericit, care nu-și face griji. - Ochii albaștri sau verzi au darul nenorocit de a deochia. - Nu sunt plăcuți la vedere
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
eu în locul tău voi sta. Bujor Nu-i nimic, mai dragă vânător, mai bine cânți cântecul. Vânătorul cântă Câtă-i România mare Vânătorul stă-n picioare N-are teamă de nimc Și se simte că-i voinic Pune pușca și ochește Glonțul vâjâie prin vânt Pe dușman în piept lovește Și-l doboară la pământ. Codrean Dar tu, măi, cu sflinta-n spate, dracul te-a pus la păcate, să oprești pe acest Bujor, moartea păgânului, spiritul creștinului, atunci când team întâlnit spuneai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
forma ochilor: Ochii mari, expresivi - exprimă energie intensă, puterea de a-și pune în valoare toată capacitatea și priceperea în tot ce i se solicită; Ochi mici, vioi - perseverență, îndârjire de a merge în toate până la capăt, spre reușită, dezinteresat; Ochi mititei - om rău din fire, care poate deochia; Ochi ieșiți din orbite - predispoziție spre viciu, desfrânare, lene; Ochi proeminenți - individ certăreț, încăpățânat, care se supără de la nimica toată; Ochi mobili, mișcători - inconsecvență, sclerozare rapidă; Ochi rotunzi - arată predispoziție la nebunie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
priceperea în tot ce i se solicită; Ochi mici, vioi - perseverență, îndârjire de a merge în toate până la capăt, spre reușită, dezinteresat; Ochi mititei - om rău din fire, care poate deochia; Ochi ieșiți din orbite - predispoziție spre viciu, desfrânare, lene; Ochi proeminenți - individ certăreț, încăpățânat, care se supără de la nimica toată; Ochi mobili, mișcători - inconsecvență, sclerozare rapidă; Ochi rotunzi - arată predispoziție la nebunie, viciu, dezechilibru psihic; Ochi stinși - individ slab, dar harnic, ascultător, dar imprevizibil în anumite comportamente; Ochi mereu râzători
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
până la capăt, spre reușită, dezinteresat; Ochi mititei - om rău din fire, care poate deochia; Ochi ieșiți din orbite - predispoziție spre viciu, desfrânare, lene; Ochi proeminenți - individ certăreț, încăpățânat, care se supără de la nimica toată; Ochi mobili, mișcători - inconsecvență, sclerozare rapidă; Ochi rotunzi - arată predispoziție la nebunie, viciu, dezechilibru psihic; Ochi stinși - individ slab, dar harnic, ascultător, dar imprevizibil în anumite comportamente; Ochi mereu râzători, senini - suflete caritabile, de îndrăgostiți, care trec foarte ușor, cu voie bună, peste unele necazuri și întâmplări
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
din fire, care poate deochia; Ochi ieșiți din orbite - predispoziție spre viciu, desfrânare, lene; Ochi proeminenți - individ certăreț, încăpățânat, care se supără de la nimica toată; Ochi mobili, mișcători - inconsecvență, sclerozare rapidă; Ochi rotunzi - arată predispoziție la nebunie, viciu, dezechilibru psihic; Ochi stinși - individ slab, dar harnic, ascultător, dar imprevizibil în anumite comportamente; Ochi mereu râzători, senini - suflete caritabile, de îndrăgostiți, care trec foarte ușor, cu voie bună, peste unele necazuri și întâmplări triste din viața lor; Ochi umezi, voalați - om cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
gata de visare romantică, contemplare, precum și însușiri de talent; Ochi ascunși, găunoși - caracater iscoditor, dar și de trădător și spion, cu nenumărate slăbiciuni umane; Ochi profunzi, adânci - trădează invidia ascunsă, însă în unele cazuri depășește răutatea și poate face bine; Ochi pătrunzători - conștiința valorii de sine și putere de a hipnotiza pe alții; Ochi cu pleoapa de sus arcuită - om, fericit, care nu-și face griji. - Ochii albaștri sau verzi au darul nenorocit de a deochia. - Nu sunt plăcuți la vedere
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
tr.) - declarase prim- ministrul 115. Guvernarea se temea că exodul va mina fundamental pretențiile revizioniste ungare și a încercat să-i convingă pe cei porniți în pribegie să facă cale întoarsă: atitudine ce a trebuit abandonată foarte repede. Cine avea ochi de văzut, putea să vadă: puhoiul nu putea fi stăvilit. (Re)integrarea refugiaților nu era nici pe departe un proces lesne de dus la bun sfârșit: cetățenia nu era primită în mod automat, mai ales de cei născuți după 1920
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
observă deformarea regiunii, starea tegumentelor supraiacente, circulația venoasă, edemul, ulcerația. 3. Examenul pe segmente: - Examenul capului și gâtului Se examinează scalpul, craniul și fața; se examinează tegumentele, se palpează regiunile ganglionare în ordine descendentă: preauricular, occipital, spinal si jugulo- carotidian. Ochi: - se controlează acuitatea vizuală și se notează poziția și alinierea ochilor, eventuala ptoză palpebrală, simptome ce pot apare în tumorile bazei craniului. - se compară pupilele, se ia reflexul fotomotor și reflexul cornean. Prezența sindromului Claude Bernard-Horner (mioză, enoftalmie, ptoza palpebrală
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
apocaliptice” întreg mentalul colectiv al ivriților pentru a-și prezerva toată puterea asupra poporului ca o putere de ordin divin. Liftele iudeo-creștine au imitat țîța satanistă ca să fie și ele stăpînii absoluți ai popoarelor lumii. Pentru a nu bate la ochi acest puci la putoare, au pus toată făcătura că ar fi învățătură lăsată de Moșe, personaj care nu prea există în scrierile profeților, dacă îl cauți cu atenție. Autorii morali ai acestor făcături care s-au tot modificat pe parcursul a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
bun ciment și din oțel armat. Bineînțeles că dușmanii nu erau reali, dar astfel putea să abată atenția populației de la adevăratele probleme ale societății și să mențină teroarea asupra oamenilor. Se spune că în Albania, oriunde te aflai, puteai fi ochit cu o armă de foc din cel puțin trei locuri concomitent. -În timpul revoluției glorioase din Anglia(1688), bărbații londonezi au ieșit pe străzi cu portocale înfipte în vârfurile bastoanelor, ca semn de atașament față de dinastia de Orania, instalată pe
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93248]
-
o panoramă care poate fi propria ta poveste. După ce vei fi auzit nenumărate povești despre un subiect, dintro dată vezi cum se coagulează și propria ta poveste, dincolo de toate cele asimilate. E un mod de a vedea cu proprii tăi ochi după ce ochii scriitorilor filtrează și distilează lumini, umbre, pete, culoare. Cine își planifică o călătorie pe bune într-un ținut, cum ar fi bunăoară Africa, riscă să nu poată vedea decât ce i se arată. Cine se lasă dus în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]