2,372 matches
-
făcut prof. Const, Boicu, adăugând astăzi ceea ce n a spus ieri despre activitatea de la revista școlii „Aripi tinere”, tot așa se va proceda la viitoarea ediție cu personalul din sectorul administrat iv și funcționăresc care, și el, trudește pe același ogor al școl ii d in Dealul Morilor. „La acest moment de bilanț, Liceul „Mihai Emi nesc u” are nevoie de intervenții administrative pentru a corecta deficiențele create de trecerea nemiloasă a timpului, spune dr. Constantin Teodorescu, consilier municipal, președinte al
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sigur a răsărit și din pământul Curseștilor și Dan Răvaru a răsădit-o în „Cartea întâi a Racovei”, fără alte comentarii. Asta nu înseamnă că tăcerea lui n u vo rbește! Dar nu numai el a plantat butași cehănești pe ogorul literelor. A făcut-o și soțul Bicăi Cehan - Liviu Ionesi, membru al Academiei Române, în lucrarea sa „Sculptori în piatra timpului” - (inspirat titlu pentru o carte cu geologi, care au căutat în măruntaiele pământului misterele fa ceri i). La Cursești nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
prilej de a da nas în nas cu trupeții ruși înciubotați care călcau peste lanurile de grâu în pârg și păpușoi ca pe drumul mare, lăsând în urmă numai țărână și pleavă... Fierbând de furie, moș Dumitru ședea în capul ogorului său când un “starșâi litinant” l-a întrebat răstit: “Gde Berlin?” Moș Dumitru a priceput întrebarea, fiindcă în primul răzbel a avut de a face cu “lifta” și îi știa graiul... Răspunsul lui nu s-a lăsat așteptat: “Uite. Vezi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de pe peretele Voronețului și din pânzele lui Grigorescu și Andreescu, dar o vedem zilnic, o auzim cântând Divin, sau îi citim cărțile, o știm vindecând bolnavi sau instruind de la catedră; o vedem în bătaia vântului și arșița soarelui muncind pe ogoare; o vedem în fabrici și uzine meșterind la banc, mașină sau război; o vedem peste tot; ea învățătoarea omenirii, cea fără de care flacăra oricărei patrii s‐ar stinge, ea este și maică a pământului românesc”. ( Din revista „Albina” nr. 3
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
lui Dodo, Ahohitul, unul din cei trei războinici. 13. El era cu David la Pas-Damim, unde se strînseseră Filistenii pentru luptă. Acolo era o bucată de pămînt plină cu orz: și poporul fugea dinaintea Filistenilor. 14. S-au așezat în mijlocul ogorului, l-au ocrotit, și au bătut pe Filisteni. Și Domnul a dat o mare izbăvire. 15. Trei din cele treizeci de căpetenii s-au coborît la David pe stîncă în peștera Adulam, cînd tabăra Filistenilor era în valea Refaimiților. 16
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
dar n-a isprăvit-o, căci Domnul Se mîniase pe Israel, din pricina acestei numărători, care n-a fost trecută în Cronicile împăratului David. 25. Azmavet, fiul lui Adiel, era pus peste vistieriile împăratului; Ionatan, fiul lui Ozia, peste merindele din ogoare, cetăți, sate și turnuri; 26. Ezri, fiul lui Chelub, peste lucrătorii de la țară, care lucrau pămîntul; 27. Șimei, din Rama, peste vii: Zabdi, din Șefam, peste pivnițele cu vin din vii; 28. Baal-Hanan, din Gheder, peste măslini și sicomori în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
descoperiți. Saul ședea sub tamarisc, la Ghibea, pe înălțime, avea sulița în mînă, și toți slujitorii lui stăteau lîngă el. 7. Și Saul a zis slujitorilor săi de lîngă el: "Ascultați, Beniamiți! Vă va da fiul lui Isai la toți ogoare și vii? Va face el din voi toți căpetenii peste o mie și căpetenii peste o sută? 8. Dacă nu, de ce v-ați unit toți împotriva mea, și nimeni nu mi-a dat de știre despre legămîntul fiului meu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
creația proprie. M-a informat că lipsește din țară 4 săptămâni, mergând în Luxembourg unde are două fiice care lucrează la Uniunea Europeană. I-am urat cele cuvenite și să revină sănătos în România și mai ales să lucreze rodnic pe ogorul limbii și literaturii române. Mi-am exprimat părerea și dorința de a-l vedea printre „Nemuritorii membri ai Academiei Române”, asemeni lui Sextil Pușcariu. Cu poșta de azi, 14 septembrie, primesc de la d-na Ana Dumitrescu o amplă și doctă analiză
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
dar m-a rugat ca, la o adică, să-l așezăm lângă mama. Tata nu mi-a spus niciodată că i i patria dragă și nici că nu știa cum să spună astfel de cuvinte. Lua în mână țărână de pe ogor și o frământa lin și ne spunea că nu-i nicăieri pământ așa de mănos”. Sublimă lecție de patriotism, în cât mai simple și convingătoare cuvinte. În acest caz, orice sforărie patriotardă pălește fără drept de apel. în Doamne, ca
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nesupus altui om/ lucrător pe moșia sa/ nevânzătoare/ Limba Română.” Ultima propoziție ce consemnează vocația de Ziditor nu numai de cuvinte, ci și de Limbă Română, cred că este ca un meritat elogiu adus acestui truditor cu maximă stăruință pe ogorul fertilizat al limbii ce aparține tuturor generațiilor de români. Mihaela TUDOR Călătoria prin „Vâltoarea vremii” - o mare lecție de viață Dacă în primele volume ale trilogiei Călător prin vâltoarea vremii profesorul Alexandru Mânăstireanu a concretizat oameni, idei, evenimente și fapte
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
deja pentru odihna de noapte, tata a mai rămas până la căderea întunericului, apoi cu precauție a plecat și el spre casă, lăsând grâul adunat în paza Domnului. Cu toată prudența lui, se întâlnește cu Nitas ce trebăluia la ceva pe ogorul său de la hotar pe lângă care tata căuta să se strecoare spre casă, fără a fi văzut. - Hait! zice tata în sinele său, ăsta se va duce direct să-mi dijmuiască grâul. După ce mai merge cam o sută de metri spre
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nu sunt singur. Serghei Coloșenco mă roagă să-i indic paginile din volumul III închinate prof. Paul Constantinescu, în vederea tipăririi în viitor a unui volum omagial pentru un om de excepție care a acționat zeci de ani în Bârlad pe ogorul școlii și care pentru mine a fost omul providențial ce mi-a schimbat drumul în viață. Joi, 23 decembrie 2010. Aceeași ceață densă ca și ieri. Aceeași oră opt ca punct de pornire la activitatea zilnică. E ziua de naștere
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de cele spuse într-un moment nefast, pe care sigur că-l va regreta mai târziu. Câmpul literaturii noastre e vast și mult cuprinzător! Este loc pentru toată lumea - tineri și bătrâni să lucreze cot la cot - fertilizând și mai mult ogorul literar. Sau, Doamne ferește, mai tânărul nostru condeier nu speră să ajungă la vârsta senectuții? Ar fi păcat! Pentru că ajungând la vârsta senectuții, abia atunci ar înțelege că a comis o neiertată eroare și mai ales că a manifestat acea totală
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
primesc decorații, deși cunosc oameni, unul este chiar în această carte, care și-a periclitat viața nu pentru decorații și citări pe Ordin de Zi - ci pentru patrie - mama lui spirituală, cu tot ce este în ea: părinți, copii, iubite, ogoare de îngropat primăvara semințe de speranță. Ion N.Oprea nu a îngropat, ci a scos la lumină, așa cum se va vedea din cuprinsul acestei cărți, - roade de aur, lăsate să ruginească, deși aveau dreptul să sălășluiască în conștiința contemporanilor, pentru
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
cor în multe voci, repetând nesfârșit același refren: ― Pămînt!... Pămînt!... Pămînt! Prefectul Boerescu se zăpăci puțin și dădu în altă polologhie de explicații: că el înțelege dragostea și nevoia lor de pământ, că doar și dânsul e proprietar și iubește ogorul strămoșesc, dar ce doresc oamenii nu se poate împlini pe dată și cu japca; suntem o țară cu legi și trebuie să ne purtăm după ele. Să aibă răbdare și să stea liniștiți, fiindcă el, cum sosește la Pitești, va
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la Ruginoasa să-i dojenesc! îi fulgeră iar prin creier gândul care-l frământase toată ziua și pe care-l înlăturase mereu. Te pomenești că țăranii vor crede că mi-a fost frică și..." Ajunsese la marginea grădinii, unde începea ogorul. Conacul rămăsese în urmă. Felinarele din curte pâlpâiau galben de departe, ca niște sfioase candele de veghe. Se opri și se întoarse pe loc să mai vadă cum ardea conacul lui Buruiană. Bătrânul avu subit o strângere de inimă. Privind
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
probabil, bolește undeva, în vreun sanatoriu... Numai morții nu se mai pot întoarce! Căutând să-i alunge tristețea, Titu încercă să schimbe vorba, Grigore însă continuă liniștit: ― Am început și am terminat semănăturile de primăvară!... Oamenii s-au întors la ogoare, parcă episodul răzvrătirii ar fi fost un vis urât. S-au reluat muncile cu mai multă râvnă, cu un fel de desperare mută... Din nenorocire, aproape un sfert dintre țărani sunt închiși pe la Pitești. Toate beciurile orașului s-au transformat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
popor și din partea nevestelor lor s-au ridicat mari plîngeri împotriva fraților lor Iudei. 2. Unii ziceau: Noi, fiii noștri și fetele noastre, suntem mulți, să ni se dea grîu ca să mîncăm și să trăim." 3. Alții ziceau: Punem zălog ogoarele, viile și casele noastre, ca să avem grîu în timpul foametei." 4. Alții ziceau: Am împrumutat argint punînd zălog ogoarele și viile noastre pentru birul împăratului. 5. Și totuși carnea noastră este ca și carnea fraților noștri, copiii noștri sunt ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
fiii noștri și fetele noastre, suntem mulți, să ni se dea grîu ca să mîncăm și să trăim." 3. Alții ziceau: Punem zălog ogoarele, viile și casele noastre, ca să avem grîu în timpul foametei." 4. Alții ziceau: Am împrumutat argint punînd zălog ogoarele și viile noastre pentru birul împăratului. 5. Și totuși carnea noastră este ca și carnea fraților noștri, copiii noștri sunt ca și copiii lor, și iată, supunem robiei pe fiii noștri și pe fetele noastre, și multe din fetele noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
noastră este ca și carnea fraților noștri, copiii noștri sunt ca și copiii lor, și iată, supunem robiei pe fiii noștri și pe fetele noastre, și multe din fetele noastre au și fost supuse la robie; suntem fără putere, căci ogoarele si viile noastre sunt ale altora." 6. M-am supărat foarte tare cînd le-am auzit plîngerile și cuvintele acestea. 7. Am hotărît să mustru pe cei mari și pe dregători, și le-am zis: "Ce! voi împrumutați cu camătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
să umblați în frica Dumnezeului nostru ca să nu fiți de ocara neamurilor vrăjmașe nouă? 10. Și eu, și frații mei și slujitorii mei le-am împrumutat argint și grîu. Să le lăsăm dar datoria aceasta! 11. Dați-le înapoi astăzi ogoarele, viile, măslinii și casele, și a sută parte din argintul, din grîul, din mustul și din untdelemnul, pe care l-ați cerut de la ei ca dobîndă." 12. Ei au răspuns: Le vom da înapoi, și nu le vom cere nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
el pîine și vin afară de cei patruzeci de sicli de argint; chiar și slujitorii lor apăsau poporul. Eu n-am făcut așa, din frică de Dumnezeu. 16. Ba, mai mult, am lucrat la dregerea zidului acestuia, n-am cumpărat nici un ogor, și toți slujitorii mei erau la lucru. 17. Aveam la masă o sută cincizeci de oameni, Iudei și dregători, afară de cei ce veneau la noi din neamurile de primprejur. 18. Mi se pregătea în fiecare zi un bou, șase berbeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
intre în obște era necesară (obligatorie) o ceremonie de înfrățire-frăția de sânge și de cruce.11 În ceea ce privește istoricul ei, obștea exista încă de pe vremea geților, o spune Horațiu, apoi Ptolemeu. La geți, spune Horațiu în Ode, recolta era comună, iar ogoarele erau nedespărțite prin hotare, dar existau loturi familiale, de vreme ce cultura pământului se muta anual pe pământul obștii. Satul era indicat de geți prin termenul cătun cuvânt străvechi în limba română, care la origine însemna loc întărit. Apoi, după cucerirea romană
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pădurea, pășunile, apele. La obștile sătești (țărănești) mai evoluate se disting părți rezervate pentru biserică și pentru conducătorii obștei. Cea mai importantă parte a moșiei (terenului), care se dezvoltă în decursul veacurilor și pe măsura creșterii producției, este câmpul cu ogoarele oamenilor. Câmpul alcătuiește o stăpânire individuală cu loturi lucrate fiecare de către o familie, dar, în același timp, este o stăpânire comună a obștei, deoarece loturile agricole se schimbă, prin tragere la sorți, în fiecare an. În vremea veche a stăpânirii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
avem (întâlnim) și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]