2,453 matches
-
îl făcea în mai puțin de o oră, cu mersu-i săltăreț și avântat de atunci. Casa părintească în care și-a trăit primii ani de viață mai există doar în amintirile lui Dumitru Dascălu. Moștenitorul, dispărut și el, a modificat ograda și și-a construit o casă după gustul și trebuințele lui. Totul este schimbat, nimic nu a mai rămas din ceea ce a fost în copilăria și adolescența lui. Odaia răcoroasă, dar cam întunecoasă, care i s-a pus la dispoziție
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fețuite înaintea Crăciunului și Paștelui, atunci când erau văruiți și pereții cu zeamă de var stins amestecată cu chindrus. Așa le vede și acum bărbatul împlinit și arătos, așa le va păstra în suflet toată viața. Înainte de a părăsi „casa” și ograda devenite amntiri, canadianul de 40 de ani și noi, însoțitorii lui, ne-am așezat pentru câteva momente pe un petic de troscot verde și des și, în tăcerea care s-a instalat aproape instantaneu, fiecare dintre cei prezenți își rostuia
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
care am crescut și de la care am primit primele lecții de viață, s-au transformat în spirit, umbre și amintiri. Nimic nu mai este cum a fost. Totul s-a schimbat pe parcursul celor trei sferturi de veac... Și casa, și ograda, și grădina cu livada și au schimbat înfățișarea după vrerea și gustul celor ce au urmat părinților. Casa, căsuța, ograda și acareturile cu care m-am familiarizat de când am deschis ochii spre lume, încet, încet au dispărut și mai există
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Nimic nu mai este cum a fost. Totul s-a schimbat pe parcursul celor trei sferturi de veac... Și casa, și ograda, și grădina cu livada și au schimbat înfățișarea după vrerea și gustul celor ce au urmat părinților. Casa, căsuța, ograda și acareturile cu care m-am familiarizat de când am deschis ochii spre lume, încet, încet au dispărut și mai există doar în memoria mea. Închid ochii și pe ecranul încețoșat al minții îmi apar așa cum au fost toate odinioară. Pe
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
lirică și epică, în multele sale cărți sunt cântate împrejurimile satului natal, Slobozia, cu elementele sale emblematice: Holmul (dealul care străjuiește localitatea) și Ibăneasa (pârâul care o străbate), este omagiat bătrânul tei impunător și falnic, viguros încă, ce îi domină ograda. Umbra cuprinzătoare și răcoroasă a teiului era locul predilect al poetului, unde își consuma inspirația în poezii și proze de aleasă sensibilitate și, tot acolo, șuetele noastre beneficiau de un cadru natural îmbietor, de neuitat. Florile de tei, culese la
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Mihai Munteanu a fost închinată scrisului. Cele 17 volume de poezie și de proză, și alte câteva care își așteptau rândul, evidențiază chemarea și harul lui pentru arta cuvântului. În scrierile sale poetul evocă adesea teiul falnic ce-i domină ograda și care a fost martorul bucuriilor și al întristărilor ce s-au petrecut în preajma lui. Sub coroana largă și umbroasă a teiului, la masa rustică improvizată, se desfășurau șuetele literare ale poetului cu vizitatorii, întotdeauna bine primiți. Când floarea teiului
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de pământ era fețuită cât mai aproape de ziua Învierii pentru a-și păstra netezimea și mirosul de curat. Aceluiași tratament erau supuși pereții exteriori și prispele, care zâmbeau soarelui primăvăratic cu strălucirea lor. Nu erau neglijate nici anexele gospodărești și ograda largă. Febra curățeniei pentru întâmpinarea Paștelui îngloba și aria spirituală, pentru toți membrii familiei, indiferent de vârstă. Postul, participarea la slujbele religioase, spovedirea, împărtășirea, frecventarea deniilor din Săptămâna Mare, a slujbei de Înviere completau tabloul sărbătoreștilor preocupări. Era bine, era
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Internațională de Matematică, șase medalii au revenit românilor) și un adevărat îndrumar pe linia educației prin și pentru muncă (fizică și / sau intelectuală). Riscul folosirii sintagmei sublinate în fraza anterioară mi-l asum. Cine mai trage cu ochiul și în ogrăzile vecinilor mai apropiați ori mai îndepărtați din satul planetar știe că există destule națiuni pentru care amintita expresie stă la loc de cinste și produce efecte care se propagă (asemenea undelor apei în care un copil aruncă, în joacă, o
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sensibili doar la audiențe și la bani) ucid orice urmă de poezie. Acum, e adevărat că de ceva vreme ohtatul poeticesc a cam început să fie prigonit și de la TVR, căci televiziunii publice îi place să tragă cu ochiul în ograda celorlalte posturi, interesate doar să se vândă bine. Dar dragostea dintâi nu se uită niciodată și ama torii de simțăminte frumoase sau refugiat în locuri călduțe, unde pot să ohteze în liniște. Ohtatul poeticesc se manifestă prin vertijuri verbale spuse
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
amintit de aceasta și vinerea trecută, când ur măream la Al Jazeera online transmisiunile live de pe străzile din Cairo sau Alexandria, în timp ce marile noastre televiziuni de știri aveau studiourile pline cu analiști care se ocupau de veș nicele miuțe din ograda noastră. Nu interesa pe nimeni căn alte părți se scrie istoria, că harta politică a lumii era pe cale să fie reconfigurată. E adevărat, cei de la Antena 1 sau repliat destul de rapid: au trimiso pe Carmen Avram la fața locului și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
pasează răspunderea de la una la alta. Potrivit ziarului Cotidianul, „Consiliul Național al Audiovizualului susține că nu poate interveni în chestiuni de deontologie“, iar membra CNA Cristina Trepcea, admițând că cei de la ProTV au încălcat grav deontologia profesională, aruncă pisica în ograda Clubului Român de Presă. Cristian Tudor Popescu, angajat al trustului MediaPRO, o scaldă, spunând că datele nu sunt concludente. Dar oare pista deschisă nu e de-ajuns pentru inițierea unei anchete, pentru a vedea cât de concludente sunt respectivele date
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
sa descurcat după cum la tăiat capul: sa construit pe sine ca o clonă a lui Marius Tucă. Desigur, un Marius Tucă fără rafinamentele învăluitoare la care acesta a ajuns ulterior. Mihai Gâdea este doar un aprig câine de pază al ogrăzii lui Dan Voiculescu și al Antenei 1. Dă Observatorul un material despre manualele alternative și despre „scandalosul“ roman al lui Ovidiu Verdeș? Face și el o emisiune în care îi înfierează stalinist cu mânie proletară, pe cei „vinovați“. Vor unii
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
E amuzant, e ridicol, e hilar!“ (iar la „hilar“ subliniază cuvântul cu două li nii imaginare, conștient de faptul că prostimea nu prea știe ce înseamnă). Întro emisiune, chiar își întreba publicul, plimbânduse mândru de el ca un cocoș în ogradă: „Știe cineva ce în seamnă «dihotomic»?“ Pe de altă parte, ca orice intelectual, Andrei Gheorghe este vizitat, în biblioteca în care și face veacul, de fantezii cu Nicoleta Luciu, pe care nu ezită să și le mărturisească în emi siune
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de la vie”), este împrejmuita de gard împletit din nuiele ori făcut din scânduri („Peisaj”, pp. 100, 103, 189, închisă între acareturi („Peisaj”, p. 92) sau semideschisă („Pe drum de țară” și „Peisaj din Huși” - p. 152, „Peisaj cu case”). În ograda, animale, păsări, obiecte de uz gospodăresc specifice vieții de la țară, adică podgoreanului. În jurul cramelor, îndeosebi, tronează într-o veselie butoaiele goale, adevărate personaje care stau la sfat, participă la un joc bizar ori se bulucesc nerăbdătoare la ușă pentru a
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
fie necesar să-l expulzezi” ( În termenii episcopului Tit Simedrea), liberalul Ion C. Brătianu, prim-ministru al României În perioada 1876-1888, obișnuia să spună o fabulă populară românească : profitând de o gaură În gard, un vulpoi s-a furișat În ogradă, a prădat-o și s-a făcut atât de gras Încât nu a mai putut să treacă prin aceeași gaură și să fugă. Gospodarul l-a atras Într-un colț al grădinii și l-a Înfometat până ce a pierdut din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trec printr-un sat românesc, câinii nu latră” <endnote id="(670, p. 175)"/>. „Bocceagiii, al căror număr e mare - scria Alecu Russo despre Iașii și locuitorii lui În 1840 -, Își strigă marfa, ducând după ei din uliță În uliță, din ogradă În ogradă, o potaie de câini, care par a avea, mai ales asupra ovreilor, aceleași prejudecăți sălbatice și brutale pe care le are poporul nostru” <endnote id="(366, p. 127)"/>. Or, pentru țăranul român, „omul pe care-l latră câinii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un sat românesc, câinii nu latră” <endnote id="(670, p. 175)"/>. „Bocceagiii, al căror număr e mare - scria Alecu Russo despre Iașii și locuitorii lui În 1840 -, Își strigă marfa, ducând după ei din uliță În uliță, din ogradă În ogradă, o potaie de câini, care par a avea, mai ales asupra ovreilor, aceleași prejudecăți sălbatice și brutale pe care le are poporul nostru” <endnote id="(366, p. 127)"/>. Or, pentru țăranul român, „omul pe care-l latră câinii vrăjmaș e
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
852, p. 84 ; 853, p. 61)"/>. Iată cam aceeași zicală folosită de un Ilie Neacșu la sfârșitul anilor ’90 În revista ultra- naționalistă România Mare (nr. 443, 8 ianuarie 1999) : „Ovreiul - tot ovrei ! Îl aduni de pe drumuri, Îl primești În ograda ta, Îi pui masa, Îl găzduiești - și el tot nemulțumit este de gestul tău plin de omenie” <endnote id="(cf. 608, p. 124)"/>. Trebuie adăugat totuși că acest tip de proverbe se aplică mai ales evreului, dar nu numai acestuia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(867, pp. 103, 189, 255)"/>. În volumul de poeme Peter Schlemihl (București, 1932), poetul Ilarie Voronca (Eduard Marcus) se simte un om bătut și alungat, respins de societate, fără casă, fără patrie, un „evreu rătăcitor” : M-ați alungat din ogrăzile udate de ploile târâte Și În decembrie de lângă sobele voastre În care focul troznea ca un harbuz. M-ați alungat de pe ulițele pline de vuiet, M-ați lovit cu bice În piețele publice ca pe un cal bătrân. Poetul devine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
norocos, conform stereotipului), ci să fie, pur și simplu, un om bogat sau norocos, indiferent de identitatea sa etnică. Iată cum sună unele superstiții din Moldova și Bucovina : „Multă băgare de samă se dă străinilor cari vor intra Întâi În ogradă [În ajunul Crăciunului]” <endnote id="(491, p. 281)"/>, „Cum ți-a fi musafirul de ziua de Sf. Vasile [= 1 ianuarie], bogat ori sărac, așa vei fi cu Îndestulare ori cu lipsă, tot anul” <endnote id="(137, p. 215)"/> sau „Când
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Română Probabil rezolvându-se Între timp chestiunile legate de cerbicia unor rezerviști sau recruți de a se eschiva stagiului militar, relațiile dintre polițai și prefect deveniseră iarăși cordiale și ca dovadă stă amabila adresă nr.6099/iulie 1877 trimisă din ograda prefecturii În cea a poliției: „D-l Gheorghe Sion, cunoscutul Poet Român, inspirat de situațiunea În care se găsește țara noastră, au aranjat două Imnuri pentru Crucia Roșie pe care le-au și Broșat spre a le vinde În profitul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Îndoială așa că a revenit cu o altă adresă telegrafiată, nr.16.552/30 iunie, prin care voia să afle de unde Își procuraseră comercianții acest produs strategic. Având Încredere În polițaiul său și În subalternii acestuia, prefectul a pasat afacerea În ograda instituției de forță iar rezultatele, chiar dacă anemice și incomplete, au dezvăluit, oarecum și cel mai sigur nesincer, proveniența mărfii. Documentul fiind prevăzut cu indicativul „Estra urgent”, comisarii și agenții au plecat pe teren pentru a iscodi pe ici, pe acolo
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
armata ar fi fost ca și legată de mâini și de picioare. Pe 20 noiembrie 1877, când nici nu se stinsese scandalul listelor de subscripție pierdute prin cele patru colțuri ale urbei, prefectul mai primea o bombă, iute replasată În ograda polițaiului, spre competentă rezolvare. Adresa 10.805 lămurea datele problemei astfel: „După cum Îmi comunică D-l Ministru de Interne prin Ordinul (...), D-l Ioanu Păunu, funccionar al acelui ministeriu, inspirat de sentimentele patriotice a elaboratu piesa teatrală intitulată Trăsnitul și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de probleme de ordin economic cerându-se Încadrarea În muncă și cum orașul nostru Încă nu are destule posibilități de Încadrare, nici CDE-ul nu s’a ocupat Îndeajuns de această problemă”. Folosind vechiul truc cu aruncarea mâței moarte În ograda altora, iată justificarea: „Conducătorii sioniști s’au folosit la această adunare de o serie de alienați mintali (subl.ns.) care au ridicat problemele Într-un mod haotic și tendențios”. Dacă tot s-au strâns acolo În număr destul de mare, evreii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
științifică propriu-zisă, ancheta socială În care să fie Înfierați indivizi ce speculează ignoranța și credulitatea unor cetățeni”. Deci, slujitorii Domnului fuseseră băgați În aceeași găleată cu escrocii și cu cei ce-i Înșelau pe cetățeni. O singură privire aruncată În ograda partidului comunist ar fi scos la iveală mult mai mulți escroci și păcălitori persuasivi decât câți existau prin pușcăriile patriei socialiste la acea dată. Dar, iată-l ajuns pe cenzorul de serviciu pe presa județeană și la sfârșitul constatărilor sale
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]