4,287 matches
-
în continuu progres, care își lărgesc cunoștințele, își rafinează atitudinile, și snobi care rămân în situații mediocre, trăind în disimulări și eșuând pe scara socială inferioară. Snobismul intelectual este fatal. Cel al titlurilor și rangurilor sociale este mai acceptabil, mai onest și mai serios. În rândul snobilor intelectuali este un mare curaj să spui că n-ai citit o carte sau nu ți-a plăcut un autor pe care ceilalți îl apreciază. Nae Ionescu era un snob de tip social mai
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
sălbatice care izbucneau de sub zâmbete poleite, cu lungi execuții pregătite din umbră - toată adunătura aceea de profesioniști ai răului, uniți prin legătura inferioară a frustrării și imposturii, aduși de valul strâmb al vieții în situația dramatică de a opta între onesta umilitate care-i șade bine neșcolirii și împroșcarea a tot ce îți este superior, ca soluție colectivă și deznădăjduită de supraviețuire. Sânt deci tentat uneori să circumscriu această expectorație azvârlită, prin jocul urii și al întîmplării, pe obrazul oricărei fapte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
făcut să iasă din "întîlnirea cu Noica" un teanc de conspecte. Tratatele lui de ontologie (în care se află "gîndul ultim") au rămas, în timpul vieții lui, un mister pentru toată lumea. Critica filozofică lipsea cu desăvârșire, iar cea literară, cum era onest și firesc, nu putea depăși nivelul unor comentarii, aproximative și ele, la Rostirea filozofică sau la Pagini despre sufletul românesc. Pe scurt, Jurnalul de la Păltiniș era povestea unui crez, a unui mod de viață, a felului de a-ți da
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a văzut acolo. Toată istoria civilizației, toată istoria "științei" și a cunoștințelor, echivalează cu istoria acestei împărtășiri care are în spatele ei ipostaza privilegiată de martor. Ceea ce vreau să spun este nu că Ștefan scrisese un text "mare", ci un text onest și, sufletește, bun. Atitudinea din care se născuseră paginile lui era, în rădăcina ei, corectă. Din această pricină, stilul era la rândul lui firesc. El nu era poluat de prejudecata "culturii" și, mai ales, nu era lucrat ca stil. Nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vizita pe care i-o făcuse lui Heidegger în locuința lui din Freiburg, prin anii '60, împreună cu Marin Sorescu și Ioan Alexandru. Sorescu s-a așezat într-un fotoliu și a rămas pe întreg parcursul vizitei mut și nemișcat, perfect onest în placiditatea lui, pentru că nu avea nici ce să spună, nici în ce limbă să spună. Venise, ca să spun așa, "adus de ceilalți" și aștepta pesemne conștiincios sfârșitul vizitei pentru a fi luat de acolo și dus în altă parte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ceva de genul "Minunat!" sau "Ce text extraordinar!", dar evit deopotrivă insuportabilul tăcerii când aerul, în stânga mea, vibrează sub pintenul așteptării. Așadar, întrebarea " Cînd ați scris paginile acestea?" mi se pare, ca soluție, deosebit de astuțioasă. Pot să-mi spun: Ce onest sînt! În loc să mă pretez la o laudă nerușinată, sânt politicos și nu fac decât să îmi manifest interesul cerând o informație despre sorgintea temporală a textului. În același timp principele e liber să înțeleagă: Cînd ― adică în ce moment de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de un secol și jumătate, au încercat să arate până unde se pot întinde pretențiile de cunoaștere ale unui spirit prins într-un corp, dacă tipi cu inteligența lui Andrei sau Horia preferă gargara guenoniană unei lucidități virile? Cum poți, onest intelectual fiind, să pui în locul unei ignorante riguros întemeiate și metodologic asumate un surogat de cunoaștere? Unei probleme reale ― care e tâlcul nostru de ființe muritoare? ― nu-i corespunde o cunoaștere reală. Asta e tot. La întrebarea de mai sus
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a te preface doar că ai înțeles, nu poți fi dus de nas de mode și atras către false adâncimi, capeți un simț al "clasicului" și o anumită îndemînare în distingerea esențialului de contrafăcut și trecător ― într-un cuvânt devii onest intelectual. (Neonestitatea intelectuală nu e de aceea neapărat o fraudă, cât mai ales o formă de imaturitate.) Iată de ce maturizarea presupune lenta avansare către un anume dogmatism. Matur devine cel care se poate orienta tocmai pentru că are câteva repere ferme
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este scursura acestora, și tocmai ea este vânată și manipulată de haimanalele politice care o flatează și în care plebea, apoi, se recunoaște. Prin acest pact făcut între declasații societății și cinicii guralivi este apoi zdrobit și aliniat poporul, componenta onestă a societății, care nu se poate apăra nici prin vorbe obraznice, nici recurgând la violență. Concluzia este că cele mai apărate (stabile) sânt societățile care, din cauza bogăției, nu au plebe (ca Elveția sau Norvegia) și cele mai expuse, societățile sărace
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mult mai nejenați; baronia și nimbul poetic sunt un drept nu la critică, ci până și la batjocură, până și la persiflagiu asupra acelora cari ar avea cutezarea de a fi de-o opiniune contrarie. În locul nihilismului sincer adeseori și onest al unora din autorii noștri, cari poate nici nu pretindeau altceva de la public decât ca să li cedem onoarea de-a fi autorii noștri nesalariați, s-a ivit acuma alt nihilism - cel savant și pretențios care, uitîndu-se cu despreț din fruntea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mare, cea etică însă să fie absolută. Ni place nouă și gluma mai bruscă, numai ea să fie morală, să nu fie croită pe spetele a ce e bun. Ni place nouă și caracterul vulgar, numai corupt să nu fie; onest, drept și bun ca litera evangheliei, iată cum voim noi să fie caracterul vulgar din drame naționale. Dacă cineva se simte anume dispus să trateze materie tragice ori comice din poporul țăran i recomandăm de model pentru cea Întâi sublima
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poetului danez Holberg. Nu să le imiteze, nu să le traducă, ci numai să le aibă de măsurariu pentru ce va scrie în acest gen. Sunt bineveniți autorii aceia cari, chiar cu talent mai neînsemnat, [î]și dau o silință onestă de a scrie solid și sănătos fără jignirea moralei și-a cuviinței, adeseori încă autori de aceștia sunt mai de preferat decât de aceia cari strălucesc prin luxul cel bogat al fantaziei, prin verva cea plină și strălucită a spiritului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vorba Apothekergehilfe id est calfă de spițer nu știm să se fi privit vreodată ca o espresie de dispreț, decât doar din când în când în conștiința nefericitului nostru secol, în care oamenii au început a se rușina de numele onestei și folositoarei lor meserii. Căci d-nul medic va concede că, oricâte titluri s-ar mai adăogi acestei meserii, ea rămâne ce este - o meserie (Gewerbe) și nicidecum o știință, căci ea consistă în executarea mecanică a ordinațiunilor medicilor și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
însemnează primejdia absorbirei și a absolutismului. Toate națiile Europei, nu numai Rusia, doresc îndreptarea soartei popoarelor din Orient, dar nici o gazetă cuminte n-a susținut că Orientul trebuie dat pe mâna rușilor. La ordinea zilei se află două politici, una onestă și conformă tractatelor, alta aventurieră și setoasă de cuceriri. Tot ce ni s-ar oferi pentru a renunța la binefacerile tractatului de la Paris ar fi mic lucru. Nu suntem deloc în poziția de a opta pentru una din cele două
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va cuprinde nu numai Peninsula Balcanică, dar aproape întreg centrul Europei. Am vorbi și despre poziția românilor în acest învălmășag, căci ni se pare că bizantinismul nostru diplomatic este bun în felul lui, precum e totdeauna bine când un om onest se bălăbănește cu cuvinte într-o societate de... onorabili, scăpîndu-și pielea intactă, dar va veni vremea - și poate nu e tocmai departe - în care vom trebui să luăm parte, vom trebui să ni arătăm văpseaua. Vom spune însă drept că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
departe. Scepticism. Cel de-al doilea e că vezi răul, îți sfărmi capățîna de-i afli cauzele, calculezi cu cifre pozitive și nu imaginare, iluzorii, își scurtezi din plapomă binișor și te-ntinzi numai pe cât ți-ai scurtat-o... devii onest și econom. Pozitivism! Al treilea e că: văzând răul, surâzi cu noblețe și dispreț și-ți zici în minte: Țara e bogată, țara va plăti... Timpul va șterge și urmele. Optimism! Să analizăm toate aceste trei moduri in rebus. Cel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
alegerei au fost inventate mici calomnii adhoc, așa d. es. că Maiorescu ar fi delapidat averea Junimei, că a abuzat de încrederea ei și că în urmă ar fi fugit din România cu familie cu tot - toate aceste mijloace foarte oneste, cum se vede, de-a influința părțile interesante ale Junimei pe cari le-am caracterizat mai sus. Ședința se deschide și alegerea biuroului din ședința trecută e contestată de partea interesantă, fără ca în ședința trecută să se fi dat vrun
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dă astfel impresia unei succesiuni de violențe gratuite, legate de o enunțare colectivă a celor care ar fi cunoscut dinainte planul ucigașilor, fără să-i denunțe însă și uneori chiar așa s-a întâmplat. Lista nu este în nici un caz onestă, lucru care iese la iveală, între altele, prin faptul că începe cu un caz din 1979 ca să treacă la un caz din 1987, să sară în 1995 și la două cazuri din 1996 și câte șase din 1997 și 1998
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de observații directe, înainte de a încerca să le sistematizez. Într-adevăr și mai departe mă voi apleca asupra acestui fapt -, cercetările mele fiind amplu mediatizate, am avut ocazia să întâlnesc o mulțime de potlogari cu practici îndoielnice, dar și jurnaliști onești, de o deontologie scrupuloasă. Acestea fiind zise, însăși situația interviului, în funcție de forma de presă și de aranjarea titlurilor sau imaginilor, poate induce derive senzaționaliste ale căror victime dezgustate sunt adesea și jurnaliștii înșiși. Titlurile și intertitlurile, iconografia, coperta unei reviste
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la nivel local, cât și național. Cel de-al treilea merit este că oferă o nouă posibilitate de a cunoaște evoluția fenomenului. Toate acestea în principiu, dar până unde putem avea încredere în această statistică oficială și este ea folosită onest? Putem să emitem mai întâi câteva îndoieli cât privește modul în care sunt utilizate cifrele furnizate de Signa de către responsabilii politici. Evident, este puternică tentația de a utiliza cifrele furnizate pentru a justifica sau critica acțiunea unui guvern. Eram de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
așa cum îi fusese lui Grete prezisă. Pe urmă, Freddy zice că ar vrea să caute împreună cu Grete, un loc liniștit la aer liber. Dar atunci Grete ridică un deget și spune vreo două vorbe de ocară. Ea este o femeie onestă și să nu-și închipuie Freddy despre ea cine știe ce, că ordinea în lucruri trebuie păstrată. Asta a știut și Freddy să aprecieze. Tu ești o femeie pentru toată viața, și în privința asta are el perfectă dreptate. Și i-a mai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
sugrum eu acum zilele artistului șchiop... (Vrea să se repeadă la Herrmann. Dar, prin ușa deschisă, năvălește Doamna Kovacic) DOAMNA KOVACIC: Rudi... n-o fă! (Domnul Kovacic se abține) Nu trebuie pentru nimic în lume să-ți mânjești pumnii tăi onești cu unul ca el... că așa curăță cineva, cât se poate, o lepădătură din mijlocul societății omenești și... și este pedepsit de către societatea omenească, pentru că trebuie să fie pedepsit, pentru că trebuie să avem o grămadă de legi care trebuie respectate
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
teza sa de doctorat și în al doilea rând pentru că eu sunt doar un umil econometru și poate nici măcar atât. Acest din urmă motiv poate fi un subtil generator de suspiciuni - eu nefiind un economist cunoscut. De fapt ca să fiu onest economiști sunt doar cei precum: Barro, Friedman, Kaldor, Keynes, Leontief, Lucas, Samuelson sau Solow, asta ca să dau doar câteva nume. În acest sens închei cu o frază rostită de celebrul economist francez Jacques Attali, fondator și primul președinte al BERD
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
asigura uniformitatea), fie prin contact față în față, fie prin telefon; trimiteți chestionare prin fax, prin email sau prin poștă. Oferiți respondenților stimulente simple și necostisitoare, cum ar fi o mică recompensă materială sau o carte. Încurajați anonimatul și reacțiile oneste. Desfășurați câteva sesiuni de brainstorming, moderate de o altă persoană decât dvs., pentru a genera noi idei de afaceri. Organizați saloane comerciale și întruniri ale asociațiilor profesionale pentru a aduce laolaltă clienți și proprietari de afaceri. Informați-vă cu privire la datele
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
de viață și cu membrii apropiați ai familiei? Dacă da, care sunt problemele ridicate de aceștia? Dacă nu, când plănuiți să faceți acești lucru? Cunoașteți pe cineva care s-a pensionat în ultimii ani? Dacă da, ați purtat o conversație onestă despre experiența pe care au trăit-o? Retragerea din viața profesională, așa cum o știm, se transformă într-un tip diferit de fază de tranziție. Trebuie să vă pregătiți pentru această nouă etapă din punct de vedere emoțional, psihologic și financiar
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]