3,464 matches
-
înainte de primul război mondial (35240 gușați și cretini). Împotriva opiniilor unor reputați specialiști contemporani, C. I. Parhon a susținut raportul de "strânsă conexiune patogenetică" existent între gușă și cretinism. El are meritul de a fi elaborat problema profilaxiei gușii cu optimism, apreciind în 1924 că "pare să avem acum mijloace care dau din acest punct de vedere rezultate de netăgăduit", încheindu-și raportul menționat cu cuvintele: "Se poate spera că, printr-o bună profilaxie, această boală să dispară. Dacă cretinismul este
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
corp tiroid. Aceste experiențe, coexistența sindromului lui Basedow cu epilepsia, notată de mai mulți autori, exagerarea fenomenelor convulsive în urma tratamentului tiroidian poate prea intensiv sau neindicat -, observată în mai multe cazuri, dovedesc că, pentru menținerea echilibrului energetic nervos, trebuie un optimism cantitativ de substanță de substanță tiroidiană și că, deasupra sau sub acest optimism, se pot observa mai ușor fenomenele de descărcare motrice sau tulburările psihice care caracterizează accesele epileptice". Aceste idei, verificate experimental, au revenit și mai târziu în opera
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mulți autori, exagerarea fenomenelor convulsive în urma tratamentului tiroidian poate prea intensiv sau neindicat -, observată în mai multe cazuri, dovedesc că, pentru menținerea echilibrului energetic nervos, trebuie un optimism cantitativ de substanță de substanță tiroidiană și că, deasupra sau sub acest optimism, se pot observa mai ușor fenomenele de descărcare motrice sau tulburările psihice care caracterizează accesele epileptice". Aceste idei, verificate experimental, au revenit și mai târziu în opera lui C. I. Parhon. C. I. Parhon nu excludea rolul tiroidei în determinarea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
subiecți menționează, printre altele: "discuțiile cu părinții", "cercurile pe obiecte", "fișa de caracterizare psihopedagogică a elevului", "vizitele la domiciliul elevilor", "colaborarea cu psihologul școlii". Concluzionând, etapa exploratorie a investigației a reliefat că viața școlii e marcată de numeroase probleme, dar optimismul caracteristic educatorilor este garanția rezolvării lor. 84 b Rezultatele obținute prin aplicarea chestionarului pentru cadre didactice 1 importanța acordată de cadrele didactice activității educative, comparativ cu cea instructivă Primul item al chestionarului ce urmărea să evidențieze importanța acordată de cadrele
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
reuși în cele ce-mi doresc" (clasa a IX-a). "Ori de câte ori primesc o notă bună sunt mulțumit și sporește și dragostea și interesul față de învățătură. După nota respectivă mă simt mai încrezător în forțele mele, mai vioi, mai plin de optimism. Nota bună constituie un stimulent în muncă" (clasa a X-a). La clasele mai mari, a X-a și a XI-a îndeosebi, când apar preferințe pentru anumite obiecte, notele provoacă reacții diferite în funcție de obiectul respectiv. "Când iau note bune
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
munca pe care a îmbrățișat-o și conștiința datoriei erau pentru ea singurii inspectori. Spre cinstea ei, a părinților care i-au dat o bună creștere și a dascălilor care au pregătit-o, tânăra dăscăliță a pășit cu hotărâre și optimism în profesia pe care și-a ales-o. Fie ca toți cei ce au îmbrățișat fascinanta și nobila îndeletnicire de învățător să-i calce pe urme, spre a-și crea un nume care să fie rostit cu respect și dragoste
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Este un snobism dizgrațios, o formă de manifestare a decăderii din condiția de om civilizat în aceea de aborigen. În lumea civilizată, ținuta vestimentară îl reprezintă și îl definește pe om ca personalitate și ca membru al grupului social. Cu optimismul ce mă caracterizează, sper că, mai curând sau mai târziu, adolescenții și tinerii vor înțelege și vor îmbrățișa acest adevăr axiomatic. CODIȚĂ Nu, nu este vorba, în cele ce urmează, de un cățel sau pisoi cu acest nume... Așa l-
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pentru că face din om o componentă înlocuibilă în sistem, vorbindu-se pentru prima dată despre "viitorul postuman" și/sau "post-pămîntean", pentru că tehnologia se spune va face posibilă mutarea pe o altă planetă, sau depre schimbarea de nerecunoscut a acesteia. Adepții optimismului tehnologic susțin că, pînă în 2030, inteligența non-biologică o va depăși pe cea umană. Trupurile noastre vor prezenta astfel o nouă versiune: 2.0., conținînd upgradări spectaculoase. Condiția super-umană, să-i spunem așa, în care "rațiunea de judecată" nu va
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
remediile vor fi pe Google. Suntem anunțați că urmează o nouă eră de aur a omenirii, denumită "Renașterea internetistică". Nu numai foametea, dar și războiul va dispărea, pentru că va deveni inutil. Istoria ajunge pe culmi nemaipomenite: un viitor perfect. Un optimism febril s-a instaurat în mediile utopiștilor tehnologici, vizînd un progres infinit, firesc și natural. Bill Gates, de pildă, afirmă că "o estimare realistă a condiției umane obligă la o viziune optimistă asupra lumii". La rîndul său, Țvetan Todorov consideră
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
un viitor de aur. Numai că, cu cît ne apropiam de el, cu atît se îndepărta efectul "fata morgana". Din păcate, mai trebuie spus că toate aceste utopii au sfîrșit prost, generînd cumplite deziluzii. Totuși, de data aceasta, motive de optimism ar putea exista, cu condiția ca aceste formidabile noi tehnologii, care sunt totuși niște instrumente, niște mijloace, să fie utilizate în slujba binelui comun, deci în scopuri benigne. Pentru că orice monedă are două fețe, iar utilizarea acestor mijloace în alte
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
machina va veni de pe internet și ne va rezolva problemele poate suci mințile multora. Numai că eu tot nu văd cum niște mijloace tehnice pot rezolva problemele grave, morale, politice, economice etc. cu care se confruntă umanitatea. Nu utopismul sau optimismul în sine constituie problema, ci inadecvarea lor la realitate, lipsa unui atribut foarte drag acestor iluminiști, și anume raționalitatea. Credința în tehnologie nu poate deveni, sub nici o formă, o cvasireligie. De ce ? Pentru că-i lipsește emoția, de pildă. Și morala. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Și chiar dacă recunoștea că, acolo unde aceste condiții nu erau îndeplinite, prejudecățile împotriva evreilor continuau să facă ravagii, conta cel puțin pe acțiunea unor organisme ca Alianța Israelită Universală, înființată la Paris în 1860, pentru a contribui la ameliorarea lor. Optimismul care-i animă pe acești autori și pe cititorii lor îi face să vadă trecutul suferințelor evreiești ca pe un timp revolut. Credința lor în progres și civilizație, care-i îndepărtează cu pași siguri de iudaismul lor ca practică, este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
încă să-și reformeze iudaismul pentru a-l face acceptabil de către societatea ne-evreiască și a obține în sfârșit mult dorita cetățenie. În Franța, ei sunt deja acceptați, cel puțin juridic, iar iudaismul lor și republica formează un ansamblu viabil. Optimism de circumstanță? Sau strategie de supraviețuire a diasporei? Memoria unei istorii frământate de suferință continuă, desigur, să-i preocupe. Traducător al Văii plângerii de Iosif Ha-Cohen în 1881, Julien Sée scrie în introducere: "Aș înscrie din toată inima pe frontonul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
1223 î.Hr. El încheie anunțând că această carte nu are sfârșit și s-ar putea îmbogăți la infinit cu noi date, cercetarea actuală continuând să descopere alte tragedii în istoria bimilenară a evreilor. Iată o concluzie care nu prea inspiră optimism... Când închizi cartea, mai poți crede că istoria evreilor a cuprins și părți de viață liniștită? Poți să nu te gândești, privind cu atenție trecutul, că viitorul este obligatoriu nesigur? De altfel, cititorului care a luat cunoștință de această acumulare
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Alta vizează dinamicitatea, evoluțiile extreme, pe toate planu rile. Am observat apoi că, în pofida dezbaterilor, există o neînțelegere profundă asupra tuturor acestor probleme, în special în privința rolului pe care piețele și instituțiile trebuie să-l joace în societatea globală. În pofida optimismului lui Shiller privind capacitatea științei financiare și a instrumentelor sale redutabile de a ajuta toți oamenii, în rîndul publicului larg, persistă neîndo ielnic tendința de a crede că oamenii din lumea financiară conspiră în detrimentul celor mulți și în propria favoare
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
p. 10). Crizele contemporane sunt considerate, în bună măsură, crize de încredere, generate de "profețiile autorealizatoare" ale indivizilor. Cu alte cuvinte, cînd ești pesimist provoci o criză, cînd ești optimist realizezi un avînt, ori mie mi se pare că tocmai optimismul debordant, irațional, speculativ, maladiv și disperat al foarte multor jucători, chiar dintre cei mai importanți, a generat criza. O aserțiune corectă aici este necesitatea unui comportament moral. Într-adevăr, acesta a fost sublim, dar a lipsit cu desăvîrșire. Se face
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a cunoscut momente cumplite: doi lideri politici asasinați, spectrul falimentului și al foametei bîntuind, riscul unui război nuclear, numeroase tulburări in-terne. Și totuși, ce-a fost greu pare să fi trecut, iar acum viitorul sună plin de încredere și de optimism. Țara a devenit o democrație matură, cea mai mare din lume. Oamenii au început să simtă puterea votului, iar diversitatea mare a ofertelor politice face ca extremele să nu aibă șanse. Economia crește rapid. În fiecare săptămînă, practic, în țară
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în formă de V, că vîrful acesteia a fost depășit și că se vede relansarea, că inflația e sub control, cursul de asemenea, iar creșterea nu contează, important e să nu cadă prea tare. Pe ce temeiuri se bazează acest optimism, eu nu am înțeles. Preocuparea de bază a B.N.R., din cîte am reținut, este să atenueze amplitudinea faze-lor ciclurilor, o politică așa-zisă de "ambiguitate constructivă" (constructive ambiguity), aștep-tînd economia să renască pe baza "bunului-simț economic". Nu știu de ce (probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
funcționează asemenea unei societăți a dezorganizării psihologice dublate de numeroase procese de „relansare” ori de redinamizare subiectivă. Succesiunea de reușite și de eșecuri în viață e mai rapidă ca oricând: mișcările de du-te-vino autorizează atât pesimismul, cât și un anume optimism. Fără îndoială, ne putem pune mai multe speranțe în această accelerare a datelor existenței decât în promisiunile făcute de noii guru ai înțelepciunii. Nimic nu confirmă părerile celor mai pesimiști dintre analiștii societății satisfacerii totale și imediate, conform cărora ea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să risipească mai rapid anumite impasuri ale existenței. Este adevărat că evantaiul hipermodern al posibilităților provoacă derută și insatisfacții, dar, într-un context unde „se petrece întotdeauna ceva”, viața cunoaște mai multe ricoșee, alternanțe, schimbări frecvente. Oscilând în permanență între optimism și pesimism, între depresie și excitație, între tristețe și euforie, între sentimentul vidului și proiectul mobilizator, moralul individului hipermodern este capabil de reveniri. În societatea dorinței nu totul e catastrofic, pentru că Penia se însoțește acum cu Hermes, cu o și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
reface viața”. Deși insatisfacțiile proliferează, ocaziile de a te elibera de ele sunt mai frecvente. Faza III nu garantează un viitor luminos, dar oamenii pot fi mobilizați mai frecvent ca odinioară de niște țeluri, de niște proiecte apte să redea optimismul, să relanseze credința în posibilitatea fericirii. Să fie oare o iluzie? Este mai ales o condiție pentru a scăpa de disperare. Nici pământ al făgăduinței, dar nici vale a plângerii, societatea de hiperconsum este o societate a descurajării și a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
din 2005, 81% dintre salariații francezi se declară satisfăcuți de situația lor personală, dar 70% cred că „salariații francezi nu sunt satisfăcuți de situația lor profesională”. De asemenea, 69% sunt optimiști în ce privește viitorul întreprinderii lor, dar numai 27% își extind optimismul și asupra situației țării. Simultan cu individualizarea extremă a moravurilor, prevalează sentimentul că „eu sunt mai degrabă fericit, dar ceilalți nu”. Cum se explică faptul că oamenii se consideră, în general, mai fericiți decât ceilalți? Mai curând decât un răspuns
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
zero al speranței este de o mie de ori mai rău: el înseamnă disperare, copleșire definitivă. Fericirea viitoare nu se confundă cu o fericire iluzorie pentru că ne permite să ne încredem în viață, dar și să ne proiectăm cu oarecare optimism în viitor. Filosoful poate spune că „înțelepciunea înseamnă a dispera”, viața presupune speranță și nicio societate nu este posibilă fără un corp de mituri, de imagini și de credințe care flutură idealul unui posibil „mai bine”. Pe acest plan, Nietzsche
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pentru „școala vieții”. Abilități: cooperarea, comunicarea, respectul pentru regulamente, mijloace de rezolvare a problemelor, înțelegerea, relațiile interpersonale, calitatea de lider, respectul pentru ceilalți, valoarea efortului depus, managementul victoriei, managementul înfrângerii, managementul competiției. Valori: fair-play, respectul de sine, încrederea, onestitatea, toleranța, optimismul, munca în echipă, disciplina, empatia. Formele competiționale uilizate în acest context pot fi următoarele: Competiția organizată în cadrul lecțiilor din orar între grupe sau ani de studii, Competiția organizată sub formă de campionate studențești pe ramuri de sport, la nivel de
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
consideră condițiile de viață prezente din România a fi mai proaste decât în anul 1989, și doar 29% le consideră a fi mai bune (soldul negativ din compararea celor două valori este de 28 de puncte procentuale). Manifestând, totuși, un optimism moderat, o parte dintre subiecți (35%) cred că în următorii 10 ani, condițiile de viață din România vor fi mai bune decât în prezent, față de 27%, care declară contrariul (sold pozitiv de 8 puncte procentuale). Și în privința condițiilor de viață
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]