3,041 matches
-
o luăm spre vest, pe malul Pacificului. Faleza e destul de Înaltă și bulevardul ce o Îmbracă, frumos și bogat plantat, 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 117 duce până la extermitatea sudică a orașului. Acolo este un mic orășel al copiilor. De pe bulevard urcăm vârful dealului, centru geografic al orașului, În care e aranjat un parc imens. Aici, pe acest vârf s-a salvat o parte din populația orașului când a avut loc marele cutremur din 1906. Partea de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cum spun ei, alături de mici restaurante ce te invită la gustări care de care mai diferite, până la localuri În care se spune că ți se oferă opium, până târziu după miezul nopții. A treia zi de Frisco plecăm. Trecem prin orășelul copiilor. Sub numele de „Merry go round”, aici e comedia, cum Îi spunem noi la bâlciurile noastre, adică călușeii. Dulapul e mai mare, mai Înalt. Dar ce aspect gigantic are „Montagne russe”, pe care nu-l putem ocoli. Urcăm În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cum e pe acolo. Dăm peste poduri noi, metalice, construite de echipele de șomeri. Numeroase tăblițe ne amintesc ce trebuie să vizităm În Oregon. Una din ele ne invită de a nu ocoli cel mai mare retaurant din lume În orășelul Florence. Într-un loc unde șoseaua e bine dăltuită În coastă, ne oprim și admirăm un grup numeros de foci, coborât aici În jos din nord. Ne amintim că și la capul Caliacra erau câteva foci rătăcite. Trecem de aici
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ne apare ca o oază incandescentă. Ne urcăm la etajul 7, la hotel. De acolo avem o priveliște originală. Vecină cu hotelul e o clădire cu 4 etaje. Tot acoperișul acestei clădiri a fost transformat de proprietarul hotelului Într-un orășel de copii, frumos ornamentat, cu măsuțe, scăunele, statuete, totul frumos și bogat iluminat. Dimineața, prima grijă a fost să mă duc la bancă pentru a-mi ridica dolarii ce trebuia să-i Încasez la Ames (Iowa). Tot timpul În această
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
metri Înălțime și muntele St. Elena (Helena) cu 3.220 metri. Harta Îl numește Helena, poporul Îl vrea Însă cu numele mai frumos, mai potrivit, Eva. Adam și Eva. Ne continuăm drumul până la Wasco, după ce am trecut prin The Dalles, orășel cu 6.000 locuitori. La Vasco, vânzătorul de benzină aflând că suntem români, ne spune că dacă mergem mai departe spre est, pe malul fluviului Columbia, vom vedea castelul pe care un bogătaș i l-a dăruit reginei Maria, cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
1 noaptea, ajungem la o stațiune de benzină, trecută cu numele de „Jean” pe hartă. Domnul Jean trăiește aici ca un sihastru. Are benzină, dar și câteva burdufe cu apă, atârnate În tavan. La 3 noaptea suntem În renumita stațiune, orășel din Nevada, Las Vegas, cu 5.000 locuitori, oraș al aviatorilor și al jucătorilor din tripouri. Soția și Sănduța, copleșite de căldură, au adormit. Merg mai departe și la 4 dimineața ajung la stăvilarul Bulder Dam la frontiera Arizonei. Fac
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a SUA De aici intrăm În Arizona. Am mers printr-o regiune aridă, nisipoasă, lipsită de populație agricolă. Dar stațiunile de benzină, aceste pioniere ale far vestului american Își fac datoria, ajutând turismul În această Îndepărtată regiune. Trecem printr-un orășel, Peachspring și Kingsman (2.500 locuitori), iar seara poposim la Ashfork (570 locuitori). Capitala statului e Phoenix, oraș cu 50.000 locuitori, urmat de Tucson cu 33.000 locuitori. Restul localităților sunt mici. Populația e rară, 600.000 30.000
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
citit Într-un ziar american, că pe șoseaua aceea, dincolo de El Paso, În Texas, o doamnă cu fata ei au fost găsite asasinate În mașină, după ce li s-au furat banii și bijuteriile. Pe la ora 16 ajungem la Las Cruces, orășel cu 6.000 locuitori. Facultatea de agonomie e În partea de nord a orașului. Intrăm În curtea facultății pe o alee pe marginea căreia e un mare canal de irigații. Suntem Întâmpinați de studenți și de studente, cu care facem
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 141 aceasta nu am impresia că mă găsesc În capitala unei țări atât de mari, atât de puternică și bogată. Cartierul din vest, pe care-l străbatem acum e tot atât de liniștit ca și un orășel de provincie. În măsura În care ne apropiem de centru, animația crește. Washington nu are decât o populație de 600.000 locuitori. Aici e capitala unei țări descentralizate atât din punct de vedere administrativ, cât și economic. Bucureștiul e la polul opus. Bucureștiul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
el. Uitați-vă, acolo În colțul acela al străzii se face viza, și pentru a nu mai Întoarce mașina, am făcut porțiunea pe jos, am intrat În Franța și m-am reîntors În Elveția. E Încă devreme. Până la iubitul meu orășel Brugg am doar 60 km. Merg Încet, savurând fiecare loc. Veniți din câmpia franceză acum suntem Întro minunată grădină. Teoria lui Thunen apare aici și mai evidentă. Elveția reprezintă În Întregul ei primul cerc al lui Thunen. Orașul Brugg la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
am văzut pe Laur la Congresul Internațional de agricultură de la București din 1929. În familia Boss sunt veniți doi tineri, rude din Germania. Pentru prima oară aud, la ei, o critică sinceră a politicii lui Hitler. De la Brugg, trecem prin orășelul renumit pentru băile sale sulfuroase Schinznach-Bad, apoi prin Lucerna, pe malul lacului celor 4 cantoane, pe admirabila șosea Alpenstrasse, cu un tunel săpat În munte, cu ferestre spre lac, apoi prin Fluelen, satul În mijlocul căruia e ridicat monumentul eroului lor
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și dacă nu uităm însemnătatea strategică a acestui punct. Localitatea aceasta ar fi crescut și înflorit, de nu suferea prin războaie dese, prin năvălirea popoarelor învecinate, prin inundații și incendii. Pățaniile acestea i-au determinat pe locuitorii și negustorii acestui orășel, să-l părăsească și să se așeze pe malul drept al Prutului, adică pe locul de azi al Cernăuților. Când s-a întâmplat aceasta, nu se poate constata din documente. Dar din documentele din anul 1407 reiese că orașul se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru că În prima mea tinerețe am fost desemnat ca „inamic” de o „nouă organizație, de o nouă societate”, iată că, de data asta, o fac eu Însumi, din proprie voință; și acest fapt nu se mai Întâmplă undeva Într-un orășel de provincie, la un liceu peste care Începuseră să domnească tinerei aroganți, cu fulare murdărele În jurul gâtului, care veneau de la „județeana UTM”, și peste niște profesori zgribuliți de frică, ci În plină capitală, iar „coborîrea” mea din nou În postură
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Am scos la iveală un gram și am întrebat-o: - O linie, ceva? Mă fixa amuzată, cu brațele încrucișate pe piept. - Bret, nu cred că e o idee bună. - Ce rost au reticențele astea? am întrebat iritat. De unde vii - din orășelul ăla complexat din Connecticut de unde-ai evadat? Mi-am făcut de lucru cu gramul de coca și mi-am presărat o grămăjoară pe polița de lângă chiuvetă. Nu fac decât să-ți ofer o linie. De ce-i o decizie atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
am zis în treacăt. Cum să fii tată, explicat pe înțelesul cretinilor, m-ajută enorm. Dacă și tatăl meu... - OK, parcă văd ce fel de seară o să fie asta. - Hei, cum a fost lectura? am întrebat, schimbând subiectul. - Îmi place orășelul tău, veni răspunsul lui echivoc, iar atunci m-am gândit că poate evenimentul fusese un eșec. Dacă n-aș fi fost luat de la droguri, mi-ar fi plăcut să continui discuția asta; dar cum eram, nu voiam. Am deschis ușa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
aud nimic, dar nu m-am putut stăpâni să nu întreb: - De ce? - Domnul Lawrence era în stare de ebrietate la ora atacului. De fapt i se rupsese filmul pe o alee care dădea din Sutton Street, în Coleman. Coleman. Un orășel la patruzeci și cinci de kilometri de Midland. - Versiunea respectivului Lawrence a fost considerată relativ credibilă, iar noi nu prea semnalmentele atacatorului. Kimball întoarse pagina. A declarat că cel care îl atacase purta un costum și avea o geantă diplomat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Proiectul de care erau interesați Ford și producătorul împreună cu doi executivi de la studioul lor de film se referea la un tată (fermier dur) și fiul său (singuratic dependent de droguri) încercând să depășească obstacolele iubirii unuia față de celălalt într-un orășel din nord-estul Nevadei. Le-am dat tot ce mi-a trecut prin minte, ceea ce înseamnă absolut nimic din moment ce n-aveam nici un fel de interes în proiectul ăsta. M-au rugat să mă gândesc la soluții și le-am promis, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și cele 2 convolute sunt destinate Muzeului. În ceea ce privește pe Doina Bucur (alias Florica Ionescu-Pursch) cred, că ar fi indicat să Vă adresați oficial - În numele Muzeului - Secției pentru cultură a orașului Caracal. Soțul ei este avocat și foarte cunoscut În acest orășel, după cum spunea odată Havriș, care deține multe amănunte despre ea și familia ei; dar care este așa cum Îl știți. Dacă sunteți de părere, mă pot adresa lui Sorin Gorovei să fie mai larg În dăruirea cărților, revistelor etc. amintitoare de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
simțit Însă nedumerirea provocată de răsturnarea planurilor Dstră. Lucrul cel mai prețios este Însă că s-a făcut comemorarea și că sub conducerea DV. . Muzeul Fălticenilor devine un Însemnat centru de informare și de studiu. Nu am ajuns să văd orășelul Dstră. Îl cunosc Însă așa de bine din toate cercetările mele și-mi e foarte drag. Abia aștept prilejul să pot veni, așa că Vă rog să credeți că accept cu multă bucurie invitația Dstră la inaugurare. Și sunt gata să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai Împărtășesc din gândurile mele. Problema trebuie să rămână definitiv În forma aceasta: „Mărturiile fălticenene” apar sub egida Muzeului, pentru a se cunoaște că nimeni nu urmărește nimic și că la volum contribuie toți care se simt legați sufletește de orășelul modest, cu oameni buni, cinstiți și talentați. Cu acest gând ne vom adresa tuturor, inclusiv D-lui Gafița, pe carel vom ruga să se ocupe de editarea cărții, prefațând-o D-Sa cu dragostea, talentul și finețea care-l caracterizează
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
microbiștilor în cutia difuzorului ne readuc brutal în realitățile frivole ale anului 2000. Lecția de istorie s-a terminat. A învins echipa lui Zidane cu 2 la 1. Înainte să ajungem la Lille, mai facem o escală într-un mic orășel flamand, unde luăm masa într-o piațetă (de fapt, un imaș verde, bine amenajat). Aici, suntem invitații speciali ai primarului, un bătrânel simpatic, cu veleități de poet. Bătrânul chiar ne citește, transfigurat de emoție, două poezii. Are alături de el o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
rustic, desolemnizat, plasează castelul în derizoriu, cu întreg trecutul său fabulos, zbuciumat și sinistru. Un loc în care poți avea cel mult o aventură de weekend, pastișată după filmele horror, de duzină. Marienburgul de altădată a devenit azi un simplu orășel turistic, iar urmașii cruciaților s-au topit în mulțimea de puhoaie umane pe care le-a vânturat istoria. VASILE GÂRNEȚ: Luăm prânzul sub o gheretă acoperită, inundată de muzică disco, pe malul Nogatului. Mâncare consistentă, ca pentru niște turiști care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să păstreze ceva din spiritul cultural și din tradiția medievală a acestor orașe, înțelegând că nu poți să pornești de la zero în viața aceasta. - Întâmplător, Polonia e și foarte atașată valorilor europene. Noi am trecut prin Malbork (fostul Marienburg), un orășel foarte cochet, cu o anume patină medievală, în care vechiul Castel al Ordinului Teuton este punctul principal de atracție pentru turiști. - Așa este, însă după Malbork am nimerit la Kaliningrad. Și acolo am văzut fenomenul acesta sinistru, încercarea de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
asta, oare nu mă gândesc la viitorul meu? Mulți colegi de liceu erau medici, ingineri, unul Ovid, „chiar cu un an mai mic ca mine, avea deja Wartburg!” - dânsa, deși în Capitală de câțiva ani, păstra încă riguros baremele micului orășel, iar mie, mie nu-mi era frică, deloc... frică? Nu, nu mi-era frică, decât uneori, în scurte momente prindeam un fel de luciditate socială și hotăram, într-o jumătate de oră, planuri de redresare a situației, măcar de salvare
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
era una dintre frumusețile cert virginale ale orașului și vizitele ei la un „crai” cunoscut și singuratec ca mine puteau să-i creeze nu numai dificultăți de conștiință, dar și în familie sau față de opinia atât de tiranică a micilor orășele. Ea se pregătea să-și dea examenul de admitere la Medicină și prietenia noastră a rămas pur platonică; „ceva” care-mi este până azi neclar o atrăgea la acel tânăr, încă ne-celebru, cu o faimă locală nu tocmai cușer
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]