5,945 matches
-
e al lui Dumnezeu “a deschis drumul către un armistițiu istoric impus de Iisus pentru a lăsa răgaz ideilor sale în lume). Deci, Profetul “ ia“ toate actele și faptele și prin aceasta devine puternic. Noi trebuie să putem renunța la orgoliul de a acționa “în nume propriu “, să renunțăm la putere, adică- lupta ce ne transfigurează înfățișarea, personalitatea - și să-i recunoaștem Profetului calitatea de instanță superioară. Odată cu renunțarea are loc și recunoașterea- un transfer de voință dinspre individualitate spre generalitate
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
Acasa > Poeme > Antologie > NEDIVINA COMEDIE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 350 din 16 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nedivina comedie În loc să privim în față Oamenii, privim în oglinda orbitoare A orgoliului propriu, O durere de dinți ne doboară, Devenim iar oameni, Ca oamenii. Tu, cel onorat cu titluri și premii, Ce mândră îți flutură barba, Tresaltă bărbia cu toată mândria, Dar piedestalul pârâie, plânge, granitul se frânge, redevii om ca toți
NEDIVINA COMEDIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357974_a_359303]
-
golul rece al durerii". Împotriva acestui estetism festiv și fals, cinismul grec era o sfidare a suferinței, fără să fie o rezolvare a ei. Cinicul nu aducea o soluție umanității îndurerate, ci se însingura, se impunea printr-un prestigiu de orgoliu și de dispreț față de ceilalți. Nici o soluție. Pe de altă parte, epicureismul, pe care vulgul îl înțelege greșit ca pe o petrecere continuă pentru a evita suferința, era un sistem de purificare prin plăcere, până se ajungea la ataraxia lui
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
Profesorului Nae Ionescu când mi-am dat seama că există în anumiți oameni iradieri personale cărora ai vrea să le cazi victimă, să nu mai fii tu, să mori în viața altuia. Infinitul de vrajă personală te face să abandonezi orgoliul individuației și să încerci să devii totul în altul (...) Și aș fi nesincer dacă n-aș spune că sunt atâția între tineri care trăiesc în el.” Mircea Eliade - “Începând din anul 1922, studențimea bucureșteană trăiește sub influența spirituală a Profesorului
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
care o camuflează însă excelent în glumă și într-un zâmbet politicos. Aceasta e nu doar o marcă a sensibilității, ci o calitate omenească destul de rară sau rar exprimată în vâltoarea vieții noastre mondene și moderne definită mai degrabă de orgolii și de o teatralitate fals afișată. Evident, sunt subiectivă în această apreciere, îi agreez dintotdeauna pe cei sensibili și lirici, pe cei educați și pasionați, care confirmă că valorile sunt fundamentul educației și al oamenilor de calitate, iar când o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
care o camuflează însă excelent în glumă și într-un zâmbet politicos. Aceasta e nu doar o marcă a sensibilității, ci o calitate omenească destul de rară sau rar exprimată în vâltoarea vieții noastre mondene și moderne definită mai degrabă de orgolii și de o teatralitate fals afișată. Evident, sunt subiectivă în această apreciere, îi agreez dintotdeauna pe cei sensibili și lirici, pe cei educați și pasionați, care confirmă că valorile sunt fundamentul educației și al oamenilor de calitate, iar când o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
sufletele în vaste întinderi sterile. De multe ori, vorbele poetei sunt cuvintele pe care omul modern nu mai are curajul să le rostească, poezia căpătând astfel valențele unei revolte, menite să aducă la lumină adevărul: „Răvășită-i astăzi țară/ De orgolii și de ură/ De prin colțuri - sare zgură/ Și ne-aduce iar ocara.” (Vocile străbune - Cetatea Bologa, Sufletul nostru nu-i de răstignit, Blestem, Sătui de minciună, Plecați ni-s copiii ... , Revoltă). Ridicând privirea către cer (omul - lut moale în
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
că mesajul transmis de astfel de voci este pe gustul tuturor ori satisface în totalitate setea de lectură a cititorului - pe care, de cele mai multe ori, îl subestimează în mod deliberat. Și, fără îndoială, a alege să scrii, doar pentru satisfacerea orgoliilor personale, riscând să fii înțeles doar de propria persoană, de a afișa constant o exagerată doză de erudiție, în detrimentul curajului de a te apropia de sufletul cititorului, este calea sigură de a rata adevărată poezie. În antiteza cu „vocile” mai-sus
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
ieși din matca proprie, provocând daune și catastrofe în jurul lor. Din desfășurarea evenimentelor acestui trecut oglindit în documente, profesorul Filipașcu a înțeles cum proaspeții oaspeți ai Europei, sosiți din Asia către sfârșitul primului mileniu, au intuit modul de a flata orgoliul celor ce, adormiți în privilegii, conduceau marile națiuni occidentale. Astfel noii veniți s-au bucurat în ochii apusenilor de un nemărginit surplus de bunăvoință, de care aveau nevoie în ipostaza de oaspeți recenți, „bunăvoință” ce se va dovedi însă fatală
ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREŞENE DE ORIGINE ROMÂNĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358339_a_359668]
-
cum spunea Cioran, “se exprimă în satisfacerea cu un rol mediocru cu o respirație lipsită de amploare și un ritm lent “. Pe parcurs, în anii ce au urmat evenimentelor din 1989 au început luptele și combinațiile recanonizării în plan literar.Orgoliile s-au aprins la maximum, interesele au căpătat contururi precise, stimulate de economia de piață, starea de beligeranță s-a extins la nivelul tuturor așa-numitelor “generații “, fenomen inventat de Laurențiu Ulici. În special nouăzeciști întradevăr ca nou veniți, se
ÎN LITERATURĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358330_a_359659]
-
îl știm pe domn' profesor ca o persoană extrem de riguroasă, și iată că din partea lui vine o invitație la o lectură neconvențională. El vorbește tocmai despre libertatea interpretării, despre depărtarea de canonul estetic, depărtarea de canonul didactic. Autorul nu are orgoliul de a impune o listă canonică, dar are curajul de a impune un Eminescu al său”, a punctat lect. univ. dr. Crina Bud. Aceasta a mai observat efortul autorului de construcție a unui discurs critic despre polimorfism, precum și capacitatea acestuia
IUNIE 2012 de ANCA GOJA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358371_a_359700]
-
să accepte că a fost călcat în picioare cu bună știință de o reprezentantă a sexului slab, care se lasă prostită numai dacă vrea ea! Și așa a înțeles ea sensul plin de capcane al cuvîntului “prostituată”, care venea din orgoliul infatuat al unei fete ce se preface că s-a lăsat prostită! Cînd era puștoaică, visurile ei erau pline de băieți tandri, care o conduceau pînă la poartă, o sărutau tremurînd - ceea ce era foarte real, pentru că așa se și întîmpla
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
în producători și consumatori, care a stat la baza dezvoltării umanității de la Homer încoace. Cu deznădejde, ea se gîndea că este doar o biată femeie, o ființă diafană de la care bărbații așteptau, cu inconștiență, să le salveze sufletele amețite de orgoliul virilității și, doamne, gemea ea în adîncul sufletului ei, ce haos domnea în lume, ce orgie a simțurilor se revărsa în fiecare reclamă în care, în spatele unor coapse apetisante se lăfăia o limuzină luxoasă sau, după un tub cu pastă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
admira în secret, o fată tuciurie cu șoldurile grațioase, care venea prima la serviciu și pleca ultima, prezentă întotdeauna ca un preș la picioarele șefilor, avea succes adevărat, îi mergea mintea, era tare de tot, îi brusca pe bărbați cu orgoliul că ea una nu depinde de capriciile nici unui purtător de mustață, declara senină că preferă să se masturbeze, decît să le înghită hăndrălilor toate toanele, avea și o prietenă grăsunică, o dulcinee tocmai bună de mîngîiat, pentru că altceva nici nu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
trebuie să recunoaștem.” Despre revistele de cultură, despre dreptul lor la existența și secretul supraviețuirii lor, Cezar Ivănescu spune, printre altele: „...românii, care sunt realiști, au reușit și reușesc să câștige din tipărirea unor cărți și au rămas cu acest orgoliu de a ajuta la tipărirea unor reviste frumoase, bine scrise, si care să însemne ceva pentru cultura românească, căci revistele reprezintă enorm de mult o epocă, dincolo de cărți și autori.” Exilații În ce măsură identitatea națională și specificul cultural sunt bine conturate
63 DE INTERVIURI CU SCRIITORI CONTEMPORANI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358470_a_359799]
-
aspru, ei nu vor decât să ne îndrume pe calea binelui, după care toți tinerii tânjesc instinctual, dar fără discernământ. Astfel se poate explica cum doi tineri pot transforma o frumoasă poveste de dragoste într-o amintire dureroasă, pentru că, din orgoliul acela specific vârstei inocenței lor, au refuzat să revină la drumul comun ales. «De câte ori mă voi întoarce în țară, Gelu, îți promit că, la ,,casa ta”,o lumință se va aprinde și din partea noastră, pentru că iată, Dumnezeu m-a binecuvântat
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
care o camuflează însă excelent în glumă și într-un zâmbet politicos. Aceasta e nu doar o marcă a sensibilității, ci o calitate omenească destul de rară sau rar exprimată în vâltoarea vieții noastre mondene și moderne definită mai degrabă de orgolii și de o teatralitate fals afișată. Evident, sunt subiectivă în această apreciere, îi agreez dintotdeauna pe cei sensibili și lirici, pe cei educați și pasionați, care confirmă că valorile sunt fundamentul educației și al oamenilor de calitate, iar când o
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
prezentului existent. Poeta trăiește trecutul prin rememorare, creionând o scenografie adecvată mitologiei spiritului și proiectat în orizontul emoțiilor: “Mă plec,/ Încovoiată/ De povara dorului./ Mamă Câmpie,/ Pe umerii tăi/Pădurea a înfrunzit,“( Mamă Câmpie).Autenticismul profesat de Floarea Cărbune suprimă orgoliile intelectualismului, exaltat de lirica modernă, căutând miezul prin desfolieri succesive ale imaginilor, pentru a evidenția, în numele cititorului, propriile ei trăiri. Floarea Cărbune, autoare a mai multor volume, primind diferite premii, este un suflet luminos și blând, cum subliniază și Anne
FLOAREA CĂRBUNE-ANCESTRALELE CHEMĂRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358085_a_359414]
-
al României” de câtre președintele Iliescu în anul 2002. Doar simplul cuvânt că ești cavaler al unei țări îți conferă o emblemă, o aură de o anumită superioritate de care sincer să vă spun nu m-am folosit niciodată. Dar orgoliul oricărui artist ar fi ușor gâdilat de faptul că aparține unei elite la care a ajuns prin multă muncă, multe picături de sudoare, care s-au transformat de-a lungul anilor în cristale Swarovski echivalente cu aceste privilegii, premii și
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
nu poți trece cu mare ușurință. Faptul că stai în sală la un spectacol și vizualizezi o creație de-a ta îți dă o anumită satisfacție. Dar aplauzele tuturora sunt în spatele tău, ele sunt întotdeauna cu fața la interpreți. Poate este un orgoliu prost înțeles, dar a fi pe scenă și a fi în ultimul rând al sălii vizionându-ți spectacolul este o cu totul altă dimensiune. Am trecut deci, cu destul de mare durere, peste această etapă încheiată întradevăr furtunos, întradevăr fabulos, chiar
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
am speranța și crezând în TINE, Copiii mei cândva, vor trăi bine ! Muncesc cu Maricica mea isteață Și adunăm cât n-am putut, o viață! Spălăm veceuri și cărăm gunoi, Să mai scăpăm în țară de nevoi. Ne-am înjosit, orgoliul, l-am călcat, Da-i incredibil cât am adunat ! Mi-e dor de-acasă, mă ia câte-o jele, Spre voi mi-e gândul zi de zi plecat. . . S-abandonez profesia vieții mele, Să fie un capitol încheiat ?. Mereu Tu
O, DOAMNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358202_a_359531]
-
restrânge în temple, unde tot vor fi adorate. Îi vor iniția pe cei desprinși din EL, care vor uita mai repede cine sunt, ce menire au. La unele ființe, puritatea și frumusețea lor va deveni motiv de mândrie și de orgoliu. Așa se vor înveșmânta în straie groase, grosiere, trebuind apoi să învețe să le transforme în veșmânt de lumină prin multe treceri, prin multe vieți pe pământ. Prin multe dureri și pierderi, prin despărțiri de cei cu care coboară ca
CORONIŢA DE SÂNZIENE de DOR DANAELA în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357550_a_358879]
-
n-aș fi fost orbit, dacă aș fi înțeles de ce, dacă aș fi avut răbdare, dacă... și tot așa. Gândurile, vorbele, atitudinile, dacă nu le ordonăm, nu le spălăm, ne vor acri, oțeti, ofili. Ținem ușile și ferestrele deschise din orgoliu, din nevoia bolnavă de a ne victimiza sau de a da vina pe ceva sau cineva pentru că lucrurile s-au întâmplat altfel decât ne propusesem noi să se întâmple și ne vine greu să credem că timpul nu se oprește
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHITULUI ŢIBUCANI – NEAMŢ [Corola-blog/BlogPost/357698_a_359027]
-
a cuiva. La urma-urmei, n-are nevoie de așa ceva. Simți că scrie și poezie - altfel spus că visează în ritmurile pe care le numim convențional (când rimează ori nu) versuri: moare un țipăt prozodic în unele gâtuiri lucide, pe care orgoliul îndreptățit al creatorului le uită în articulațiile frazei. Aceste șase trepte, rânduite aici, urcă la pragul pe care îl merită”. De atunci și până acum anii au trecut și, până la sfârșitul mileniului al II-lea, despre Mihai Vișoiu știam că
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
această prietenie ori o vor desface, o vor distruge, de la caz la caz. Dacă doi prieteni sunt puși în fața unei situații neprevăzute în care reacționează diferit și niciunul nu renunță la atitudinea sa, prietenia se poate destrăma, mai ales dacă orgoliile și ambițiile sunt de nestăpânit. Din prieteni, cei în cauză, ajung dușmani. Ajung la ură. Nu se mai salută nici pe stradă. Își pot face greutăți unul altuia, cu rea intenție. La fel se întâmplă și în situații normale, nu
DESPRE PRIETENIE ŞI PRIETENI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358506_a_359835]