2,371 matches
-
Lincoln, John E., 1990, Writing. A College Handbook, ediția a III-a, W.W. Norton & Co, New York, Londra. Hristea, Theodor, 1984, Sinteze de limba română, ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Albatros, București. Ilovici, Edith, 1972, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București. Irimia, Dumitru, 1995, Introducere În stilistică, Editura Polirom, Iași. Jordan, R.R., 1980, 1989, Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow. Laggett, Glenn; Mead, David C.; Charvat, William
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Viața lui George Coșbuc, prefață de Ion Vlad, Editura Fundației Culturale Române - Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca. Strunk, William, Jr.; White, E.B., 1979, The Elements of Style, ediția a III-a, Macmillan, New York. Șerban, Vasile, 1996, Exprimarea corectă În jurnalistică. Ortografie - ortoepie - punctuație. Stil publicistic. Acord gramatical, Editura Augusta, Timișoara. Șerbănescu, Andra, 2001, Cum se scrie un text, Editura Polirom, Iași. Tohăneanu, G.I., 1995, Dicționar de imagini pierdute, Editura Amarcord, Timișoara. Turabian, Kate L., 1987, A Manual for Writers, 5th ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
HRISOAVE ADUNATE ȘI REDATE Cele mai vechi rețete medicale populare scrise se află la Academia Română. Unele sunt foarte ciudate, și curioase, iar altele sunt interesante, ca valoare documentară și utilitate, fiind confirmat științific. Iată-le așa cum sunt formulate, transcrise În ortografia actuală, pentru a fi mai ușor și mai bine ințelese de către cititorii noștri. Acolo unde este cazul, În paranteze, am precizat și denumirea științifică a unor boli. Manuscris din anul 1740 ( nr.312 ) De frângulițe (afte): să iei varză sărată
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
orală a unora dintre coordonatele mesajului oral care se construiește odată cu derularea slide-urilor (concretizare a mesajului scris, gândit anterior de către locutor); comunicarea pe Messenger (cu modificarea codului vezi, de exemplu, prezența abrevierilor de tipul "np" "no problem", lipsa semnelor de ortografie și de punctuație, redarea grafică particulară a unor sunete: ț = tz, ș = sh; folosirea diferitelor tipuri de "emoticons" etc.), prin e-mail (cf. Hobjilă, 2012; Collister, 2011; Provine, Spencer & Mandell, 2007; Zafiu, 2003; Sarbaugh-Thompson & Feldman, 1998 etc.), SMS, mesaje telefonice înregistrate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
claritate, concizie etc.); discordanțe între comportamentul verbal și cel nonverbal (își exprimă, verbal, disponibilitatea de a discuta mai detaliat despre..., dar se joacă nerăbdător cu pixul, dă din picior etc.); dificultăți de exprimare; dificultăți în comunicarea scrisă (ilizibilitate, greșeli de ortografie, punctuație etc.); ticuri verbale/ nonverbale/paraverbale (repetarea unui cuvânt, a unui gest, intonația particulară a așa-numitelor elemente "de umplutură" "ăăă", "îîî", "îîăă" etc. pot deranja interlocutorul, distrăgându-i atenția de la conținutul mesajului sau chiar generându-i o stare de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vorbirilor). După ce se stabilește o normă a scrierii, crede Philippide, ea trebuie respectată de toți membrii colectivității, dar de aici nu decurge că se scrie întotdeauna după o normă precisă sau unică. De altfel, Philippide însuși nu respecta, nici în ortografie și nici în ortoepie, normele pseudoetimologice păstrate în vremea sa în scrierea limbii române. Privitor la baza de plecare în normare, acest lingvist crede că maniera cea mai nimerită este să se fixeze scrierea prin stabilirea bazei fiziologice a articulațiilor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a scrierii chirilice a întîrziat multe decenii triumful grafiei latine a cărei legitimitate era general recunoscută. Dintr-o altă perspectivă, cultura franceză se confruntă cu imposibilitatea reformării scrierii, deși de utilitatea unei astfel de întreprinderi, menite să ducă la simplificarea ortografiei, sînt convinși cei mai mulți specialiști. Tradiția se manifestă diferențiat în cazul fiecăruia dintre stilurile funcționale și dintre limbajele de specialitate, atît la nivelul limbii populare, cît, mai ales, la nivelul limbii literare. Îndeosebi vocabularul stilurilor și limbajelor manifestă diferențe semnificative de la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în cultura română: în 1904, cînd s-au păstrat relicve etimologizante, în mai 1932, cînd s-a încălcat hotărîrea din februarie același an, bazată pe argumentele specialiștilor și în februarie 1993, cînd a fost distrus nu numai caracterul consecvent al ortografiei, ci s-a atentat și la unele forme verbale moștenite din latină de limba română. 285 Vezi Gilbert Ryle, The Concept of Mind, Penguin Books Ltd., Harmondsworth, Middlesex, 1983. 286 J. R. Searle, Realitatea ca proiect social, p. 58-60. 287
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
exersarea aptitudinilor și a abilităților psihomotorii. Wittgenstein și-a adus în clasă propriul său microscop, a preparat cu elevii schelete de animale pentru orele de științe ale naturii. A construit cu ei diferite modele de instalații tehnice. Pentru exercițiile de ortografie și gramatică, Wittgenstein a alcătuit lungi liste de cuvinte, introducând 46 GÂNDITORUL SINGURATIC în ele și expresii din dialectul local. Pentru însușirea regulilor gramaticale, ca și la orele de matematică, obișnuia să propună un exemplu interesant și de un anumit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
scop, al circulației pe întreg teritoriul românesc, Barițiu s-a arătat întotdeauna interesat de problemele lingvistice și publicația a făcut loc în coloanele ei discuțiilor legate de sistemul ortografic. De la începutul anului 1852, gazeta se va tipări cu litere latine, ortografia adoptată fiind aceea a lui T. Cipariu. Cu timpul însă, mai ales după ce T. Maiorescu va critica și G. de T. în articolul său Limba română în jurnalele din Austria (1868), se va renunța la greoaia ortografie cipariană, iar limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
cu litere latine, ortografia adoptată fiind aceea a lui T. Cipariu. Cu timpul însă, mai ales după ce T. Maiorescu va critica și G. de T. în articolul său Limba română în jurnalele din Austria (1868), se va renunța la greoaia ortografie cipariană, iar limba în care se redactau articolele se va curăța și de germanisme, regionalisme etc. În anii revoluției de la 1848, în anii premergători Unirii și în vremea Războiului pentru Independență, gazeta a susținut revendicările și cauza dreaptă a românilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
și culturii vechi, atât prin atenția acordată scrierilor latinești, cât și traducerilor în românește a unor texte de circulație în epocă, ce au contribuit la unificarea și cursivitatea limbii literare. Sunt luate în discuție, alături de primele tentative de simplificare a ortografiei chirilice și de momente reprezentative ale influenței franceze în Transilvania, și o serie de scrieri în limba latină din secolele IV-VI, aparținând unor autori străromâni ca Ioannes Cassianus, Niceta de Remesiana, Dionysius Exiguus, potrivit uzanței de a revendica scriitorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
scrierea sau desenul. Formele sunt distincte și separate una de alta așa de mult încât au sistemul lor propriu pentru transmiterea mesajelor. Astfel, când semnele sunt făcute pe foaia de hârtie potrivit anumitor reguli (cum sunt cele ale gramaticii și ortografiei), atunci noi creăm cuvinte și, în egală măsură, "forma" scrierii. b. Mediul comunicării reprezintă un mijloc al comunicării care combină mai multe forme. De pildă, o carte este un mediu care folosește forme ale comunicării cum sunt cuvinte, imagini și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cum acestea sunt folosite. Aceste "reguli" sunt numite convenții. În unele situații, convențiile sunt foarte puternice; este vorba de acelea care au un sistem organizat de semne. Cel mai bun exemplu este limbajul scris și vorbit. Toți am învățat regulile ortografiei și gramaticii, iar dacă nu le știm trebuie să le învățăm de la alții. De fapt, fără puterea organizată a acestor convenții nu putem să comunicăm de loc. Revenind la schemă, luăm ca sursă a comunicării un mesaj pe care îl
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Bariere semantice Comunicarea poate fi filtrată de folosirea incorectă a cuvintelor. Semantica se referă la înțelesul cuvintelor. Atunci când cuvintele nu sunt folosite în mod potrivit ele pot produce înțelesuri care probabil vor fi incorecte. Dacă încălcăm regulile gramaticii sau ale ortografiei, atunci foarte probabil vom instala o barieră semantică. Așa cum am sugerat încă de la începutul demersului, cuvintele sunt numai semne la care sunt atașate înțelesuri. Înțelesurile există în mintea noastră nu în cuvinte. Așa că, dacă nu putem atașa un înțeles la
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
trecând la Universitate, în redacția revistei de cultură Dialog, alături de Andrei Hoișie, Sorin Antohi, Radu Andriescu și studentul Mihai Răzvan Ungureanu. La final de an, dincolo de urările tradiționale, aș vrea să le împărtășesc cititorilor mei acest articol de colecție, cu ortografia vremii, scris de mine pe 26 decembrie 1989, la vârsta de 27 de ani. Că tot suntem acum la un final de ciclu istoric și, poate, vom asista la zorii unui alt timp pentru România. "Au fost zile când, prins
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Păunescu precizează că „de fapt nu există o dislexie disgrafie” ca o tulburare de integrare fonetică ce reprezintă incapacitate de discriminare a sunetului în cuvântul auzit și a sunetelor grafice în cuvântul citit, ceea ce duce, pe de o parte la ortografie greșită (în dictare) și la citirea greșită a scrierii. Tulburările scris-cititului se întâlnesc asociate, dar cele două loturi ale limbajului pot fi afectate în mod inegal: uneori deficitul e preponderent în descifrarea foneticii și aceasta sugerează înrudirea cu surditatea verbală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tipărit cu litere chirilice, în 1863 redacționalul Cătră cetitoriu e scris cu litere latine, ca din 1866 să se adopte integral alfabetul latin, A.p. fiind primul calendar din Ardeal care optează pentru noul alfabet; din 1878 se trece și la ortografia fonetică. Scopul publicației este de „a răspândi cunoștințe privitoare la toate relăciunile vieții poporului nostru” și „a lăți gustul cetitului”, prin reproduceri din clasici și din literatura populară. Ca atare, în domeniul poeziei, sumarele conțin pagini din Miron Costin (Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285325_a_286654]
-
et plurium aliarum nationum, din Opere de Gh. Șincai și pentru I. Budai-Deleanu, Țiganiada (1973) a fost distins cu Premiul Perpessicius al revistei „Manuscriptum”. Editând varianta B a Țiganiadei, F. abordează o multitudine de probleme privind stabilirea textului de bază (ortografia, geminarea, iotacizarea, punctuația, apostroful, spiritele, accentele, cratima, metrul poemelor, Cântecul lui Arghir, Cântecul bahic, epitalamuri ș.a.). El nu se rezumă la cercetarea limbii poemului, ci studiază și restul operei lui Budai-Deleanu, manuscrisele filologice, Lexiconul cu ciornele sale, Gramatica în latină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
personalitatea Învățarea artei de a minți Limbajul Depistarea minciunilor 9 Neadevăruri inofensive: discursul ficțional 10 Evaluări 303 11 Sînt minciunile necesare? 319 Perspective evolutive 319 Aranjamente optime .331 Concluzie 345 Referințe bibliografice 351 În aceeași colecție au mai apărut: 1. *** Ortografia limbii române 2. George Nicolescu: Magia aurului 3. Ioan Oprea: Lingvistică și filosofie 4. Al. Husar: Ideea europeană 5. Anton Carpinschi: Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Al. Husar: Lecțiile istoriei 7. Stelian Dumistrăcel: Sate dispărute, Sate amenințate 8
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Unități fonetice/ fonologice / 11 I.2. Sunetele limbii române / 14 I.3. Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere / 17 I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice / 18 I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe / 19 I.6. Semnele de ortografie și de punctuație / 20 I.7. Principiile ortografice ale limbii române actuale / 26 I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic / 26 I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric / 28 I.7.3. Principiul morfologic / 29 I.7.4. Principiul sintactic / 31 I.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lichide (vibranta r și laterala l), consoanele siflante s z, consoanele șuierătoare ș j și consoanele nazale m și n. I.3. Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere Litera este, în principiu, semnul grafic al unui sunet. În practica ortografiei și a ortoepiei, deși este considerată o "limbă fonetică" (în care unui sunet îi corespunde o literă), limba română prezintă, însă, și o serie de corespondențe particulare 18 de tipul: * sunet litera 1/ litera 2; de exemplu, sunetului |î| îi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
trece la silaba următoare), dreptunghi (două consoane aflate între două vocale se despart), sa-van-tlâc (trei consoane aflate între două vocale se despart după prima consoană); * două vocale aflate în hiat se despart: hi-at, i-e, a-le-e. I.6. Semnele de ortografie și de punctuație Semnele de ortografie (cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
consoane aflate între două vocale se despart), sa-van-tlâc (trei consoane aflate între două vocale se despart după prima consoană); * două vocale aflate în hiat se despart: hi-at, i-e, a-le-e. I.6. Semnele de ortografie și de punctuație Semnele de ortografie (cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
h, metri/secundă), respectiv în delimitări de ordin lingvistic (de exemplu, pentru a delimita elementele din structura morfematică a unui cuvânt): util/ă, copi/i/i, scri/se/se/m, agre/ez/i; * punctul: valorificat cu valoare de semn de ortografie în abrevieri: a.c. (anul curent), et al. (et alii), C.F.R. (Căile Ferate Române), nr. crt. (numărul curent), dr. (doctor); * linia de pauză: utilizată cu valoare de semn de ortografie în scrierea cuvintelor compuse care conțin, în alcătuirea lor, alte cuvinte compuse: Nord
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]