KorAP: Find »[drukola/base=pâine & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...87 88 89 ...784 >

19,586 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

și scurt „Bună, dulceață“, la care Scout răspunse cu un zâmbet larg, dar ușor stânjenit, nu se întâmplă absolut nimic. Ruth păru mai preocupată să-mi explice ce și cum făcuse Ian. Când descărcă farfuriile cu mâncare și mormanele de pâine prăjită de pe tavă, îmi spuse că Ian fusese alături de ea mare parte din după-amiază. — O, sper să nu te deranjeze, dragule, dar plângea. L-am trimis pe John sus să-l aducă. Îl auzeam de aici, de jos și nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
dus după lemne. Am ațâțat un foc mic și, în scurt timp, amândoi eram scăldați într-un portocaliu incandescent, un roșu profund și-un negru fremătător, jucăuș. Am mâncat împreună o conservă de fasole, întingând în ea cu bucăți de pâine. Am propus să prăjim pâinea, dar Scout zâmbi și clătină din cap. — Să prăjești pâinea la foc deschis. Pare cel mai ușor lucru din lume, nu-i așa? Dar întreabă pe oricine a încercat s-o facă. M-am întrebat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
un foc mic și, în scurt timp, amândoi eram scăldați într-un portocaliu incandescent, un roșu profund și-un negru fremătător, jucăuș. Am mâncat împreună o conservă de fasole, întingând în ea cu bucăți de pâine. Am propus să prăjim pâinea, dar Scout zâmbi și clătină din cap. — Să prăjești pâinea la foc deschis. Pare cel mai ușor lucru din lume, nu-i așa? Dar întreabă pe oricine a încercat s-o facă. M-am întrebat dacă primul Eric Sanderson a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
într-un portocaliu incandescent, un roșu profund și-un negru fremătător, jucăuș. Am mâncat împreună o conservă de fasole, întingând în ea cu bucăți de pâine. Am propus să prăjim pâinea, dar Scout zâmbi și clătină din cap. — Să prăjești pâinea la foc deschis. Pare cel mai ușor lucru din lume, nu-i așa? Dar întreabă pe oricine a încercat s-o facă. M-am întrebat dacă primul Eric Sanderson a încercat vreodată să prăjească pâine în fața cortului pe insula Naxos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
clătină din cap. — Să prăjești pâinea la foc deschis. Pare cel mai ușor lucru din lume, nu-i așa? Dar întreabă pe oricine a încercat s-o facă. M-am întrebat dacă primul Eric Sanderson a încercat vreodată să prăjească pâine în fața cortului pe insula Naxos. Dacă mâinile mele încercaseră vreodată asta. M-am gândit la el și la Clio certându-se din cauza pâinii stricate, apoi mi i-am închipuit râzând de asta. Odată cu dispariția lor, istoria uitase dacă o asemenea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
a încercat s-o facă. M-am întrebat dacă primul Eric Sanderson a încercat vreodată să prăjească pâine în fața cortului pe insula Naxos. Dacă mâinile mele încercaseră vreodată asta. M-am gândit la el și la Clio certându-se din cauza pâinii stricate, apoi mi i-am închipuit râzând de asta. Odată cu dispariția lor, istoria uitase dacă o asemenea întâmplare avusese loc vreodată și cum reacționaseră ei dacă avusese loc. Uitându-mă la vâlvătaia focului, m-am hotărât să-i las să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
foc. O să se transforme și el într-un pervers de care nu mai scapi. Îmi aruncă zâmbetul acela tăios și primele fuioare de fum începură să se înalțe din focul timid. Douăzeci de minute mai târziu, după cafea neagră și pâine și o conservă cu ton pentru Ian, aproape că strânseserăm tabăra. — Scout, îți amintești ce spuneai despre aruncatul de pe pod? — Mda? — Doar de data asta, fără trucuri, suntem sinceri până la capăt, nu? Înainte să-și pună rucsacul pe umeri se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
din spatele cabinelor de probă dintr-un magazin universal, printr-o parcare subterană și-am coborât în camera cu provizii a unui fast-food pentru a ne completa rezerva de mâncare. Ce nu pricep eu, am spus, pe când Scout strângea baghete de pâine, cârnăciori, sosuri și diverse cutii și pachete de carne tocată, e de ce n-am coborât în ne-spațiu în alt loc, mai departe. Aici, de pildă. — Pur și simplu, așa se face. Știi și tu că harta traseelor subpământene din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333

umeri și ea dormea, Încolécindu-i capul cu mîinile ei mici, slobozind un șuierat plécut. Numai tatél lui Sophie vedea noaptea, ea n-o vedea. Ea Își béléngénea sandalele micuțe pe pieptul lui cînd soarele se vedea pe jumétate, ca o pîine téiaté, și putea sé și le vadé, céci acum era mare. Ea nu mergea la școalé, ea era micé. Ea mergea toaté ziua cu tatél ei. 4 La școalé mai erau și mai multe. Era un coridor În care trebuia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
spinare În casé. Șasa s-a vézut trezit de ceasul cel roșu, mare, cu buton și cu télpi de fier că o sanie, care sună foarte tare. Mama i-a préjit doué oué pe care el le-a mîncat cu pîine și ceai, somnoros și nespélat, gîndindu-se la ceasul blestemat, la clasa lui pliné și la Învéțétoarea care se oprea din vorbit cînd intră el și la copiii care Îl privesc. Și de ce mama lui Îl trezea cu jumétate de oré

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
avem școală gratuité și caiete bune, dar copiii din țérile capitaliste plétesc pentru școalé și mulți copii nu pot sé Învețe, pentru cé périnții lor sînt séraci. Și copiii se duc și lucreazé la burgheji că sé-și cîștige bucéțica de pîine, céci périnții lor sînt séraci și n-au bani că sé le cumpere de mîncare. Nu este că la noi, cînd te trezesti dimineață sé mergi la școalé și mama Îți dé bucéți de pîine cu unt și cu dulceațé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
că sé-și cîștige bucéțica de pîine, céci périnții lor sînt séraci și n-au bani că sé le cumpere de mîncare. Nu este că la noi, cînd te trezesti dimineață sé mergi la școalé și mama Îți dé bucéți de pîine cu unt și cu dulceațé, si cu ceai cu zahér. Copiii americani nu véd niciodaté zahér. Ei lucreazé la burghez ziua Întreagé și În loc de résplaté sînt bétuți cu biciul și ținuți În subsol. De aceea, copii, trebuie sé fim fericiți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
niciodaté zahér. Ei lucreazé la burghez ziua Întreagé și În loc de résplaté sînt bétuți cu biciul și ținuți În subsol. De aceea, copii, trebuie sé fim fericiți cé tréim În Uniunea Sovieticé și cé putem sé Învéțém liniștiți, si sé mîncém pîine cu unt... De aceea este bine cé tarul a fost dat jos de pe tron și puterea a fost daté În mînă proletaré, céci tarul Îi exploata pe copii! În liniștea solemné care ne Însoțea, din cînd În cînd, măi pocnea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
deasupra tatélui ei, ca niște baloane, și ea le ferea cu minuta. Era amiazé și Șasa se Întorcea de la școalé adus de autobuzul cel galben și umflat. Își préji singur patru oué, pe care le mîncé cu ceai și cu pîine cu unt. Trebuia sé-și facé lecțiile și sé dea de mîncare la scroafé din céldarea de lîngé ușé. Își scoase jachetă și Îmbrécé un pulover peste cémașa lui albéstruie, féré sé-și mai dezlege de la gît cravată. Era o zi liberé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
bine cu sépun și sé nu mai trimité bombă atomicé peste copiii din Hiroshima. De ce sé moaré oamenii nevinovați? Mai bine sé fie În toaté lumea Uniunea Sovieticé! Téiam copacii cu toporul și-i aranjam frumos. Stéteau pe mese că pîinea. Sé ménînce copiii americani. În iarbé am gésit ceva alb și Întins. Un iepure mort cu schije-n cap. Vladimir Ilici și l-a pus În cap: „Priviți ce schije am În cap, sînt schije capitaliste!” Le vom béga noi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
de pér descreierat În crépétura lui de la mésea. Eu n-am de ce sé mor pentru vecinul meu Pavel Andreevici! - Nu-i mai bine sé résédim flori și sé creștem porumbei? - Mai bine, sigur cé da. Sé fie copaci pufoși că pîinea scoasé din cuptor, Vladimir Ilici? - Si sé le creém condiții sé se Înmulțeascé? - Si sé luptém cu braconajul! - Sé fie cerul plin de porumbei, albi, cum sînt gingiile pline de dinți? - Sé ménînce ideea capitalismului! Sigur cé este mult mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
inaccesibil omului sovietic. Pentru cé el face totul cu inima pliné de adevér și de dreptate. Nu umblé cu vicleșuguri și cu șiretlicuri. Un asemenea om poate sé Învingé focul și frigul! El poate sé dezmléștineascé terenuri că sé semene pîine pentru séraci, el construiește uzine și fabrici, pentru că noi sé ducem o viațé fericité și féré griji. Nimic nu-i sté În cale omului sovietic! Nimic nu-l poate opri sé-și Înféptuiascé planul séu, cel al dreptéții și al adevérului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
pace și périnții voștri sé poaté munci Într-o țaré a pécii, unde nu sînt bombardate spitalele și grédinițele de copii, iar voi sé nu fiți nevoiți sé lucrați la capitalist din zori și pîné-n noapte pentru o bucéțicé de pîine și sé fiți bétuți cu biciul. Că sé puteți voi sé umblați la școalé și sé mîncați pîine cu unt, si sé nu-i vedeți pe périnții voștri speriați, si sé nu vé între capitalistul În miez de noapte În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
grédinițele de copii, iar voi sé nu fiți nevoiți sé lucrați la capitalist din zori și pîné-n noapte pentru o bucéțicé de pîine și sé fiți bétuți cu biciul. Că sé puteți voi sé umblați la școalé și sé mîncați pîine cu unt, si sé nu-i vedeți pe périnții voștri speriați, si sé nu vé între capitalistul În miez de noapte În casé că sé vé ia și ultima bucéțicé de la guré. De aceea și astézi mai lupté ostașii noștri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
lésa cu fereastră deschisé sau nu, céci el nu avea morișcé. Lui Șasa chiar Îi plécea șoferul cu mustațé, céci mergea mai tare. Ajuns acasé, Isi scoase jachetă albastré de la costum și-și préji patru oué, si le mîncé cu pîine cu unt și cu ceai. MÎncé din picioare, ca și cum n-ar fi trebuit sé ménînce, ci sé réspundé la tablé În fața lui Nadejda Petrovna și nu stia lecția. MÎnca din tigaie, Întingînd gélbenușul cu pîine și lésa la urmé furculița

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
oué, si le mîncé cu pîine cu unt și cu ceai. MÎncé din picioare, ca și cum n-ar fi trebuit sé ménînce, ci sé réspundé la tablé În fața lui Nadejda Petrovna și nu stia lecția. MÎnca din tigaie, Întingînd gélbenușul cu pîine și lésa la urmé furculița și o bucaté de pîine neterminaté cu mușcétura galbené În uleiul plin de firimituri. Lué céldarea cu resturi de lîngé ușé și se duse sé dea mîncare la scroafé. Bucéțile de pîine și cojile de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
ceai. MÎncé din picioare, ca și cum n-ar fi trebuit sé ménînce, ci sé réspundé la tablé În fața lui Nadejda Petrovna și nu stia lecția. MÎnca din tigaie, Întingînd gélbenușul cu pîine și lésa la urmé furculița și o bucaté de pîine neterminaté cu mușcétura galbené În uleiul plin de firimituri. Lué céldarea cu resturi de lîngé ușé și se duse sé dea mîncare la scroafé. Bucéțile de pîine și cojile de cartofi muiate cu apé și cu féiné i le turné

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Întingînd gélbenușul cu pîine și lésa la urmé furculița și o bucaté de pîine neterminaté cu mușcétura galbené În uleiul plin de firimituri. Lué céldarea cu resturi de lîngé ușé și se duse sé dea mîncare la scroafé. Bucéțile de pîine și cojile de cartofi muiate cu apé și cu féiné i le turné pe urechi și pe boț și se uită cum cleféie grohéind de plécere și scuturîndu-și urechile de féina udé și lipicioasé care-i stropea pantalonii. Lué un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
mai frumoasé. Cea mai dreapté și cea mai Întinsé. Patria să, Uniunea Sovieticé. Patrie liberé. Patrie mamé. Scroafa mînca din treucé tot ce i se turnă și Șasa Îi aducea mere stricate din beci, coji de cartofi și resturile de pîine murdare de gélbenuș, care Îi rémîneau de la mîncare. Primévara ieșea iarbă verde și tata Îl trimetea cu sacul dupé buruian și Șasa pleca de dimineațé În zilele de duminicé, iar În celelalte dupé ce venea cu autobuzul de la școalé. El

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Mai bine mînca niște mere bune și nu-i trebuia nici zahér. Dar scroafa mînca și coajé de cartof, desi nici coaja de cartof nu era buné. Și nici féina de pépușoi nu era buné. Nu era bun nimic. Numai pîinea era buné și merele cele bune. 15 „Toaté lumea la careu! Toaté lumea la careu!” O faté cu funde mari trecea prin clase și strigă: „chiar la careu, da, hai cé-i careu!” Și noi o tuleam toți din clase cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]