155,444 matches
-
Parisul, așa, în scaunul pe rotile, printr-o organizație de binefacere, dar cu un an înainte de momentul când plasează el evenimentele descrise. E de presupus că în acea vizită și-a cules unele date pe care le-a folosit în paginile de proză și care dau acel izbitor sentiment de veridicitate. Este, din câte mi-am putut da seama, o proză despre singurătate și eșec. O altfel de singurătate și un altfel de eșec decât ale lui. Ori, poate, aceleași. Aici
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
această ședință dintr-un minut într-altul !Un lup tînăr, arogant, conștient că se află în grațiile Tovarășului! Și foarte periculos, cum de ce? Pentru că e avid de putere și plusează! Plusează! N-ați observat că de la o vreme de pe prima pagină a Scînteii nu mai lipsește fotografia Tovarășului? Dar din ce lume ați picat, stimată doamnă!? * Este puțin probabil ca o persoană prudentă, ca Radu Olaru să fi ținut un asemenea speach riscant în înghesuiala unei cozi, la un bufet aprovizionat
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
fără mireasmă! Dacă vraja s-ar risipi în minunea Zodiacului "Imago mundi" a Catedralei din Lausanne să mă lași (împărăteasa Sisi a fost asasinată pe malul Lacului Leman dintr-o confuzie) înger în zori, înger în seară exilată în colțul paginii foșnind, îngînînd... Ca să-mi spui dacă sînt vie coboară frînghia de raze să pot urca spre tine treapta fiecărui rînd... Hieroglife Nu-mi trimite rînduri scrise la calculator ci hieroglife respectînd legile frunzei în cădere la trecerea trenulețului cu aburi
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
o mușcătoare alegorie. Interesant, ideea de "victimă" trebuie luată în sensul cel mai literal, tocmai pentru a da naștere alegoriei. I-am sugerat lui Mircea să mediteze asupra ei și el a rîs. "Nu-i o carte mare, dar are pagini admirabile", mi-a spus el. "De exemplu, partea finală, în care e vorba de quartetul Heilige Dankgesang al lui Beethoven". Spre uimirea mea, Mircea îmi recită în nemțește indicația completă înscrisă de Beethoven la începutul părții a treia: heilige Dankgesang
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
În antiteză, poetul construiește, imaginativ, o lume aproape materială: "Nimic nou. Mă imaginez trăind / pe fundalul unei lumi reale / și văd cum plutește o pasăre adevărată / atît de adevărată încît aș putea face / să i se întîmple ceva". Cele 10-11 pagini, cît ocupă în antologie versurile lui Emilian Galaicu-Păun, gest generos al antologatorului, s-ar putea să ofere o idee cvasicompletă despre poezia sa. Este o manieră și o viziune de a scrie versuri, despre care se poate discuta în cotradictoriu
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
culegeri realizate de Drăgoi în Banat și Transilvania. Concert Românesc, finalizat în iunie 1951, după mai multe etape componistice, reflectă acumulările și preocupările din acea perioadă, reprezentând, în acest sens, o adevărată sinteză a investigațiilor sale folcloristice, dar și o pagină contrastantă în raport cu ceea ce avea să definească, mai târziu, stilul avangardist al lui Ligeti, autorul Poemului simfonic pentru 100 de metronoame, dar și al coloanei sonore din filmul SF regizat de Stanley Kubrick în 1968, 2001: A Space Odissey, alcătuită (alături de
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
n-am bătut la porți pentru biștari și-acum te-ador cum lecturezi În pat să-ți fiu un trubadur prin sentiment așa cum trece lebăda pe baltă și-aș mai dori o țară de moment să nu mă-ntorci pe pagina cealaltă eu te ador avid ca un biped și când o fi s-arunci eternul doliu la blândul tău balcon să mă reped și-n brațul tău să mă prefac În troliu nu-mi trebuie ghitara-rosinantă eu sparg cu mușchiul
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
periferia interesului național; ori În preocupările celor puțini care mai cred În polimorfismul cuvintelor, În actul de comunicare, În stabilirea relațiilor umane, Întâi prin... spirit. Iată de ce cartea convorbiri cu Octavian Paler, semnată Daniel CristeaEnache (Ed. Corint, Buc., 2007, 336 pagini) degajă și susține multiform observațile mele de mai sus. Laud cu fățișă măsură titlul ales; chiar și scrierea cu literă mică a cuvântului convorbiri (un compus astăzi deja unitar În semantica lui: co („Împreună cu” ; și com , con <fr. co (n
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
o scenă, o improvizație de mișcare corporală. Rezultatul după caz, poate fi unul comic, tragic comic, penibil, etc. Dumnezeu știe... Întâmplător, spontaneitatea pură naște sporadic și rezultate simpatice. Dar expedientele acestea nu provin dintr o articulare logică, din punerea în pagină a unei realități prestabilite. Ele nu se fondează pe un concept, pe o strategie, nu au o intenționalitate clară de construcție, necum o idee forță în sfera conținutului. Atari înfiripări sunt frecvent puse în „cârca” acestui postmodernism. Deasemenea, constatăm abolirea
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
OGLINDA INIMII Întru dreaptă rostire și deplin Înțeles așez pe fruntea acestui nou „ierbar de suflet” o frântură, cât o bătaie de inimă, dintr-o veche pisanie a mașterului meu de zbor Înalt și orbire divină Jorge Luis Borges: „Dacă paginile acestei cărți Îngăduie vreun vers fericit, Îl rog pe cititor să-mi ierte impolitețea de a-l fi uzurpat eu În prealabil. Nimicniciile noastre se deosebesc foarte puțin; este banală și Întâmplătoare Împrejurarea că tu ești cititorul acestor Încercări, iar
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
român din veacul XX nu l-a putut însoți Ťdecât tăcerea, în sânul obștei saleť"... Const. Noica, Urma pașilor săi Scriitorului și savantului i-au fost consacrate, în ultimele șapte decenii - în țară și în străinătate - zeci de mii de pagini. în articolul de față nu vom putea nici măcar să trecem în revistă capodoperele și eșecurile exegezelor. Ne propunem să semnalăm erorile de informație, ignoranța și superficialitatea, alături de prezentarea unor citate desprinse din context, surse neindicate sau false, mărturii partizane. Există
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
desprinse din context, surse neindicate sau false, mărturii partizane. Există o diversitate de modalități și procedee în abordarea temei. Unii despoaie arhivele, descoperind manuscrise și documente inedite, cercetează viața sau opera, preferă eseistica sau erudiția cu ample schelării în subsolul paginilor. Monografii încântătoare sau fade, teze de doctorat docte sau mimând omnisciența, eseuri sclipitoare sau improvizate se află alături de lucrări și compilații subtile sau grosolane. Atunci când dicționarele și enciclopediile persistă în diabolica lor ignoranță, nu ne găsim liniștea până ce autorii nu
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
îndrăznit să susțină că Eliade s-a născut la 13 martie 1907. Dar asta e data corectă! Ea corespunde celei de 28 februarie, stil vechi. Povestea nu s-a terminat aici. Editura Humanitas are salutarul obicei de a publica pe pagina a doua a fiecărui volum o succintă notă biografică despre autor. Conform primei ediții a Memoriilor (1991), Mircea Eliade s-a născut la 28 februarie 1907; ediția a II-a a aceleiași cărți (1997) "corectează": 9 martie 1907; ediția a
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
care am prezentat această incredibilă prestidigitație a datelor. Sarabanda continuă însă să ne joace feste și azi, prin articole și monografii, nu numai în România, ci și în Franța, Germania și Italia. întocmirea neatentă a acestui microscopic portret biografic din pagina a doua a volumelor editate la Humanitas, lasă să se strecoare și alte inadvertențe de titluri și date. începând cu volumele editate în 1992 și până în 2006. (Jurnalul portughez și alte scrieri), ni se spune: "între anii 1939 și 1940
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
sursele documentare. După știința noastră D-sa nu a avut relații personale cu Eliade. Numele nu îi este menționat în Jurnal. Cine și când i-a vorbit despre lacunele lingvistice ale "subiectului" D-sale? Coincidența face, ca tocmai în timpul redactării paginilor de față să citesc un articol aniversar al unui celebru muzicolog, Guy Cherqui, apărut într-o importantă revistă italiană de muzică și reprodus într-o publicație românească. O paranteză îl amintește pe Mircea Eliade "care s-a distins printr-o
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
te ridici..." Interlocutoarea mea, aproape octogenară, cu o voce tremurândă îmi spune cu emoție în glas întreaga poezie Oseminte pierdute, făcând precizarea că o știe de la Mircea: i-a recitat-o de câteva ori. în Albumul Eliade am reprodus (la pagina 119) facsimilul dedicației de pe pagina de gardă a romanului Maitreyi: "D-lui Tudor Arghezi cu bucuria că ar putea să mă citească Mircea Eliade, aprilie 1993" Cine mai știe că Arghezi s-a aflat în juriul care a premiat Huliganii
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
octogenară, cu o voce tremurândă îmi spune cu emoție în glas întreaga poezie Oseminte pierdute, făcând precizarea că o știe de la Mircea: i-a recitat-o de câteva ori. în Albumul Eliade am reprodus (la pagina 119) facsimilul dedicației de pe pagina de gardă a romanului Maitreyi: "D-lui Tudor Arghezi cu bucuria că ar putea să mă citească Mircea Eliade, aprilie 1993" Cine mai știe că Arghezi s-a aflat în juriul care a premiat Huliganii ca "cel mai bun roman
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
a folosit acest procedeu. Autorul a protestat, spunând că e inadmisibil atâta vreme cât există originalul în limba română. Au apărut în presă informații că Eliade, printr-o dispoziție testamentară, a hotărât că Jurnalul inedit (59 de caiete mari, cuprinzând 4097 de pagini) poate fi oferit publicului doar peste câteva decenii. Propun să fie încredințat tiparului facsimilul acestei decizii, deoarece în discuțiile scriitorului cu Dinu Noica, Mac Ricketts și cu mine dorea tipărirea neîntârziată a acestei opere autentice. Corespondența publicată confirmă toate acestea
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
pledoaria mea pentru precizie și franchețe trebuie să fac o mărturie. Am descoperit recent că în volumul editat și prefațat de mine la Editura Dacia, în 2001, se află un articol al lui Eliade din care a fost omisă o pagină incendiară. Este vorba de Elogiu Transilvaniei, apărut prima oară în Vremea la 28 noiembrie 1936. Finalul ultranaționalist nu figurează nici în paginile reproduse în Vatra, nr. 6-7/2000. Am transcris acest fragment reprobabil în Jurnalul literar, oct.-decembrie 2005 și
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
la Editura Dacia, în 2001, se află un articol al lui Eliade din care a fost omisă o pagină incendiară. Este vorba de Elogiu Transilvaniei, apărut prima oară în Vremea la 28 noiembrie 1936. Finalul ultranaționalist nu figurează nici în paginile reproduse în Vatra, nr. 6-7/2000. Am transcris acest fragment reprobabil în Jurnalul literar, oct.-decembrie 2005 și în interviul pe care i l-am dat lui Gabriel Stănescu (Viața Românească, nr. 4-5, aprilie-mai 2006). Dacă pretindem de la alții precizie
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Mircea HANDOCA Nota redacției: Știm că dl Handoca este un bun cunoscător al biografiei și operei lui Mircea Eliade și că se ocupă de mulți ani, cu devotament, de editarea textelor lui. Așa se explică de ce am făcut loc în paginile revistei noastre acestui studiu, deși nu suntem de acord cu toate afirmațiile pe care le cuprinde. Entuziasmul dlui Mircea Handoca se asociază uneori cu un anumit amatorism, greu de acceptat în stadiul la care a ajuns azi cercetarea științifică referitoare
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
cântat, posibil, în primă audiție la Lugoj. Trioul Aubade și transcripția pentru vioară și pian (elaborate în anii 1899 1900) au fost publicate în ediția Enoch alături de o transcripție pentru pian la patru mâini. Trioul are caracter omagial, pe prima pagină a partiturii fiind inserat textul dedicației adresate cuplului regal român, regina Elisabeta și regele Carol I, la aniversarea a 30 de ani de căsătorie. Caracterul omagial al opusului devine explicit în final, prin citarea Imnului Regal Român, la fel ca
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
de ani de viață, după entuziaste manifestări similare care avuseseră loc la Arad și Timișoara. George Enescu a susținut la Lugoj, potrivit informațiilor de care dispunem, zece recitaluri violonistice. Anunțuri, cronici, eseuri, reportaje și articole omagiale au fost inserate în paginile publicațiilor lugojene („Acțiunea”, „Drapelul”, „Gazeta Lugojului”, „Răsunetul”, „Krassó-Szörényi Lapok”, „Banater Bote”) și timișorene („Banatul” și „Fruncea”). Afișele-program, autografele consemnate în Cărțile de Aur ale unor instituții (Liceul Teoretic de Băieți „Coriolan Brediceanu”, Liceul de Fete „Iulia Hasdeu”, Corul „Ion Vidu
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
trăi" (Ioan 11,25), chezașia Învierii noastre, după cum mărturisește Sfântul Apostol Pavel, "Căci dacă Hristos n-a Înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică și credința noastră" (I Cor. 15, 14). și dacă Părinții Bisericii și teologii ei au dedicat pagini nenumărate acestui mareț praznic, poeții acești zefiri ai slovelor nu puteau rămâne mai prejos și, cu atât mai puțin, poeții români. Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu, prezintă În poezia "Înviere" viziunea cosmică a nespusei bucurii pascale. "Un clopot lung de
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
însoțit de trezvie, de o supremă luare-aminte la minunile pe care le ai cunoscut, nu înseamnă o uitare de deosebirea dintre tine și Dumnezeu, nu-i o scufundare de bacantă în esența socotită una cu esența proprie, în sens panteist. Pagini frumoase despre deosebirea mistică între mistica panteistă a lui Plotin și cea creștină, care are ca bază dogma iubirii celor trei Persoane dumnezeiești neconfundate, se găsesc în cartea lui Georg Koepgen, Die Gnosis des Christentums, 3 Auflage, Spee-Verlag, Trier, 1979
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]