6,523 matches
-
piața din Brescia. N-ar fi trebuit oare să ne ridicăm și să ne prosternăm în fața lor? Dar erau tineri cu părul lung sau cu mustăți ca la început de secol XX, purtau bandane sau șepci trase pe ochi, erau palizi și înfumurați, problema lor era să se-mbrace după modă toți în același fel, să aibă un Porche sau un Ferrari ori motociclete pe care să le conducă la fel ca niște arhangheli mici și idioți, având în spate fete
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
da’ de unde sacrificiu, credință, ascetism, da’ de unde bune sentimente, economie, severitate și decență...). Televiziunea a fost principalul autor al acelui nu la referendum prin intermediul laicizării, chiar și inconștiente, a cetățenilor. Iar acel nu de la referendum nu a dat decât o palidă idee asupra gradului în care s-a schimbat societatea italiană, în sensul indicat de Paul al VI-lea în discursul său istoric de la Castelgandolfo. Acum, Biserica ar trebui să continue să accepte o asemenea televiziune? Adică un instrument al culturii
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
răul său, care le-ar fi justificat existența, era atât de încifrată și de îndepărtată, încât nu avea nici o importanță reală în viața lor. Acum, când totul este hidos și străbătut de un sentiment monstruos de vinovăție, iar băiețandrii urâți, palizi și nevrotici au rupt izolarea la care îi condamna gelozia taților, năvălind nătângi, înfumurați și rânjind în lumea pe care au luat-o în stăpânire și obligându-i pe adulți la tăcere sau la adulare, s-a născut un regret
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Privirea fixă, de ucigaș în serie, grimasa obscenă a dinților încovoiați, frenezia sângeroasă cu care se hrănesc nu este de mirare că sunt greu de iubit, și asta de când îi știm. Iar scriitorii nu le-au susținut întotdeauna cauza. "Prădătorul palid al cărnii oribile" scria Herman Melville despre rechin -, cu "gura lui ca o cavernă cu dinți de fierăstrău", cu "flancurile fantomatice" și "capul de Gorgonă". În călătoriile sale de ani de zile la bordul balenierelor, celebrul narator al poveștilor mării
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
un oraș poate fi clădit de la zero, Însă cum nici un individ sau comitet nu va putea vreodată să prevadă toate scopurile și modurile de viață - prezente și viitoare - care Îi animă pe locuitori, o asemenea construcție ar fi o copie palidă a unui oraș complex, cu o istorie proprie. Ar fi o Brasília, un Sankt Petersburg sau un Chandigarh, nu un Rio de Janeiro, o Moscova sau o Calcutta. Numai timpul și munca a milioane de locuitori pot transforma un oraș
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și, În general, de a supune provinciile disparate unui control central. Deși elita revoluționară marxistă care a preluat puterea la Începutul lui 1974 a recurs Într-o primă etapă la strămutarea forțată, conducătorul său, locotenent-colonelul Mengistu Hailu Mariam și Dergue - palidul organ de conducere al regimului revoluționar - nu au Îndemnat la concentrarea populației până În 1985. Programul anticipa ca, În cele din urmă, 33 de milioane de locuitori să fie strămutați din zonele rurale. Asemenea lui Nyerere, Mengistu declara: „Cu modul de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
clasic - conform căruia statul, cu dreptul său pozitiv și instituțiile sale centrale, subminează capacitatea indivizilor de a se autoguverna În mod autonom - s-ar putea aplica și grilelor de planificare ale modernismului extrem. Chiar dacă moștenirea lor instituțională e fragilă și palidă, ele pot sărăci izvoarele locale ale autoexprimării pe plan economic, social și cultural. Eșecul schematismului și rolul mētis-ului „ Se spune că totul este sub conducerea Partidului. Nimeni nu este responsabil cu crabii sau peștii, dar cu toate acestea, trăiesc toți
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de nenumărate articole polemice semnate de I. în presa postdecembristă. În 1997, reîntors pentru scurt timp la literatură, autorul nu mai regăsește energia pasională și suflul creator din România pierdută: romanul Diamantul de gheață (1997) este un poem de dragoste palid, un fel de jurnal intim excesiv metaforizant, în care sinceritatea nu produce autenticitate, ci frizează mai degrabă indiscreția și lipsa de măsură. SCRIERI: Unde, ce, când..., Timișoara, 1990; Iisus s-a născut la Timișoara, Timișoara, 1994; România pierdută, București, 1995
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
la vizionarismul fluent, de penumbre sufletești, adecvat imaginației rafinate. De o parte, poeme ale concretului multiplu - Bărbatul, Ploaia, Oamenii mă uimesc, de alta, străveziul din Călătoria, din Țara luminii sau din Oglinzi: „Foarte mulți oameni se-neacă-n oglinzi, / femei palide, prunci suferinzi...” Iar în călătoria ultimă: „de soare străvezii, sătui de ploi, / vom adormi cu pleoapele deschise, / prins fiecare-n delta lui de vise...” Admirabilul poem recapitulativ Copilul meu, să nu mă cauți, capodopera sa, e o variantă din perspectivă
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
Icoane din Carpați. Nu în partitura propriu-zisă cu elemente precise, ci în melodia interioară. Structură fundamental lirică, I. abordează totuși poezia epică. Ștefan al Moldovei (Din zile mari, 1905) lasă posterității o lecție de patriotism, dar imaginea strategului rămâne încă palidă: „Așa cum se înfățișează acum, e numai sâmburele poemului visat de mine”, mărturisea autorul. Aspectelor strict istorice (extrase din studiile lui N. Iorga), li se asociază legenda (sursa e în Petre Ispirescu, S.T. Kirileanu), de unde episoade de tipul Visul lui Petru
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
comedie ori o farsă franceză, pune în ea atât de mult din realitățile noastre, o atitudine atât de națională și o limbă atât de românească și caracteristică personajelor, încât comediile lui localizate sunt documente indispensabile”. Factorii „specific naționali” apar mai palid la unii scriitori munteni, ca urmare a influenței „excesive” exercitate de literaturile străine. Încă o dată, moldovenii sunt citați pozitiv: Ion Creangă și Mihail Sadoveanu reprezintă, în literatură, „maximum de românism”. În esență, „istoria politică și socială, istoria limbii și literaturii
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
Nu e neapărat nevoie ca detectivii particulari să fie niște ființe ce trăiesc la limita subzistenței, nu-i așa? Îmi bag harta orașului În geantă, mă Îndrept spre intrare și deschid ușile de sticlă. La recepție se află o femeie palidă, cu părul prost vopsit, În suvițe roșcat Închis. Aceasta ridică privirea din cartea ieftină, broșată și mă străbate un val de umilință acută. Probabil că vede oameni ca mine tot timpul. — Am Întîlnire cu Dave Sharpness, zic, făcînd eforturi să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la fundul șifonierului, unde Luke n-o să caute niciodată. Apoi fac un duș rapid, cu speranța că o să mă ajute să mă simt mai bine. Însă nu are nici un efect. CÎnd mă zăresc În oglindă, Înfășurată În prosop, mă văd palidă și speriată. Haide, Becky. Bărbia sus. GÎndește pozitiv. GÎndește-te la Catherine Zeta Jones. Îmi scot noua rochie unduioasă În culoarea miezului de noapte și mi-o trag pe cap, sperînd ca măcar ea să mă binedispună. Însă, cumva, nu mi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
un taior de culoarea mentei și aceiași pantofi clasici cu toc Ferragamo pe care și-i ia În fiecare sezon, și În mînă o poșetă Kelly, de crocodil. E mai subțire ca niciodată, părul Îi e un coif lăcuit, chipul palid și Întins la maximum. Ceea ce nu mă miră deloc. CÎnd lucram la Barneys, În New York, vedeam femei ca Elinor În fiecare zi. Însă aici arată... ei bine, nu există alt cuvînt mai potrivit. Straniu. Buzele i se mișcă un milimetru
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pai În gură. Ia niște Lucozade. O să te simți mai bine! Sorb neputincioasă din băutura grețoasă și Încremenesc În clipa cînd aud pași grăbiți apropiindu-se, cunosc acești pași. Ușa se dă În lături și de data asta e Luke, palid la față, iar ochii lui Întunecați dau roată camerei, neliniștiți. — Slavă Cerului. Slavă Domnului că n-am ajuns prea tîrziu... Aproape a amuțit, cînd se apropie de patul pe care mă aflu. — Becky, te iubesc atît de mult... sînt atît
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la materialul literar pe care îl editează, autorii aleși fiind Petre Ispirescu și Mihai Eminescu. Lucrarea cu caracter memorialistic Impresiuni și aprecieri din timpul acțiunii militare din Bulgaria, 22 iunie-20 august 1913 prezintă oarecare interes documentar, cel literar fiind destul de palid. SCRIERI: Poezia lui A. Vlahuță. Cercetare critică literară, București, 1916; Însemnări critice, Craiova, 1928; Aspecte din civilizația clasică, București, 1943; Impresiuni și aprecieri din timpul acțiunii militare din Bulgaria, 22 iunie-20 august 1913, București, f.a. Ediții: Petre Ispirescu, Legende sau
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
profesorul Mircea Zaciu consemnează În mai multe rânduri lipsa de Încălzire din școlile inspectate („Clădirea școlii, nouă, din beton, rece ca o peșteră din preistorie. Nici un pic de Încălzire. Elevii sunt vineți de frig, Îți inspiră o imensă milă. Figuri palide, unele cu vizibila pecete a retardării psihice, slab Îmbrăcați și famelici”4), Livius Cicârlie, colegul său de la Universitatea timișoreană, reține frigul din propria sală de curs: Studenții buni, interesați. Ies aburi pe gură când respiri. Nu știu ce să cred. E impresionant
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Crist ce se sacrifică pentru oameni, oferindu-se ca „sfântă azimă”, după „momentul de reculegere sacră” al scrisului, când ar avea loc transsubstanțierea propriei ființe în vers. În paralel, are multe îndoieli cu privire la perenitatea poeziei sale, văzută când ca o palidă expresie a unor intense trăiri, când ca un „joc de icoane și zvonuri rare”, ba, și mai mult, ca o „pasăre vie” care străbate „cerul veciei”, ca un mesager pentru viitor sau ca o „stea în bezne”, poartă spre libertate
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
amară (un titlu grăitor - Din dramele mizeriei). Rubricile susținute în „Ararat” și în „Universul” surprind instantanee care, în ochii gazetarului sufletist, au o anume relevanță. Altele sunt „reminiscențe” (Din alte vremi) sau istorioare („pățanii”), uneori nostime, mai adeseori fade, cu palide sclipiri de umor. Mici exerciții narative, ele caută să-și coloreze anecdotica prin conturarea câte unui profil (de pildă, „apașul gazetăresc”). Prozele din Schițe-filme (1913), fie glumețe (cu haz sărăcuț), fie duioase ca la carte, se nutresc din întâmplări mărunte
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
Theodorescu, potențialul creator al unei opere simfonice totale. Aceste garnisiri „la potriveală”, aspirând să treacă drept ingeniozități de concepție, nu lasă în urma lor decât sentimentul mediocrității, prozatorul dovedindu-se în general incapabil să-și depășească stângăciile. Femeia cibernetică este o palidă reluare în context de tehno-ficțiune a temei clasice despre intimitatea dintre creator și opera sa: un profesor inventator creează simulacrul robotizat al femeii iubite, iar aceasta se arată nedemnă de o asemenea proiecție în eternitate. Seria Potirul Sfântului Pancrațiu și
MIHAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
volumul Ploi de lumină (1976) se concentrează pe relația om-natură, văzută în variate ipostaze, ca integrare a individului sau ca respingere a lui: „Mă latră pietrele și / Mă adulmecă din urmă. Ploile mă scurmă și / Mă albesc / De visul meu palid, ceresc.” Obsesia ploii, devenită laitmotiv al cărții, este vizualizată ca o revărsare fluidă care eliberează materia și dă viață corpului, binecuvântându-l; asociată în mod evident unei forțe vitalizante, ea ține de miracolul naturii și de harul reîntoarcerii la poveste
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
lumea Deltei, cu „frumoase știme” și blesteme, năluci și pești de aur, iazuri cu taine și ființe cu „gheare lungi”, „pulberi de nuferi” etc. („Frumoase știme când se-mbată luna / și sângele și-l culcă la picioare/ când cântă iarba - palidă, stăpâna /caleștilor de fum și de ninsoare”). Poemele capătă inflexiuni dionisiace, depășind exoticul, și celebrează vitalitatea, dragostea: „noi ne iubim și totuși suntem zei”; „atât de verzi suntem și atât de înalți”. Registrul nu se schimbă în publicistica din Țările
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
Tănăsescu). Note și informații variate mai cuprind secțiunile „Meridiane”, „Prezențe românești” (despre cultura română în lume), „Revista revistelor”. Deși a îndurat înainte de 1989 „sufocanta apăsare a directivelor și a cenzurii comuniste”, R.l. a năzuit să fie „un far uneori mai palid, mai șters, mai anemic, abia pâlpâind, împresurat de beznă și cețuri cum era”, dar, oricum, creator al unui „spațiu al luminii”, secretul fiind „întemeierea pe spiritul critic normal” (Mircea Iorgulescu, Spiritul „României literare”, 39-40/1993). Revista a beneficiat de o
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
străduiesc să le facă posibile. Acuitatea reporterului, gata întotdeauna să decupeze instantanee din cotidian și să surprindă faptul divers, se asociază preocupării pentru recuperarea „culorii locale”, a recompunerii unei atmosfere, tehnică exersată cu precădere în evocările despre Nicolae Bălcescu (Un palid oaspe calcă, din Sicilii), Emil Racoviță (A ști sau a nu ști), Lucian Blaga (Albastrul Lancrăm), Nicolae Labiș (Băiatul din fotografii), în dialogurile cu Dimitrie Cuclin, Grigore Moisil, C. Daicoviciu, Marin Preda, Liviu Ciulei ș.a., prezente în Convorbiri subiective (1971
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
iar foamea țărănească de pământ devine arivism social feroce. Deși romanul suferă de pe urma ezitărilor autorului între obiectivul inițial (critica politicianismului ca rău funest și justificarea dictaturii regale), Gorila izbutește să scoată la iveală un personaj interesant și să dezvăluie, chiar dacă palid, efectele fanatismului extremist asupra sentimentelor personale. R. și-a încheiat cariera literară cu Amândoi, roman detectivist, remarcabil prin preferința pentru formula socială în locul celei enigmistice a genului. O bună evocare de mediu provincial sordid, cămătăresc, și o crimă nedorită, săvârșită
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]