3,556 matches
-
o promovare, hai să nu-i zic profy, dar serioasă, versus o trupă de studenți aflați la primul show pe o scenă. Nu vreau să comentez aici calitatea celor două tipuri de spectacol (după mine, ambele au fost bune pe palierul lor). Și nici nu are rost, întrucât vorbim de momentul anterior desfășurării lor. Am încercat să-mi explic interesul diferit al publicului, care - și într-un caz, și-n celălalt - s-a arătat înainte de a se stinge lumina din sală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
de emisiuni. Se pare că într-adevăr religia ocupă un loc important în viața Românilor, iar atenția acordată religiosului a sporit pe parcursul tranziției. Scopul declarat al investigației de față este determinarea nivelului de implicare religioasă în România, pe mai multe paliere: practică religioasă, afiliere religioasă, credință religioasă și impactul valorilor religioase asupra vieții cotidiene. Cu toate acestea, nu putem încheia demersul de cercetare, fără să ne întrebăm ce implicații poate să aibă nivelul crescut de religiozitate asupra vieții oamenilor din România
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de abordare critică prin care ni se propune analiza direcționată a unui context artistic. În cazul de față vorbim despre contextul artelor spectacolului, pe care selecționerul unic al Festivalului Național de Teatru, Marina Constantinescu, a optat să-l structureze pe paliere performative intersectate: spectacole, conferințe, lansări de carte, ateliere etc. În centru se află, ca și în anii anteriori în care Marina Constantinescu a girat selecția, regizorul. Mă voi opri, în această primă rundă de receptare, asupra câtorva dintre spectacolele reprezentate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
melancolică, al cărei înger păzitor bovarc este chelnerița Laurinda. Daniel, protagonistul, duce un trai lejer în urma concedierii de la Băncile Unite Seelandeze, iar Joseph, corespondentul unor ziare germane, pare un profesionist al sobrietății și rigorii. Unul dintre cele mai bine articulate paliere de lectură este povestea lui Joseph, alcătuită din două mari componente ce se intersectează până la finalul romanului - confesiunea directă a acestuia și interpretările lui Daniel. Tehnica dedublării este implicată însă și în conturarea unui binom revers - Joseph și psihiatrul său
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Estului comunist (Ioana Ocneanu-Thiéry), maturizarea brutală, în spații desprinse din irealitatea imediată (Simona Sora), dar și zone întinse de inocență și candoare adolescentină (Iulia Popovici, Alina Radu, Simona Popescu, Mihaela Ursa, Otilia Vieru-Baraboi). Interesant e faptul că povestirile-confesiune vizează câteva paliere anume, plasând în umbră alte aspecte, de un specific mai larg, general-uman. Corpul, sexualitatea, maturizarea, căsătoria, gospodăria, igiena, vestimentația, solidaritatea de gen, ș.a. sunt aici nuclee mai importante decât teroarea politică, îndoctrinarea ideologică, refuzul minimei libertăți de expresie. Acest fapt
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ciocanul a / au reprezentat un simbol al clasei muncitoare. c. Ion și Maria alcătuiesc un cuplu frumos. d. A, B, C și D s-au adunat în hol. e. Ion și Gheorghe nu sunt buni vecini, doar coexistă pe același palier. Sunt evenimente care nu se produc decât dacă subiectul este colectiv. În (19)a, evenimentul de ridicare nu s-ar fi produs dacă cele două persoane nu ar fi acționat împreună. În (19)b, cele două obiecte au consituit un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și, fapt agravant, după căderea tiraniei, el s-a continuat mai ales cu tineri, cei mai mulți cu Înaltă calificare. Mulți dintre ei dau Încă o motivație politică a expatrierii lor, dezamăgirea față de clasa politică românească și față de corupția instalată la diverse paliere ale statului, Încă prea centralizat. În ce mă privește, eu cred că, de fapt, este o continuare a exodului politic de dinainte de ’89, cu o evidentă coloratură economică, pecuniară. De altfel, migrația Românilor se amestecă și se Îneacă Într-o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
că multe pretenții ale criticii, în special autohtone, sunt doar prejudecăți. Pentru a face critică nu e nevoie de un aparat critic bine învățat pe dinafară, de o schemă pe care s-o aplici apoi pe diverse texte, la diverse paliere lingvistice. Critica e doar o interconectare de opinii, preponderent personale, într-un registru cât se poate de flexibil pentru a nu putea fi acuzat de înclinație spre specios. Literatura română contemporană ar trebui să se detașeze de maniera școlărească și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
investiga în manieră personală, eseistică-artistică și polemică, anumite motive întâlnite în poezia lui Vieru, punându-le în comparație cu motivele altor poeți contemporani. În fine, linia directoare care traversează lirica viereană, conturată de criticul Th. Codreanu, este structurată tematic pe mai multe paliere, semn că hermeneutul român operează în zona criticii după principiile călinesciene, unind în discursul său atât funcția majoră a motivelor poetice, stilul, cât și funcția estetică a limbajului. În acest sens, pe culoarul structural axial deschis de către critic întâlnim interpretările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Codreanu pe Adrian Dinu Rachieru: "gestionarea dezastruoasă a țării, dizolvarea autorității, multiplicarea centrelor decizionale, instalarea haosului fac din România, prin excelență, o țara postmodernă" (p. 123). Și, în acest orizont criptopostmodernist, universitatea, în special cea bucureșteană (dar, prin contaminarea unor paliere, și cea din "provincie"), devine o adevărată uzină, fabrică de postmodernism, astfel încât asaltul "generaționist" naște, în ordine, concepte stupide: "nouăzecism", "douămiiism", "fracturism", "postpostmodernism" etc.; toate nu doar subsumate "optzecismului" ci construite și ca "armate ajutătoare". Ceea ce-l face pe Th.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de a acoperi respectivele prognoze prin "numire". Dar fenomenul rămâne limitat și descris prin raportare la o singură fază statică într-un proces amplu de restructurare (într-o societate fluctuantă, într-o structură disipativă, care ne "va arunca" pe un palier impredictibil). Prin actul de numire, teoreticienii privesc în trecut și "extrag" modele similare, de multe ori, fără a sesiza dinamica derulărilor, fiind de cele mai multe ori surprinși de modificări majore, începând cu procesul de incubare a ideilor până în stadiul în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
identități, de altfel menționat de majoritatea cercetătorilor în domeniu, în care "problema socială" este înlocuită de "problema naturală", în termenii lui Serge Moscovici, în care câmpul post-social nu poate fi înlocuit decât de o structură nou creată, pe un alt palier, în urma amintitelor fluctuații. Post-socialul lui Touraine, cel care "iscă" spinoasa problemă a hiper-modernismului, nu poate asigura atingerea gradului zero al sinelui, dar poate da o descriere pertinentă a cadrului în care au loc fluctuațiile de sistem. Deci nu o depășire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
legătură cu cele din Fragmentele lui Lamparia. Undeva, autorul Labirintului... amintește de protagonistul volumului citat. Cât privește viața politică, Th. Codreanu ar fi putut avea mari necazuri dacă cineva ar fi avut acces la "comentariile" lui pe teme din acest palier. Deși Ceaușescu se afla în plină ascensiune și manifesta idei curajoase, mai ales în legătură cu evenimentele din Cehoslovacia, el nu se sfiește să surprindă gravele probleme legate de declinul socialismului și comunismului din pricina dictatorilor. Marx și Lenin au fost singurii care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
căreia Mircea Cărtărescu s-ar afla deja măcar cu un loc deasupra "poetului național." Firește, fondul articolelor are în vedere probleme de esență filosofică ale poeziei lui Eminescu, ocupându-se și de categorii estetice ori morale, pentru ca pe un alt palier să fie discutată chiar apartenența lui Eminescu la mișcarea romantică. Eminescu nu aparține unei grupări romantice ci romantismul a însemnat pentru el un mod de a fi, conjugat în termenii lui Jonathan Blake drept o viziune idealistă asupra vieții, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unor servicii de informații - dar și utilizarea aceleiași surse, devenite șablon și preluată de la o generație de istorici la alta. În cazul motivelor subiective intră, printre altele, inexistența unui material cu toate lucrările de interes apărute până în prezent, pe acest palier al serviciilor de informații și contrainformații. Au existat lucrări, începând cu mijlocul anilor ’20, care au prezentat științific sau beletristic diferite acțiuni ale serviciilor specializate românești, concomitent cu organizarea și misiunile acestora. Alte lucrări au încercat să impună modele de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
apărute și constatate între timp. Până la actul de la 23 august 1944, normele informative și contrainformative nu au fost modificate substanțial. După întoarcerea armelor împotriva fostului aliat și colaborarea cu serviciile similare sovietice au început să apară noi instrucțiuni pe acest palier. La 19 februarie 1945 au fost difuzate noile norme contrainformative, sub denumirea de Instrucțiuni asupra modului cum trebuie să se procedeze în acțiunea de urmărire, cercetare și exploatarea cazurilor de spionaj sau trădare pe teritoriul țării, semnate de șeful Marelui
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
interesele politice, economice, militare sau de altă natură. Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale (D.P.S.G.) și-a continuat activitatea de dinainte și din timpul conflictului mondial, în care a acționat în două direcții - în interiorul și în exteriorul României - și pe două paliere profesionale - culegerea de informații și acțiuni de contrainformații. Dovedindu-și profesionalismul și eficiența, D.P.S.G. s-a adaptat noilor condiții politice, continuând să rămână în fruntea serviciilor de profil din România și în primul deceniu postbelic. D.P.S.G. a reprezentat cea mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
politice de stânga și extrema stângă; domeniile sociale, economice, culturale, religioase etc.; paza și protecția demnitarilor. Trei birouri independente - al informațiilor, al traducerilor și al copiștilor - încheiau structura centrală a D.P.S.G. Cu alte cuvinte, această instituție se ocupa de întreg palierul infracțional, fie el de domeniul public (hoții, spargeri, furturi etc.), de domeniul siguranței statului (supravegherea străinilor, atentate, anarhiști) și paza demnitarilor. Alte organe centrale au însumat Serviciul Poliției Tehnice, Serviciul Control și Inspecții, respectiv Direcția Administrației și Personalului. Direcțiunea Siguranței
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și atribuțiile acestuia în asemenea acțiuni, precum și modul de întocmire a buletinelor informative și transmiterii acestora de la unități către eșaloanele superioare. Un accent deosebit a fost pus pe întărirea Biroului 2 - contrainformații - de la toate eșaloanele, care trebuia să acopere patru paliere: al știrilor directe; al informațiilor secrete; de contraspionaj; al cenzurii. O colaborare cu Secția Topografică și cu Secția de Observație, în scopul întocmirii și obținerii de fotografii, hărți, planșe topografice și topometrice, a fost prevăzută în vederea eficientizării activității informative. Un
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de jandarmi și oficii de poliție; - Biroul Jandarmerie și Siguranță; - Biroul Cifru; - Biroul Transmisiuni. În scopul întăririi sistemului informativ, alături de Instrucțiunile provizorii... au mai intrat în vigoare și alte norme elaborate de Marele Stat Major, care să stabilească metodologia și palierul de acțiune al respectivelor structuri, fără a se intersecta și a se stânjeni în acțiunile întreprinse în favoarea interesului național. Această aplicare a avut la bază aprecierea că activitatea informativă și cea contrainformativă formează pentru orice stat „baza politicii sale externe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acțiune are pentru armata noastră și mijloacele de apărare. 6. Deșteptarea interesului marelui public și instruirea lui asupra pericolului reprezentat de acțiunile subversive inamice prin publicare unor lucrări cu tentă beletristică, dar inspirate din fapte reale. Acțiunile desfășurate pe acest palier au revenit agenților de contrainformații, definiți drept „orice persoană care contribuie atât în timp de pace, cât și în timp de război, la împiedicarea acțiunii pe care inamicul o duce prin mijloace ascunse, în scopul de a stabili capacitatea combativă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fi reluate și transpuse la nivel național. C.3. Colaborarea informativă externă În virtutea orientării politice către Anglia și Franța, principalele furnizoare de armament, echipamente și doctrine militare către trupele române, o colaborare informativă a reprezentat doar explorarea aprofundată a unui palier deja ancorat în relații politice și economice strânse. Mai mult, din experiența primului război mondial, unde schimburile informative s-au dovedit reciproc avantajoase, această latură delicată a continuat printr-o corespondență și un sprijin reciproc, având ca obiectiv comun spațiul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
s-a dovedit necesară, mai ales după ce au fost identificate bande de infractori sau organizații subversive care aveau propriul oficiu informativ, cu misiunea de a obține, pe cât posibil anticipativ, intențiile preventive sau represive ale instituțiilor statului împotriva lor. Pe acest palier, colaborarea D.P.S. cu structura specializată a armatei, mai bine documentată și cu mai multă experiență, a fost considerată obligatorie pentru a avea reușite în domeniu. Pentru a întări capacitățile de protecție a statului, a fost adoptată, la 10 iunie 1930
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
5-14 detectivi. În plus, la fiecare comisariat de poliție exista și o subbrigadă mobilă cu efectivul de până la 16 detectivi. În Berlin, Secția IV-a Criminală avea în coordonare 10 inspecții, cu un efectiv de 2893 funcționari, care acopereau întreg palierul informativ/contrainformativ. Comandantul Regimentului de Jandarmi Pedeștri a propus Ministerului de Interne înființarea unui singur cazier judiciar, atât pentru Ministerul Justiției, cât și pentru Poliție și Jandarmerie, deoarece acest lucru „se impune” în eficientizarea colaborării între structurile menționate. În privința concluziilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sau în vederea schimbului de informații cu celelalte servicii similare. La mijlocul anilor ’30 au început a fi editate Ordinele Generale de Informații, care au fost distribuite tuturor formațiunilor de jandarmi în scopul direcționării efortului și captării datelor de interes de pe toate palierele societății, în special din mediul rural, stabilite de beneficiarii legali. În 1935, Serviciul Jandarmeriei a atras „în mod deosebit” atenția asupra concluziilor care vor rezulta în urma acțiunilor informative, acestea fiind baza elaborării planului de activitate pe perioada următoare. În data
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]