3,126 matches
-
și dispariția treptată din zilele noastre a ideilor utopice de organizare a societății (deși utopiile stăruie încă în societățile sărace), vedem că și în această privință înaintașii noștri au avut dreptate. Raportul de activitate al Institutului basarabean (citit probabil de Pan Halippa, președintele institutului, figură proeminentă basarabeană, unul dintre cei care au contribuit la unirea Basarabiei cu patria-mamă) este surprinzător atât prin rezultatele cercetării de teren, cât și prin numele oratorilor chemați să vorbească la Chișinău. Cele mai mari nume ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Dvs. Închei, rugându-vă să strigați împreună cu mine, să trăiască Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, consolidatorul României întregite. Să trăiți Domnule Profesor Gusti, să trăiască și toți colaboratorii Institutului Social din Basarabia în frunte cu Președintele său dl. Pan Halippa. Pe spatele ultimei pagini, scris de mână, se citește: „Dragă Ștefănucă, te-aș ruga să faci o mică notă pentru presă, rezumativă, despre: 1. adunarea noastră, 2. conferința mea (numai titlul), 3. și adunarea de la 5. DG”. Petre Ștefănucă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Neamtzu. Articolul Aron Cotruș sau Retrăirea istoriei semnalează apariția la Madrid a volumului Rapsodie valahă, încercând încadrarea autorului în ideologia legionară. Tot în acest sens este salutat gestul lui Ion Barbu de a se fi adresat tinerilor poeți în revista „Pan” printr-un articol (Către poeți), din care se reproduce un fragment. M.Pp.
INALŢAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287538_a_288867]
-
Cooper, Corsarul roșu, București, 1937, Pilotul, București, 1938; André Maurois, Instinctul fericirii, București, 1938; Andreas Latzko, Lafayette, București, 1939; H. Sienkiewicz, Quo vadis, I-II, București, 1939, Prin foc și sabie, București, 1940, Potopul, București, 1941, Neamul polaniecki, București, 1942, Pan Wolodiowski, București, 1942; Frații Grimm, Cenușăreasa și alte povești, București, 1940; Hervey Allen, Antonio adverso, I-II, București, 1941; H.C. Andersen, Soldatul de plumb, București, 1941; Alessandro Manzoni, Logodnicii, București, 1941; Van der Meersch, Maxence. Karelina, București, 1942; A. d
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
Zări senine” (Bacău) și „Căminul nostru” (Sighet-Bacău). Vine în Bacău ca profesor la Școala Militară de Administrație. Aici colaborează la „Ateneul cultural” și e prieten cu G. Bacovia. Mutat, în 1928, în București, scrie în „Orizonturi noi”, publicație condusă de Pan M. Vizirescu și de G. Bacovia și continuată de revista „literară, artistică, social㔄Cronicarul” (1931-1934), al cărei director a fost. Apare cu versuri în „Astra Maramureșului”, „Brașovul literar și artistic”, „Crainicul”, „Condeiul”, „Convorbiri literare”, „Cosinzeana”, „Gând și slovă oltenească”, „Gazeta
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
pur și înălțător. SCRIERI: Simfonii de seară, Bacău, 1926; Calea sângelui. 1916-1917, pref. G. Bacovia, București, 1929; Acorduri, București, 1930; Ad memoriam. Epigrame și epitafe, București, 1931; Draperii negre, București, 1932; Caietul cu simfonii, București, 1935; Cântece din sat, pref. Pan. M. Vizirescu, București, 1941. Repere bibliografice: Boz, Cartea, 17-180; Metzulescu, Literile, I, 24-28; Firan, Profiluri, 148-150; N. Theodorescu, G. Șt. Cazacu, un bacovian uitat, R, 1984, 4; Nae Antonescu, G. Șt. Cazacu, PSS, 1999, 9-11. S.C.
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
cer, București, 1945; ed. îngr. Emil Manu, București, 1992; Cântece negre, București, 1946; Eseu, București, 1966; Dimineața nimănui, București, 1967; Necunoscutul ferestrelor, București, 1969; Cârtița și aproapele, București, 1970; Deasupra deasuprelor, București, 1970; Cimitirul din stele, București, 1971; Selene și Pan, București, 1971; Duelul cu crinii, București, 1972; Munți de os, București, 1972; Frunzele în Galaad, Cluj, 1973; Enigmatica noblețe, București, 1974; Lied, das in der Flöte blieb, tr. Georg Scherg, București, 1974; Marta, fata cu povești în palme, București, 1974
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
puțin obișnuit”, în majoritate texte inedite pentru cititorul român, traduse din autori străini, completate, însă, cu alte șase povestiri originale din literatura noastră, scrise anume pentru acest almanah de Haralamb Zincă, Ioan Suciu, Eugen Teodoru, Petre Vârlan, Ion Ochinciuc și Pan Izverna. Cele mai multe tălmăciri aparțin lui Nicolae Nicoară, căruia i se alătură Horia Matei și Andrei Bantaș. Ediția din anul următor reproduce, în secțiunea inițială, „o serie de percutante anchete apărute în publicații românești dintre 1890 și 1935, care au solicitat
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
Sevilla, op. cit., p. 266. 11 Esop, op. cit., pp. 133-134. În Esop, Fabule, traducere, prefață și note de Traian Diaconescu, Editura Univers, București, 1972, fabula se găsește la p. 105. 12 Buffon, Pagini din Istoria naturală, traducere, prefață și note de Pan Izverna, Editura Ion Creangă, București, 1981, p. 106. 13 D. Cantemir, op. cit., p. 500. 14 Idem, p. 501. 15 Vezi, în acest sens, studiului lui Michel Pastoureau, Bestiaire du Christ, bestiaire de Diable. Attribut animal et mise en scène du
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Sevilla, op. cit., p. 266. 528 Esop, op. cit., p. 133-134. În Esop, Fabule, traducere, prefață și note de Traian Diaconescu, Editura Univers, București, 1972, fabula se găsește la p. 105. 529 Buffon, Pagini din Istoria naturală, traducere, prefață și note de Pan Izverna, Editura Ion Creangă, București, 1981, p. 106. 530 D. Cantemir, op. cit., p. 500. 531 Idem, p. 501. 532 Vezi, în acest sens, studiului lui Michel Pastoureau, Bestiaire du Christ, bestiaire de Diable. Attribut animal et mise en scène du
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
geniul limbii, n.m.] a condus peana Văcăreștilor, Donicilor, Bălăceștilor Costache, Alexandreștilor, Bolintinenilor; proza Negruzzilor și a Boleacilor, a oratorilor Adunării Generale, ca Bibești, Sturzi, Ghici Ioan, Ionești etc. Acest geniu a inspirat pe Danielii Skavenski, pe Mămuleni și însuși pe Panii Anton. Geniu ce din generație în alta de la sânul mamelor noastre își întinde aripele peste noi120. Așa se explică faptul că numele lui Ghica, nume vechi, "de familie", e însoțit și de prenume. Ca să marcheze caracteristica lui singulară - ca să îl
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui singulară - ca să îl scoată din logica eredității -, Heliade Rădulescu simte nevoia unei construcții mai elaborate, în măsură să sublinieze individualitatea. Rezultă de aici o expresie involuntar comică: Ghici Ioan. Nu e singura însă, mai există și Danielii Skavenski sau Panii Anton. De ce pentru noi această formă sună atât de strident? Să facem o încercare exact în stilul lui Heliade Rădulescu, pe un material contemporan. Brebanii. Cărtăreștii. Simona Popeștii. Ce ne deranjează? Faptul că s-a operat asupra numelui, că integritatea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lor, și a rezultat dregătoria, devenind diferite ca preocupare și răspundere. Că este așa, ne-o spun documentele. În vechime nu întâlnim boierii ca purtători de titluri dregătorești, ci doar purtători ai apelativului jupân, iar mai târziu era acela de pan. Iată un document emis în 1392 de Roman-Vodă, care făcând danie trei sate lui Ionaș viteazul scrie: „.. drept care credința mea și credința fiilor mei, credința jupânului Iuga fiu Giurgii, credința jupânului Stetco cu frații săi, credința lui Brat Netedul, credința
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
emis în 1392 de Roman-Vodă, care făcând danie trei sate lui Ionaș viteazul scrie: „.. drept care credința mea și credința fiilor mei, credința jupânului Iuga fiu Giurgii, credința jupânului Stetco cu frații săi, credința lui Brat Netedul, credința lui Stanislau, credința Panului Dragoe, credința lui Andrieș și a Panului Giurgiu, credința Panului Draguș Viteazul, credința lui Astraviciu, credința Panului Vad, a Panului Ghidea, a Panului Costin, credința lui Opriș, credința tuturor boierilor Moldovenești..." etc. Dregătoriile sunt creația domnitorului Alexandru cel Bun. Letopisețele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
danie trei sate lui Ionaș viteazul scrie: „.. drept care credința mea și credința fiilor mei, credința jupânului Iuga fiu Giurgii, credința jupânului Stetco cu frații săi, credința lui Brat Netedul, credința lui Stanislau, credința Panului Dragoe, credința lui Andrieș și a Panului Giurgiu, credința Panului Draguș Viteazul, credința lui Astraviciu, credința Panului Vad, a Panului Ghidea, a Panului Costin, credința lui Opriș, credința tuturor boierilor Moldovenești..." etc. Dregătoriile sunt creația domnitorului Alexandru cel Bun. Letopisețele Moldovei (vol.I, p.138) ale lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Ionaș viteazul scrie: „.. drept care credința mea și credința fiilor mei, credința jupânului Iuga fiu Giurgii, credința jupânului Stetco cu frații săi, credința lui Brat Netedul, credința lui Stanislau, credința Panului Dragoe, credința lui Andrieș și a Panului Giurgiu, credința Panului Draguș Viteazul, credința lui Astraviciu, credința Panului Vad, a Panului Ghidea, a Panului Costin, credința lui Opriș, credința tuturor boierilor Moldovenești..." etc. Dregătoriile sunt creația domnitorului Alexandru cel Bun. Letopisețele Moldovei (vol.I, p.138) ale lui Mihail Kogălniceanu, preluând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și credința fiilor mei, credința jupânului Iuga fiu Giurgii, credința jupânului Stetco cu frații săi, credința lui Brat Netedul, credința lui Stanislau, credința Panului Dragoe, credința lui Andrieș și a Panului Giurgiu, credința Panului Draguș Viteazul, credința lui Astraviciu, credința Panului Vad, a Panului Ghidea, a Panului Costin, credința lui Opriș, credința tuturor boierilor Moldovenești..." etc. Dregătoriile sunt creația domnitorului Alexandru cel Bun. Letopisețele Moldovei (vol.I, p.138) ale lui Mihail Kogălniceanu, preluând spusele cronicarului Grigore Ureche, scria: „Tocmitau și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mei, credința jupânului Iuga fiu Giurgii, credința jupânului Stetco cu frații săi, credința lui Brat Netedul, credința lui Stanislau, credința Panului Dragoe, credința lui Andrieș și a Panului Giurgiu, credința Panului Draguș Viteazul, credința lui Astraviciu, credința Panului Vad, a Panului Ghidea, a Panului Costin, credința lui Opriș, credința tuturor boierilor Moldovenești..." etc. Dregătoriile sunt creația domnitorului Alexandru cel Bun. Letopisețele Moldovei (vol.I, p.138) ale lui Mihail Kogălniceanu, preluând spusele cronicarului Grigore Ureche, scria: „Tocmitau și Boieriile mari în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Iuga fiu Giurgii, credința jupânului Stetco cu frații săi, credința lui Brat Netedul, credința lui Stanislau, credința Panului Dragoe, credința lui Andrieș și a Panului Giurgiu, credința Panului Draguș Viteazul, credința lui Astraviciu, credința Panului Vad, a Panului Ghidea, a Panului Costin, credința lui Opriș, credința tuturor boierilor Moldovenești..." etc. Dregătoriile sunt creația domnitorului Alexandru cel Bun. Letopisețele Moldovei (vol.I, p.138) ale lui Mihail Kogălniceanu, preluând spusele cronicarului Grigore Ureche, scria: „Tocmitau și Boieriile mari în Sfat, de chiverniseala
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și paralizată/ Filemon și el, de zece ani, era decrepit și neputincios"168. În comedia sa din 1954, Baucis und Philemon, Karl Wache arată cum Jupiter întinerește cuplul și se îndrăgostește de Baucis, Filemon se lasă sedus de nimfele lui Pan iar Baucis, dimpotrivă, rezistă celui mai mare dintre zei; rămânem astfel în clișeul burlesc deja uzat în epoca rococo (la Swift, Hagedorn sau Holty). Dar toate acestea ne amintesc că ospitalitatea are legătură cu erotica și că, în ocurență, ritualul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în țară s-a petrecut așa ceva. Scriitura apăsat-dureroasă a celui care avea să-mi rămână autor preferat, Marin Preda, m-a făcut să caut și alți autori. Așa i-am descoperit pe Augustin Buzura, Laurențiu Fulga, Constantin Țoiu, Petre Sălcudeanu, Pan Solcan, Marin Sorescu. Am cunoscut comunismul din cărțile lor mai mult decât din cărțile de istorie. De aceea știam multe, numai că ceea ce am aflat după Revoluție a fost un șoc uriaș. Anii '50 ai secolului XX din istoria noastră
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
urmată de grupul izolat YYY în radiotelegrafie Morse sau de cuvîntul MEDICAL în înregistrare directă pe banda îngustă și pronunțat că în limba franceză în radiotelefonie. Semnalul de prioritate va urma imediat semnalul de urgență, XXX în radiotelegrafie Morse sau PAN PAN în înregistrare directă pe banda îngustă și pronunțat că și cuvîntul francez "panne" în radiotelefonie. Semnalul de urgență va fi receptat de trei ori. Mesajul este emis în limba engleză la intervale corespunzătoare, pe una sau mai multe frecvente
LEGE Nr. 32 din 26 aprilie 1995 pentru acceptarea de către România a amendamentelor la anexa nr. I a Protocolului adiţional nr. I la Convenţiile de la Geneva din 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale, ratificat de România prin Decretul nr. 224 din 11 mai 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111965_a_113294]
-
de grupul izolat YYY în radiotelegrafie Morse sau de cuvîntul MEDICAL în înregistrare directă pe banda îngustă și pronunțat că în limba franceză în radiotelefonie. Semnalul de prioritate va urma imediat semnalul de urgență, XXX în radiotelegrafie Morse sau PAN PAN în înregistrare directă pe banda îngustă și pronunțat că și cuvîntul francez "panne" în radiotelefonie. Semnalul de urgență va fi receptat de trei ori. Mesajul este emis în limba engleză la intervale corespunzătoare, pe una sau mai multe frecvente prevăzute
LEGE Nr. 32 din 26 aprilie 1995 pentru acceptarea de către România a amendamentelor la anexa nr. I a Protocolului adiţional nr. I la Convenţiile de la Geneva din 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale, ratificat de România prin Decretul nr. 224 din 11 mai 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111965_a_113294]
-
de cel putin 5 cm sau mai multe plăci Petri cu un diametru de cel putin 6 cm al căror fund a fost împărțit în pătrațele de 10 x 10 mm; - un (stereo) microscop cu lumina transmisă (grosisment de la 15 pan�� la 60 ori) sau un trichineloscop cu masa orizontală; - un recipient pentru recoltarea lichidelor reziduale; - mai multe pubele de cîte 10 litri, pentru decontaminarea cu formol a apărăturii și șucului digestiv care rămâne, în cazul unui rezultat pozitiv. b) Recoltarea
ORDIN Nr. 45 din 29 iunie 1995 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind decelarea trichinei din carnea proaspăta de porcine, vinat (urs, mistret) şi cabaline, şi a Normei sanitare veterinare cuprinzând măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi produsele lor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112057_a_113386]
-
b) elevii și studenții care studiază în străinătate, pentru deplasările făcute cu această ocazie; ... c) bolnavii care călătoresc în scopul de a beneficia de tratament medical, precum și însoțitorii la care aceștia au dreptul, potrivit legii; ... d) soțul supraviețuitor, precum și rudele pan�� la gradul al patrulea inclusiv, ale persoanei decedate în străinătate, în scopul deplasării efectuate cu ocazia decesului. ... Articolul 25 (1) Ajutoarele și indemnizațiile prevăzute în prezența lege nu se impozitează. ... (2) La stabilirea altor drepturi și obligații, prevăzute de normele
LEGE Nr. 67 din 24 iunie 1995 privind ajutorul social. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112141_a_113470]