13,759 matches
-
e rarefiat sau condensat, adică, oricât de mult am vedea că este rarefiat un corp, trebuie să ne gândim că există o mulțime de intervale Între particulele sale care sunt umplute de un alt corp, iar atunci când e condensat, Înseși particulele sale sunt mult mai apropiate unele de altele, decât erau altminteri, fie pentru că și-a transformat intervalele care erau foarte mici, fie pentru că le-a suprimat În Întregime, caz În care nu se poate concepe că un corp ar putea
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
mici, fie pentru că le-a suprimat În Întregime, caz În care nu se poate concepe că un corp ar putea fi condensat mai mult, și cu toate acestea, nu Încetează să aibă Întindere În oricare dintre situații, Încât chiar atunci când particulele Îi sunt depărtate unele de altele, și risipite În mai multe ramificații, cuprind un spațiu foarte mare; căci nu trebuie să-i atribuim Întinderea, care este În porii sau intervalele pe care nu particulele lui le ocupă atunci când este rarefiat
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
oricare dintre situații, Încât chiar atunci când particulele Îi sunt depărtate unele de altele, și risipite În mai multe ramificații, cuprind un spațiu foarte mare; căci nu trebuie să-i atribuim Întinderea, care este În porii sau intervalele pe care nu particulele lui le ocupă atunci când este rarefiat, ci alte corpuri umplu acest interval; ca atunci când, văzând un burete Îmbibat cu apă sau cu un alt lichid, nu Înțelegem că fiecare particulă a buretelui ar avea din această pricină mai multă Întindere
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Întinderea, care este În porii sau intervalele pe care nu particulele lui le ocupă atunci când este rarefiat, ci alte corpuri umplu acest interval; ca atunci când, văzând un burete Îmbibat cu apă sau cu un alt lichid, nu Înțelegem că fiecare particulă a buretelui ar avea din această pricină mai multă Întindere, ci doar că are pori sau intervale Între particulele sale, care sunt mai mari decât atunci când este uscat și foarte strâns. §7. Acest fapt nu poate fi explicat de o
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
corpuri umplu acest interval; ca atunci când, văzând un burete Îmbibat cu apă sau cu un alt lichid, nu Înțelegem că fiecare particulă a buretelui ar avea din această pricină mai multă Întindere, ci doar că are pori sau intervale Între particulele sale, care sunt mai mari decât atunci când este uscat și foarte strâns. §7. Acest fapt nu poate fi explicat de o manieră inteligibilă decât În modul propus aici Nu știu de ce, dar atunci când s-a dorit să se explice felul
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
se explice felul În care este rarefiat un corp, s-a spus că se produce mai degrabă prin sporirea cantității, decât să se folosească exemplul cu buretele acesta. Căci, deși nu vedem, atunci când aerul sau apa sunt rarefiate, porii dintre particulele acestor corpuri, nici felul În care au devenit mai mari, nici chiar corpul care le umple, este totuși mult mai puțin rezonabil să credem Într-un nu știu ce care nu e inteligibil, pentru a explica doar aparent și prin termeni ce
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Într-un nu știu ce care nu e inteligibil, pentru a explica doar aparent și prin termeni ce n-au nici un sens, modul În care este rarefiat un corp, decât să conchidem, ca urmare a faptului că e rarefiat, că are Între particulele sale pori sau intervale, care devin mai mari și sunt umplute de un alt corp. Nu trebuie să ne fie dificil a crede că rarefierea nu se face așa cum spun eu, cu toate că nu sesizăm corpul care le umple prin nici unul
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cărora el duce căldura primită În inimă tuturor celorlalte părți ale corpului, servindu-le drept hrană. ART. 10. Cum sunt produse spiritele animale În creier Dar, ceea ce este aici de o importanță demnă de luat În seamă e că toate particulele cele mai vii și mai subtile ale sângelui, pe care căldura le-a rarefiat În inimă, intră fără Încetare și În mare cantitate În cavitățile creierului. Iar cauza care face ca ele să meargă acolo mai degrabă, decât În orice
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
și că, neputând intra cu totul, din cauză că aici nu există decât trecători foarte Înguste, trece numai prin acele părți ale sale care sunt mai agitate și mai subtile, pe când restul se răspândește În toate celelalte părți ale corpului. Or, aceste particule ale sângelui foarte subtile constituie spiritele animale. Iar În această privință, nu au nevoie să sufere În creier nici o altă schimbare, În afară de faptul că acolo sunt separate de celelalte particule ale sângelui, care sunt mai puțin subtile. Căci, ceea ce numesc
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
se răspândește În toate celelalte părți ale corpului. Or, aceste particule ale sângelui foarte subtile constituie spiritele animale. Iar În această privință, nu au nevoie să sufere În creier nici o altă schimbare, În afară de faptul că acolo sunt separate de celelalte particule ale sângelui, care sunt mai puțin subtile. Căci, ceea ce numesc eu aici spirite nu sunt decât niște corpuri, iar ele nu au nici o altă proprietate decât că sunt corpuri extrem de mici, care se mișcă extrem de repede, Întocmai ca acea parte
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Vechiului Testament 1. 3. Pe măsură ce concepțiile religioase și morale ale Israelului au evoluat, a devenit imperativ ca unele cuvinte și expresii să fie înlocuite, întrucât deveniseră de neînțeles pentru ascultători 2. 4. Adeseori se adăugau textelor anumite cuvinte explicative sau particule, în special în cazul textelor mai populare, pentru a simplifica gramatica textului. Astfel de cuvinte sau particule aveau rolul de a face textul mai ușor de citit. În anumite cazuri, ajutau la clarificarea unor pasaje ambigue. Dacă în textul masoretic
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
unele cuvinte și expresii să fie înlocuite, întrucât deveniseră de neînțeles pentru ascultători 2. 4. Adeseori se adăugau textelor anumite cuvinte explicative sau particule, în special în cazul textelor mai populare, pentru a simplifica gramatica textului. Astfel de cuvinte sau particule aveau rolul de a face textul mai ușor de citit. În anumite cazuri, ajutau la clarificarea unor pasaje ambigue. Dacă în textul masoretic de la Is. 12,5 citim: hwhy wrmz, la IQISa, între cele două cuvinte apare l, particula specifică
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
sau particule aveau rolul de a face textul mai ușor de citit. În anumite cazuri, ajutau la clarificarea unor pasaje ambigue. Dacă în textul masoretic de la Is. 12,5 citim: hwhy wrmz, la IQISa, între cele două cuvinte apare l, particula specifică dativului, hwhyl wrmz3. Într-un studiu dedicat acestei probleme 4, E. Tov spune că există conflații care se întâlnesc în același context, în aceeași carte sau între cărți diferite, care se bazează pe: • armonizări de incongruențe sintactice; • armonizări de
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de două ori în scriere defectiva, adică fără consoana waw (Fac. 1,14.16). Lucrarea începe cu o listă de reguli generale privind întrebuințarea literelor matres lectiones în Biblie și se termină cu câteva colecții de liste masoretice referitoare la particulele wl, r?a, lk, ta. Eyn ha-Qore (arwqh /yu), lucrarea lui Jekuthiel ben Yehuda ha-Kohen „ha-Nakdan” (prima jumătate a secolului al XIII-lea), analizează îndeosebi accentele și vocalizarea Torei, a Plângerilor lui Ieremia și a cărții Esterei, fiind o colecție
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
poate induce o senzație de disconfort; asta se întâmplă mai ales în cazul extraterestrelor care au urmat MBA la Paris, ca mine; cunosc prea bine atmosfera de acolo, știu că pentru noi cuvântul piață e urmat în mod natural de particula „de la Concorde“ și evocă șampanie, bărbați galanți, clipe fierbinți pe vreo terasă șic inundată de vegetație ori în vreo garsonieră cochetă, mă rog, în funcție de anotimp și de posibilități... Ei bine, de la așa ceva și până la aglomerarea de tarabe unde facem cel
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
evocase eșecul de la Dieppe, care-i dăduse pentru o clipă iluzia întâlnirii cu Dumnezeu, Cioran exclamă cu disperare: „De ce am părăsit Coasta Boacii?!” (6 februarie 1979 Ă 361). E strigătul originar al scrisului cioranian, din care se desprind, ca niște particule oarecare, cărțile târzii, aparținând istoriei. Strigătul acesta disperat dublat de umbra mâhnirii, a disprețului și a urii: „Am fugit din gura noastră de rai pentru că avea un efect dizolvant asupra mea. Ce-i drept, Occidentul nu mi-a prea reușit
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cât și unei mai largi sfere de cititori interesați de cultura română. Lucia Cireș CAPITOLUL I METAMORFOZELE SOCIO-CULTURALE ALE IMAGINII ȘI IMAGINARULUI I.1. ARHITECTURA IMAGINII I.1.1. IMAGINE. IMAGINAR. IMAGINAȚIE PROLEGOMENE Etimologic, termenii de "imagine", "imaginar", "imaginație" conțin particula "im" din limba latină ( imago, -inis, imaginare, imitari, imitatio, aemulus, aemulare), reprezentând ideea de "a imita". În unele limbi europene, s-a păstrat semnificația structurii lingvistice "im": fr. image, imagerie, imaginere, imitere, imitation, émule, émulation; esp. imagen, imaginar, imitar, emulo
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
multe discipline, aparținând științei și artei: "Transdisciplinaritatea privește ceea ce este în același timp între discipline, înlăuntrul diferitelor discipline și dincolo de orice disciplină. Finalitatea ei o reprezintă înțelegerea lumii prezente, unul dintre imperativele ei constituindu-l unitatea cunoașterii." (B. Nicolescu, Noi, particula și lumea, Polirom, 2002, p. 232). Am pornit de la convingerea că, dintr-un model al lumii, dintr-o teorie și o metodă a cunoașterii, transdisciplinaritatea trebuie și poate să se transforme într-o teorie și o metodă a "învățării", a
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
uneori, fapta o ia înaintea gândului (construcției teoretice) și îl (o) împlinește. Este rostul curajosului proiect transdisciplinar prezentat în capitolul următor. BIBLIOGRAFIE B.N., 1999 Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest, traducere de Horia Mihail Vasilescu, Iași, Editura Polirom. 2002a Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, traducere din limba franceză de Vasile Sporici, Iași, Editura Polirom. 2002b Basarab Nicolescu, Nivelurile de realitate și sacrul, în Știință și religie antagonism sau complementaritate (volum colectiv editori Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi), București, Editura Eonul Dogmatic. 2004 Basarab
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
să prindă aripi; se pun întrebări, se cer lămuriri; e nevoie de mai multe materiale; Cami xeroxează, în grabă, încă câteva seturi. E bătaie pentru cele trei cărți ale lui Basarab Nicolescu, pe care le adusesem cu mine (Transdisciplinaritatea, Noi, particula și lumea, Teoreme poetice). Mă decid cu greu să împrumut Noi, particula și lumea, căci pe prima pagină am o dedicație a autorului și nu vreau, doamne ferește, să o pierd. Dar nu rezist și o dau, pe perioada vacanței
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
mai multe materiale; Cami xeroxează, în grabă, încă câteva seturi. E bătaie pentru cele trei cărți ale lui Basarab Nicolescu, pe care le adusesem cu mine (Transdisciplinaritatea, Noi, particula și lumea, Teoreme poetice). Mă decid cu greu să împrumut Noi, particula și lumea, căci pe prima pagină am o dedicație a autorului și nu vreau, doamne ferește, să o pierd. Dar nu rezist și o dau, pe perioada vacanței, Lilianei. Fixăm următoarea întâlnire, în prima sâmbătă după vacanță. Sunt curioasă ce
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Nicolescu. "Transdisciplinarity concerns what is at the same time between disciplines, inside various disciplines and beyond any discipline. Its aim is the understanding of the current world and one of its imperatives is the unity of knowledge." (B. Nicolescu, Noi, particula și lumea, Polirom, 2002, p. 232) Why this project? we tried to answer the following questions: * What kind of educational paradigm would be available for the future society (what would be its "philosophical" basis)? What would the educational ideal ofthe
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
celor zece sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică ANANTA. Studii transdisciplinare Colecție coordonată de Tiberiu Brăilean Theodor Codreanu, Transmodernismul, 2005 Tiberiu Brăilean, Grădinile lui Akademos, 2005 Gnoza de la Bilca, 2007 Cassian Maria Spiridon, Aventurile terțului, 2006 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Tiberiu Brăilean, Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Coperta : Florentina Vrăbiuță (c) BRIGITTE CHAMAK (c) ÉDITIONS DU ROCHER, 1997 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Brigitte
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
încercarea de a stabili o punte de legătură între universul rațional al științei, pro-clamat de către oamenii de știință ca fiind impersonal și obiectiv, și universul vieții sociale și poli-tice, caracterizată printr-o considerabilă complexitate, imposibil de comparat cu cea a particulelor cuantice sau a celulelor biologice, e de domeniul provocării intelectuale. În Franța, un grup de oameni de știință și de politicieni, cunoscut sub numele de Grupul ce-lor Zece, a încercat să accepte această provocare, acum ceva mai mult de-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
stabilite de Descartes. Astfel, teoria cuantică arată că neutralitatea observatorului nu mai e posibilă cînd simplul fapt de a observa un fenomen îi modifică desfășurarea. Principiul incertitudinii al lui Heisenberg evidențiază imposibilitatea de a măsura simultan poziția și viteza unei particule. Nu ne mai aflăm într-un univers de obiecte materiale la scara umană, divizibile și localizabile. În aceste condiții, trebuie să imaginăm alte metode de înțelegere din interior a ceea ce numim realul. Dar, pe lîngă aceste considerații, cel mai decisiv
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]