4,801 matches
-
de sara până adânc în noapte. La ospățul comun de duminică după amiazi cel dîntîi toast l-a ținut președintele comitetului în sănătatea și lunga viață a Imperatorului Austriei. După aceasta au urmat o serie de toasturi întovărășite de discursuri patriotice și naționale, în cari se revela sentimentele aprinse și entuziasmul viu al vorbitorilor, cari nu puteau înăduși în sufletul lor nobila pornire a focului patriotic, pe lângă toată privegherea riguroasă a comisarului rânduit din partea guvernului. Cele mai mari emoțiuni au produs
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
viață a Imperatorului Austriei. După aceasta au urmat o serie de toasturi întovărășite de discursuri patriotice și naționale, în cari se revela sentimentele aprinse și entuziasmul viu al vorbitorilor, cari nu puteau înăduși în sufletul lor nobila pornire a focului patriotic, pe lângă toată privegherea riguroasă a comisarului rânduit din partea guvernului. Cele mai mari emoțiuni au produs discursurile înfocate și adânc simțite ale d-lor Silași, prefect la seminariul gr. cat. din Viena, Sbiera, redactorul foiei Societății pentru cultura poporului român din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
comportamentul inuman de care au dat dovadă armatele rusești în această campanie, de jafurile și distrugerile provocate satelor și orașelor prin care au trecut, de spolierea la care au fost supuși locuitorii, atitudinea Costăcheștilor poate fi considerată în perspectivă istorică, patriotică și salutară, chiar dacă ei erau alături de un domnitor fanariot. O soluție mai bună la vremea aceea nu se întrevedea. Avem motive să presupunem că spătarul Toader Costache, poreclit Venin, locuia la Torcești, măcar din când în când, poate mai mult
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moderne a acestora, femeile care au încercat să participe la viața politică prin exercitarea dreptului de vot au fost împiedicate sau chiar arestate. Astăzi, faptul că femeile votează este considerat un lucru normal, dacă nu o datorie civică și chiar patriotică. Societățile moderne consideră un astfel de comportament nu numai moral, dar și necesar. Tot la fel s-a întâmplat în țările unde manifestațiile de protest, grevele, atacurile presei la adresa puterii nu puteau fi concepute în epoca dictaturii comuniste, iar astăzi
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
socială, fiecare om are obligații față de societate.”1 În același sens se pronunță și Leonte Răutu: Eu cred că problema aceasta va trebui pusă în fața întregului popor și să arătăm că este o problemă națională sporirea natalității, este o îndatorire patriotică a membrilor familiei, a medicilor, a femeilor. Decizia lui Nicolae Ceaușescu este însă foarte clară și teribilă în același timp: Cred că trebuie să punem capăt imediat întreruperilor de sarcină. ș...ț Să dăm două săptămâni ca să ni se prezinte
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
șanțuri de apărare și construcții de drumuri, s-a desființat. Din anul 1962, când se pretindea că socialismul a învins definitiv, s-a pus problema apărării acestor cuceriri, atât la orașe cât și la sate. Astfel, s-au înființat Gărzile patriotice. Compania de Gărzi patriotice din comuna Oncești cuprindea trei plutoane, fiecare pluton avea trei grupe, iar o grupă era formată din zece oameni. În cadrul gărzilor patriotice erau recrutați, de fapt, acei cetățeni care nu-și satisfăceau serviciul militar, pentru a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
construcții de drumuri, s-a desființat. Din anul 1962, când se pretindea că socialismul a învins definitiv, s-a pus problema apărării acestor cuceriri, atât la orașe cât și la sate. Astfel, s-au înființat Gărzile patriotice. Compania de Gărzi patriotice din comuna Oncești cuprindea trei plutoane, fiecare pluton avea trei grupe, iar o grupă era formată din zece oameni. În cadrul gărzilor patriotice erau recrutați, de fapt, acei cetățeni care nu-și satisfăceau serviciul militar, pentru a ști să mânuiască arma
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acestor cuceriri, atât la orașe cât și la sate. Astfel, s-au înființat Gărzile patriotice. Compania de Gărzi patriotice din comuna Oncești cuprindea trei plutoane, fiecare pluton avea trei grupe, iar o grupă era formată din zece oameni. În cadrul gărzilor patriotice erau recrutați, de fapt, acei cetățeni care nu-și satisfăceau serviciul militar, pentru a ști să mânuiască arma și să tragă cu ea. Comandantul acestor formațiuni prin lege era secretarul Comitetului comunal (primarul) al Partidului Comunist, iar evidența membrilor participanți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
militar, pentru a ști să mânuiască arma și să tragă cu ea. Comandantul acestor formațiuni prin lege era secretarul Comitetului comunal (primarul) al Partidului Comunist, iar evidența membrilor participanți era ținută de comandantul Companiei. Armamentul și muniția formațiunii de gărzi patriotice erau păstrate la postul de miliție, într- o cameră special amenajată. Cele două chei de la rastelele de armament și muniție stăteau una la șeful postului de miliție, iar cealaltă la comandantul companiei. Echipamentul era distribuit, pe bază de semnătură
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iar cealaltă la comandantul companiei. Echipamentul era distribuit, pe bază de semnătură la luptători, atunci când aveau loc activități specifice de instruire. Ședințele de pregătire se desfășurau lunar și de câte ori credeau șefii că era nevoie. Plutonul I de gărzi patriotice era comandant de maistrul mecanic Constantin Greblă și cuprindea luptătorii care erau mecanizatori agricoli de la S.M.A.; acesta era plutonul model. Plutonul al II-lea activa sub comanda lui Filip Dorneanu (președinte C.A.P.) cu luptători neinstruiți din Dealu Perjului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la nivel de comună: cor, dansuri populare, brigăzi artistice, teatru și grup vesel. Acestea au existat până prin anii 80. În repertoriul corului, în afara cântecelor impuse de propaganda comunistă, au existat și cântece neaoș românești, de inspirație populară, dar și cântece patriotice, care ne-au însoțit istoria: „Imnul eroilor”, „Pe-al nostru steag”, „Pui de lei”, „Ciobănașul” ș.a. Tinerii remarcați atunci pentru participarea la formațiile artistice, amintim pe: Costică Guțu, Sofia Sofrone, Dumitru Chirilă, Maria Avram, Maria Sularu, Nicolaie Coca, Mihai Vraciu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai îndoiește cineva de geniul lui Călinescu? Armia română. Resboi... răzbel... „Răsboiul” N-a fostără toți la război... Moș Teacă Personajele literaturii noastre se avântă adesea ori se găsesc prinse conjunctural în războaie și bătălii. În general dimensiunea războinică e patriotică: eroul român luptă cu liftele mai mult sau mai puțin păgâne, le învinge sau măcar moare eroic. De fapt, în epoca modernă, armia română a fost implicată în trei războiae majore, destul de apropiate în timp: „Independența”, „Întregirea” și „Eliberarea de sub
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
națiuni aparține: Țării Bascilor, Spaniei, Europei sau Terrei? Există și o a doua problemă. Psihologia a studiat modul cum se dezvoltă sentimentul de identificare națională. La patru ani, copiii deja au o preferință pentru propria țară, iar sentimentul de mândrie patriotică face parte, de timpuriu, din autostimă. Identitatea națională e Însoțită de o prejudecată față de celelalte neamuri, deoarece copiii au nevoie să facă diferențieri clar delimitate, iar un criteriu simplu ar fi să consideri bun ce e al tău și rău
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
corul „Armonia la 80 de ani". Alte articole puneau în valoare instituțiile culturale și oamenii Bârladului: V. Mălinescu, secretar literar la Teatrul „Victor Ion Popa" scrie despre „Teatru act de cultură"; Eug. Popușoi, muzeograf, despre „Muzeul «Vasile Pârvan» și educația patriotică; prof. Gh. Catană, directorul Casei de cultură a sindicalelor, despre „Cenaclul plastic «N.N. Tonitza» prezență 30 activă în viața spirituală a Bârladului", iar prof. Ioan Florea realiza un micro-interviu „Treptele pasiunii cu medicul Adrian Timofte, artist amator în timpul liber, interpretul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu folos real pentru popor. Apariția acestei foi culturale într-un mediu sătesc face cel 73 puțin atât, dacă nu mai mult, decât sute și mii de foi și reviste erotice și de aventuri". Într-adevăr, foaia făcea și educație patriotică. La rubrica „Știri și informații" (15 octombrie 1931) se afla și despre „curajosul aviator, căpitan Negrescu Ioan, originar din comuna noastră care a reușit să străbată cu aeroplanul în cursul lunii trecute, distanța RomaBucurești în 5 ore și 26 minute
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1881, un frig teribil, un ger de cră pau pietrele - se spune în Paloda nr. 27 din 1899; în odăița mică dar caldă, caldă ca inimile fondatorilor, se strânsese mănunchiul cel mai ales de tineri și sub inspirațiunea entuziastă și patriotică a regretatului profesor Ștefan Neagoe s‐au pus bazele unui ziar 112 care să predice adevărul și să distingă abuzul și nedreptatea..” Ziarul respectiv era Paloda. „Te avizez că în Bârlad apare un ziar hebdomadar - Paloda; în localitatea noastră aparițiunea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în care s‐ a regăsit în viață și în moarte!” * Deasupra tuturor, George Tutoveanu a fost unul dintre fondatorii Societății Profesionale a Scriitorilor Români, chiar dacă unii uită să o spună... mai ales la aniversă ri. * România Mare România Mare, organ patriotic cu ilustrațiuni de actualitate -Tribună liberă și independentă - director proprietar D. Urzică, Redacția București, pasajul Solacolo, Administrația Bârlad, str. Muzelor nr. 10, cu mențiunea: „orice corespondență în ziar se va trimite pe viitor la Administrație, redacția din 158 București ocupându
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în stânga scriitorul Gh.Giurcă, cu cărțile lor. * La 31 decembrie 2007, în „Revista mea” de la Te l Aviv, Rubin Schulimshon (fost gazetar în Bârlad și Iași) acordă un interviu ziaristului I. Știru intitulat „Mai multă unitate și mai mult spirit patriotic!” Redăm textul: Un pensionar cu inima tânără și cu lăudabile preocupări în domeniul cunoașterii, locuiește la Petah Tikva. Este fostul ziarist Rubin Schulimshon, doctor în drept 191 internațional, șef de gazete în Moldova, care semna cronici externe cu pseudonimul Radu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fii preocupat de viitor. Mă îngrijorează și faptul că la noi sunt unii care uită că aici nu este Elveția, că avem probleme grele și dușmani înveterați și că toate acestea cer din partea noastră mai multă unitate, mai mult spirit patriotic. Sînt, totuși, optimist că poporul nostru va învinge și că nimeni nu poate lichida un popor care există de mii de ani. consemnări, In fața micului ecran. Bine este 194 Straja neamului Straja neamului , ziar a cărui director era D.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
suferă mizeria !... Vă rugăm așa dar, să binevoiți ca de urgență să-i acordați puternicul d-stră sprijin atât material cât și moral fiului nemuritorului Ioan Popescu, al aceluia pe cari l-am iubit, respectat și apreciat, marile sale fapte liberale, patriotice și naționale, și pentru cari noi cu toții suntem datori pentru memoria lui Ioan Popescu ca să ajutăm, după puterile noastre, pe fiul său. După cum am arătat mai sus, fiul locuiește în Tg.236 Ocna strada Sfinții Voevozi No. l, unde i
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Campionatul european de fotbal (în Italia, la Milano, vorba românească este o obișnuință pe stradă). Relieful muntos e perfect valorificat. Observ că spectacolul oferit de români la Zurich și Berna a fost surprinzător: grupuri-grupuri, fără apucături golănești, euforici și "patriotici" au tulburat liniștea adâncă a orașelor locuitorii privind amuzați coloanele în deplasare. Unică a fost însă revărsarea de portocaliu olandez pe zeci de km, în cântec și încurajări ale echipei favorite. WC-urile ecologice (amplasate potrivit) au fost de mare
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cred, polemic, teza potrivit căreia principalul vinovat pentru deriva postsovietică a Basarabiei este intelectualitatea națională. Pentru că dincolo de expresiile siropoase și delirant-artistice cu care a delectat (mai exact ar trebui spus „amețit”) publicul, însetat - la începutul anilor ’90 - de un discurs patriotic bine rostit, s-a ajuns la un rezultat dezastruos: intelectualii au fost învinși. Iar cel învins, mai ales după ce angajează pe același traseu, sub faldurile inspirației sale civice, atâta lume, este și vinovat. Înlăturat ca o figură ineficientă din puținele
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
sunt mici, iar profesionalismul și virtuțile lor nu se bucură de impactul public pe care le merită. Dimpotrivă, pe scena politică observi numai găinării ordinare, combinații fetide, jocuri duplicitare; se lansează tot soiul de „comitete de salvare națională” și „fronturi patriotice și progresiste”, menite să-i susțină pe aceiași potentați insalubri, care au dus de râpă o țară cu asentimentul voios și inconștient al locuitorilor săi. S-a ajuns aici pentru că noi, cobaii din R.M., ne-am blocat nepermis de mult
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ș.a., care altfel își consumă în liniște (mai mult sau mai puțin onorabil) talentul artistic și nu emit vreo opinie politică în intervalul dintre scrutine, se simt deodată „chemați” (și chiar sunt chemați, mai bine zis strigați!) de „înalte” rațiuni patriotice - în sensul că provin din sferele înalte ale puterii - , ce nu au nimic de-a face cu democrația, și invită imperativ populația să îmbrățișeze ideea care le-a fost sugerată... E dreptul lor și îl respectăm. O persoană poate face
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Uniunii Scriitorilor din Moldova a tratat foarte superficial obligațiile sale de gazdă și organizator al unui simpozion literar. S-a mers pe tipicul vechi, festivist, bine rodat în anii din urmă: excursii turistice, dezveliri de plăci comemorative, recitaluri de poezie patriotică, serate jubiliare înecate în alcool și muzică populară, degustări la Cricova etc. Un model, cum bine se observă, care imită în parte „strategia de seducție” aplicată de guvernul Sangheli observatorilor și creditorilor occidentali sosiți în Basarabia pentru a evalua nivelul
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]