3,386 matches
-
lupta clipei prezente, iar nu conceperea unor planuri himerice sau împărțirea posturilor. în privința acestui aspect, comunitatea istorică este divizată. Unii, multă vreme cei mai numeroși, acceptă această viziune minimalistă a obiectivelor comuniștilor, care ar fi abandonat lupta revoluționară, fie din patriotism, fie din credință față de URSS, nevizând decât protecția țării socialismului și apărarea democrației în alte părți. în ceea ce ne privește, suntem de părere că încercarea comuniștilor a constat într-o operațiune paralelă: să ajute cât mai mult URSS folosind lupta
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Stalin să anexeze noi regiuni supuse sovietizării. Dar partida sa la nivel înalt cu Hitler se încheie prost, la 22 iunie 1941: prea slăbită de epurări, Armata Roșie este zdrobită și Stalin stupefiat. își revine însă repede, mizând temeinic pe patriotismul rus. Atotputernicie și paranoia Marele Război Patriotic* face ca URSS să acceadă la statutul de mare putere. Dar cu ce preț! 27 de milioane de morți și regiuni întregi devastate. Totuși, pentru Stalin esențialul este, de acum înainte, să-și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în 1918, reprezintă omagierea eroilor vechii Rusii. Prin acest film cu montare fastuoasă, susținută de un oratoriu compus de Prokofiev și care ilustrează bătălia lui Nevski împotriva cavalerilor teutoni din secolul al XIII-lea, realizatorul afirmă că are ca „temă - patriotismul”. în timpul războiului, etichetat ca „Marele Război Patriotic”, prin referire la războiul din 1812, rememorările trecutului rusesc sunt o constantă. Afișele de propagandă invită la luarea explicită de model a lui Kutuzov și la asimilarea bătăliei de la Moscova cu cea de la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
hotărârea cu care guvernul aplică o politică. Orice segment al populației care se simte permanent lipsit de drepturile sale sau de participarea deplină la viața națională va tinde să aibă un moral mai scăzut. Să dea dovadă de mai puțin „patriotism” decât cei scutiți de asemenea probleme. Același lucru este probabil adevărat pentru cei ale căror aspirații vitale sunt divergente față de politicile permanente aplicate de majoritate sau de guvern. Atunci când disensiunile importante scindează un popor, sprijinul popular care poate fi obținut
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
comunității naționale, care necesită prezența celor două pentru a-și realiza misiunea în relație cu alte comunități. Sentimentul afinității, al participării la o cultură și o tradiție comune, conștientizarea unui destin împărtășit, aceste elemente constituind esența sentimentului național și a patriotismului, sunt transformate de naționalism într-un misticism politic, în care statul și comunitatea națională devin entități transcendente, separate și superioare indivizilor, cu dreptul de a le solicita loialitatea absolută și sacrificiul, la fel ca idolii altor ere. Misticismul acesta și-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
moralitatea. Revoluția franceză din 1789 marchează începutul noii epoci a istoriei, care este martoră a declinului treptat al societății aristocratice cosmopolite și al influenței restrânse a moralității sale asupra politicii externe. Profesorul G.P. Gooch a scris în acest sens: În timp ce patriotismul este la fel de vechi ca instinctul asocierii umane, naționalismul, în calitate de crez distinct, a provenit din lava vulcanică a Revoluției franceze. Cursul bătăliei s-a modificat la Valmy, iar în seara care a urmat ambuscadei, Goethe... a răspuns, când i s-a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a-și împlini sentința sau a se înrola în armată. Disprețul general cu care erau tratate astfel de armate era echivalent cu moralul lor. Acestea nu erau, așa cum afirma un contemporan al lui Frederic cel Mare, „animate nici de spiritul patriotismului și nici de loialitate pentru principele lor”. Oamenii erau menținuți împreună doar de disciplina de fier și de perspectiva recompenselor; și lucrurile nu ar fi putut sta altfel, din cauza originilor lor sociale, a prestigiului lor social și a caracterului războaielor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
aplicativ de particularitățile organizațiilor. În organizațiile în care „resursele” liderului sunt relativ limitate sau chiar prescrise și reglementate, ea are mai puține șanse de a fi utilizată. De exemplu, se apreciază că, în organizațiile militare care operează cu valori „netranzacționabile” (patriotism, datorie, altruism etc.), ea este mai puțin adecvată. Se pare că teoria conducerii tranzacționale exagerează efectele pozitive ale practicării unui asemenea tip de conducere, subestimând, în schimb, posibilele efecte negative. Liderii tranzacționali induc, de obicei, conformismul subordonaților, în schimbul unor stimulente
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
una istorică. Într-adevăr, naționalismele secolului al XIX-lea au fost cele care au vrut sa pună semnul de egalitate Între naționalitate și cetățenie. O expresie postnațională a cetățeniei ține oare de domeniul utopiei? Nu, conform lui Jürgen Habermas și „patriotismului constituțional” pe care Îl susține. Teza filosofului german nu implică În nici un fel renunțarea la fidelitatea națională, ci presupune doar un atașament față de principii generale, cum sunt cele enunțate În Declarația drepturilor omului: „Tradițiile naționale continuă să impregneze o formă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unele reprezentări pot, la un moment dat și Într-un context dat, să conveargă Înspre identificări instituționale, religioase, etnice sau teritoriale care vor fi, cu siguranță, exploatate politic. Nu există Însă nici o identitate colectivă care să reziste timpului: Credința sau Patriotismul Încetează să mai fie valori de referință În momentul În care, din cauza mutațiilor sociale, Biserica sau Națiunea Își pierd hegemonia. Și multe dintre apartenențele obligatorii nu demult sunt percepute astăzi ca niște „identități ucigașe” (Maalouf, 1998). Identități și cultură Preferința
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceste mișcări Încearcă să convertească o națiune „În sine” Într-o națiune „pentru sine”. Această muncă de transsubstanțiere este asumată mai Întâi de un număr mic de indivizi. „Patrioții” astfel identificați formează o minoritate luminată și au misiunea să trezească patriotismul adormit al restului populației. Terenul pe care Își desfășoară acțiunea este mai mult sau mai puțin favorabil. În unele cazuri, conștiința națională are, dacă ne putem permite să ne exprimăm astfel, somnul ușor. În această situație, nu este nevoie decât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reforme aproape toate cumulative. În Franța, dimpotrivă, a avut loc o cascadă de revoluții care au Început În 1789. Instabilitatea instituțională și democratică nu a Împiedicat totuși consolidarea modelului statal-național moștenit de la absolutismul monarhic modern. Ne putem gândi chiar că patriotismul național francez, În măsura În care permite Înfrângerea vicisitudinii evenimentelor și transcenderea diferențelor politice de moment, s-a Întărit de-a lungul Întregului secol al XIX-lea. În cadrul modelului britanic, reprezentarea politică națională se naște, dăinuie și se rafinează prin instituția Parlamentului. În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Cartea lui Iov "una dintre cele mai mari lucrări scrise vreodată cu pana. Simți într-adevăr că parcă nici nu ar avea ceva evreiesc în ea; domină în paginile acesteia o universalitate atât de nobilă și atât de diferită de patriotismul nobil sau de sectarism. O Carte nobilă; Cartea tuturor oamenilor! Este prima noastră și cea mai veche punere în discuție a nesfârșitei probleme a destinului omului și a căilor Domnului față de el pe pământul acesta"26. Iov și Iona ilustrează
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a regăsi o atmosferă din care conectarea la UE ne scosese. A fost de ajuns o privire dincolo de Prut, spre o zonă la care ne cam dezobișnuiserăm să privim, pentru a ne reaminti cuvinte aproape demonetizate precum „eroi ai neamului“, „patriotism“ etc. Eliberarea din pușcăria transnistreană a lui Andrei Ivanțoc și, mai apoi, a lui Tudor Petrov, ultimii doi prizonieri din grupul Ilașcu, a fost motivul. Nu reacția presei este însă de comentat aici. Ci a celor doi oameni, în special
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
astăzi eroi, nu ne-am fi câștigat dreptul de a fi o națiune modernă. Chiar dacă Transnistria a rămas acolo, chiar dacă Basarabia însăși a rămas dincolo, ar fi rău să nu ne dăm seama că și astăzi, când până și cuvântul patriotism ne sună atât de vetust, păstrăm o datorie morală față de ei. O datorie morală pe care nici președintele României, nici primul-ministru nu au găsit că e firesc să o marcheze, în zilele imediat următoare eliberării celor doi. Dar încă nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
Unele lucruri pe care le spun sunt răstălmăcite, nu sunt conforme și, deci, nu mă reprezintă. În general, nu refuz dialoguri, însă de când am citit fraze care nu îmi aparțin și informații care nu sunt reale, sunt foarte selectivă... „Despre patriotism nu putem vorbi în termeni comerciali“ Imediat după anunțarea premiului, jurnaliștii de la talk-show-uri au început să invoce ideea brand-ului de țară și a faptului că filmul românesc ar putea fi noul mijloc de promovare a României în afară. Tu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
țară și a faptului că filmul românesc ar putea fi noul mijloc de promovare a României în afară. Tu simți că ai contribuit, prin prezența ta în fimul acesta și în filmele străine, la „consolidarea“ acestui brand de țară? Despre patriotism nu putem vorbi în termeni comerciali. Cred că sentimentele și emoțiile puternice, în cazul în care sunt exprimate, trebuie exprimate în șoaptă. Pe copii e bine să îi săruți în somn. Relația dintre mine și țara mea e una foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
sunt favorizate de slaba instituționalizare, internă a partidelor ca și de noile forme de democrație (încurajate de centru) prin care legitimitatea prin conducere (prin ierarhia de partid) este concurată de formele de legitimitate decentralizată (electorală și internă). Aceste fenomene consolidează patriotismele locale (mai ales la aleșii din Moravia, în mod special în nord, parte a țării cea mai îndepărtată de centrul politic și economic pe care îl constituie Praga). Se regăsesc aici pe de altă parte situații de "periferie a periferiei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ar fi cu cale ca cineva să facă odată limpede și în scris deosebirea între ceea ce, fără cuvînt, se numește național și ceea ce, cu drept cuvînt, este în adevăr național (s.n.) în spiritul nostru“ <footnote Ibidem, p.52-53. footnote> . Conceptul patriotism e pus de unii în directă legătură cu afirmarea și susținerea specificului național, patriotismul fiind „probat“ de gălăgia cu care se susține ideea caracterului național a tot ce face românul, ceea ce e totalmente fals. Eminescu susținea ideea „naționalității în marginile
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
între ceea ce, fără cuvînt, se numește național și ceea ce, cu drept cuvînt, este în adevăr național (s.n.) în spiritul nostru“ <footnote Ibidem, p.52-53. footnote> . Conceptul patriotism e pus de unii în directă legătură cu afirmarea și susținerea specificului național, patriotismul fiind „probat“ de gălăgia cu care se susține ideea caracterului național a tot ce face românul, ceea ce e totalmente fals. Eminescu susținea ideea „naționalității în marginile adevărului“: „ceea ce-i neadevărat nu devine adevărat prin împrejurarea că-i național; ceea ce-i
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în discuție interpretările politice sau chiar nepolitice, dar marcate de concepția socială a momentului. Confundat adesea cu șovinismul, care propăvăduiește superioritatea unei națiuni sau a unui popor în raport cu alte națiuni sau popoare față de care devine neîngăduitor și chiar exclusivist, un patriotism manifestat în stratul de suprafață, lipsit de baza morală și nu arareori chiar îndreptat împotriva ființei umane, naționalismul este adesea considerat astăzi retrograd, cum în urmă cu două-trei decenii era etichetat ca reacționar. Doctrina comunistă opunea naționalismului, ,,concepție și politică
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aparținînd pînă la începutul secolului al XIX-lea Moldovei și locuit de moldoveni, Basarabia trebuia să nu poată fi reclamată nici de Muntenia, nici de Moldova. Afirmația noastră pare hazardată, dar la 1865, cînd autoritățile constatau o creștere a „spiritului patriotismului românesc“ în Basarabia, soluția propusă era schimbarea numelui provinciei, întrucît „însăși denumirea, [care] amintește o altă patrie, are o însemnătate mare politică, născînd visuri separatiste <footnote După A. Boldur, Istoria Basarabiei, Editura Victor Frunză, București, 1992, p. 478. footnote> . Propunerea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
acesteia, după posibilități, la noile condiții social-politice. Se mai adaugă un fapt deloc de neglijat: noua provincie a fost invadată de o lume alcătuită din apartenenți la toate popoarele componente ale Imperiului Rus, dornici să probeze administrației țariste loialitatea și patriotismul, impunînd un model de comportare pe care boierii basarabeni nu întîrzie să-l urmeze, contribuind ei înșiși la formarea unei atitudini defavorabile. „La Boroseni, în casele mareșalului nobilimii județene, conu Petrache Bîrsianu, coana Rosalia insista de mult, mulțumită situației ei
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
împărăție“ (1, 92), dar nu uita să afirme în fața mai marilor din Basarabia această lealitate „în numele nobilimii basarabene întregi, credincioasă, fără deosebire de origine, împărăției, supusă și devotată tronului“ (1, 95). Lealitatea față de împărăție și țar era dovada unui patriotism rusesc „cu atît mai fierbinte, cu cît trebuia uitată originea lui moldovenească“ (1, 108). Ideea că patriotismul presupunea acceptarea politicii țariste, inclusiv trimiterea în Siberia, chiar fără judecată, ca în cazul lui Vania Răutu, era destul de larg răspîndită; o susține
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nobilimii basarabene întregi, credincioasă, fără deosebire de origine, împărăției, supusă și devotată tronului“ (1, 95). Lealitatea față de împărăție și țar era dovada unui patriotism rusesc „cu atît mai fierbinte, cu cît trebuia uitată originea lui moldovenească“ (1, 108). Ideea că patriotismul presupunea acceptarea politicii țariste, inclusiv trimiterea în Siberia, chiar fără judecată, ca în cazul lui Vania Răutu, era destul de larg răspîndită; o susține și Smaragda Theodorovna după ce Vania prezintă la Năpădeni istoria trimiterii sale în Siberia: „ce să facă și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]