241,339 matches
-
argintii." (p. 17) Evident nu putem vorbi efectiv de o influență a suprarealiștilor pentru care provocarea șocului psihologic era miza principală, dar îl regăsim adesea pe poet în ipostaze extravagante, exersând în sensul atingerii unei stări de disponibilitate care îi permite să vadă dincolo de aparențe și codificări: "credeam că e o broască țestoasă, credeam că este un iepure jigărit/ în realitate era o conservă călătoare/ credeam că e o vrabie alungită, credeam că e un plămân de clovn/ în realitate nu
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
aflam (1940), și care a apărut în trei numere, s-au numit "Cimitirul", "O moarte tragică" și "La poarta întunericului". I.C.: Înțeleg că aceste evocări sunt în legătură cu prima operă literară despre care v-am rugat să-mi vorbiți. Mi-aș permite să observ că printre ultimele dvs. realizări este și lucrarea care se intitulează Immortalité et décomposition dans l'art du Moyen Age. Cred că nu a fost o preocupare, dar mai curînd o prezență acest orizont al tainelor morții. P.Ch.
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
după atelierul unui bijutier din Constanța. Braia a fost o vînzătoare de "garizi" în localurile de noapte constănțene, Marcu s-a numit patronul unui bar, pe al cărui fiu îl meditam prin clasa a șasea de liceu. Ceea ce mi-aș permite să relatez - ceea ce nu uit - este avîntul inspirat cu care am scris Blocada în liniștea nopților de pe strada Rotașului nr. 8, ca pe o luminoasă destăinuire, cu un fel de grabă neînduplecată ca și cum aș fi presimțit că nu peste mult
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
de lucrări beletristice sau de specialitate cu totul deosebite, dându-ne astfel posibilitatea să recuperăm, inclusiv, o serie dintre efectele izolării culturale la care am fost supuși de o politică obtuză, ca rod al fricii guvernanților de-atunci de a permite cetățenilor români să fie în pas cu mutațiile majore petrecute în cultura și spiritualitatea acelor vremuri, pe alte meridiane și paralele și de a intra în dialog cu scriitorii, artiștii și gânditorii altor popoare. Iată, însă, că, în afară de meritele certe
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
cele două universuri, cel empirico-temeinic al fizicii și matematicii, și cel subiectiv-ambiguu al literaturii ori filozofiei. Le trădează prejudecata afirmația pe care o fac în epilog, privitoare la o forma mentis a literaților, care prin esența ei nu le-ar permite o apropiere rodnică de teorii științifice. Oricît am fi dispuși să recunoaștem abuzurile științitifice ale lui Lacan, de pildă, e ridicol să alunecăm în generalizări interdictive. Dezamăgirea mi-e cu atît mai mare cu cît problema în sine, abordată de
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
publicate de autoare între timp; se stabilește chiar un dialog explicit cu textul de acum trei decenii, care este completat, autocomentat, confirmat sau (mai rar) amendat pe parcurs. Coerența asigurată de unitatea principiilor și a metodelor, reafirmate cu fiecare ocazie, permite o lărgire și o diversificare a faptelor cercetate în partea aplicativă a lucrării. Cantitatea extrem de mare a informației științifice și varietatea temelor tratate face ca volumul să fie greu de rezumat în spațiul limitat al acestei cronici. Esențiale și incontestabile
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
fără voie în casa căruia a pătruns pe nesimțite, este de fapt un monolog, deoarece replicile celuilalt, care aparent îi răspunde, nu se aud. Lepra, stigamtul care îl alungă dintre oameni, s-a dovedit a fi o binecuvîntare care îi permite libertatea de a fi el însuși, eliberat de așteptările celorlalți. Căci acum nu mai e nevoie "să joace nimeni vreun rol... circul a încetat". Propria urîțenie i-a oferit răgazul și posibilitatea de a contempla lumea așa cum e, "o lume
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
n-a crezut în profeția istorică. Așa cum n-a crezut în existența unor scopuri tainice ale unei istorii bazate pe legi. Generația mea a fost îndoctrinată masiv tocmai de o doctrină pentru care legile evoluției sociale aveau caracter științific și permiteau identificarea unui țel al evoluției și anume orînduirea comunistă. Noi am fost învățați să credem că scenariul (de la comuna primitivă la comunism) este ineluctabil, că roata istoriei nu poate fi întoarsă. Mult înainte ca neadevărul acestei costisitoare (în vieți omenești
Lege și scop în istorie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17257_a_18582]
-
cenzurat doar la culoare, de la vamă, nu de la Cotroceni, după ce vama a lăsat în pace modulul de culaore al Cotidianului, iar articolele sînt toate la locul lor, cine mai cenzurează acest ziar? * Oricum Cotidianul e singurul ziar central care își permite să titreze că Vadim Tudor abandonează temele justițiare pentru a intra în Europa. Cu alte cuvinte Vadim Tudor renunță la teme în care ar fi putut avea justiția de partea sa, de dragul integrării în Europa. Astfel, "tribunul" abandonează teme care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
1961. Din 1960, telefonul îi era ascultat. Dar dosar de "urmărire operativă" Blaga n-a avut. Abia acesta ar fi reprezentat un pas spre arestarea lui. Al doilea lucru se referă la dosarul însuși. D-nei Dorli Blaga i s-a permis să copieze pagini din el în două rînduri: o dată, în 1994-1995, a doua oară, în 1998-1999. Dosarele văzute de către fiica poetului în cele două împrejurări nu erau aceleași. Dl Bălu a avut acces doar la ultimul, purtînd numărul 64/Cluj
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
sare pe rănile deschise ale Americii profunde. Conceput ca un documentar TV, Drop Dead Gorgeous foarfecă universul necruțătoarelor competiții pentru titlul de Miss America. E o luptă pe viață și pe moarte, într-o lume în care toate loviturile sunt permise și-n care, dacă vrei să cîștigi, trebuie să-i dai juriului ce vrea. Așa cum face Denise Richards, în cîteva dintre cele mai dărîmătoare scene din film - băgîndu-și capul într-un mulaj al muntelui Rushmore, valsînd cu o imensă cruce
Realitatea, mod de întrebuințare by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17270_a_18595]
-
tînăr, un reporter american, atras de subiect, venise la mine și mă întrebase dacă eram cu adevărat prieten cu Fidel Castro, și cum arăta, dacă îl văzusem, cumva, personal, ce părere aveam eu, ca scriitor, despre el, și, dacă îi permit să scrie despre asta în ziarul local. Cum să nu! făcusem oarecum amețit de burbonul băut, - și atunci îmi adusesem pe loc aminte cum îl întrebasem eu însumi mai de mult pe răposatul Titus Popovici (care, într-adevăr, îl cunoscuse
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
în programul de integrare, ei ne sunt favorabili măcar din interes: n-au bani de aruncat. Americanii sunt în primul rând strategi. Nu putem ști ce socoteli își fac despre echilibrul zonei și echilibrul mondial. La nevoie, ei își pot permite să ne arunce praf în ochi Nu-mi place să polemizez. Prefer să caut partea de dreptate a adversarului. Mă gândesc la replica dată lui H.-R. Patapievici în problema "separatismului" bănățenesc-ardelenesc. Numai exagerarea m-a provocat. Altfel, s-ar
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
-alta, ne irită simțul nostru sintactic. Tot ce v-ați închipuit (și dorit) în legătură cu sexul oral este detaliat expus în examenul pe care îl veți trece în articolul cu colți de vampir..." Ei, așa mai merge ! Finalul revistei ne va permite, sîntem asigurați, să rămînem "cu cel mai plăcut gust pe limbă (și nu doar)". În același stil grosier e redactat și sumarul revistei. Spicuim un titlu: "Fanar: La umbra jupîneselor în floare. De ce vechii boieri erau sclavii "păsăricii din colivia
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
izbutesc să lămurească gravele dileme enunțate de autor în Introducerea sa. Definite, într-adevăr, foarte lax și cu o constantă circularitate, conceptele de enunț sau formațiune discursivă au făcut totuși carieră. Ciudat e că, dincolo de labilitatea lor teoretică, i-au permis autorului, după părerea mea, o solidă descriere a regulilor de constituire a unei paradigme disciplinare, a unui proiect investigativ. Oricît de rezervați ar fi unii filozofi față de Arheologia cunoașterii (între aceștia Richard Rorty), cred că e singura scriere foucauldiană care
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
aici. Franceza nu a fost niciodată favorita mea printre limbile învățate în țară. La vremea când o învățăm la școală era și greu să te îndrăgostești de ea, pentru că o studiam prin intermediul clasicilor, Hugo, Daudet și toată galeria de autori permiși de cenzura comunistă. Cum să înțelegi ce înseamnă cu adevărat limba și cultura franceză când analizezi Gavroche la sațietate. Dar îndată ce am venit în Quebec, nu am pus niciodată la îndoială faptul că dacă vreau să public aici va trebui
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
O primă soluție ar fi să se asfalteze drumurile comunale, să se introducă apă curentă și canalizare. Cât timp aceste trei condiții elementare nu sunt îndeplinite, nu e nimic de reabilitat în satul românesc în care am trăit. 5. Îmi permit să spun că sunt și zone, precum Câmpia de Vest, unde tradițiile se împletesc bine cu normele moderne de trai. Te-ai caracterizat drept «fată de la țară», în sensul de ființă obișnuită cu o anumită tenacitate, disciplina a muncii și
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
își iau libertatea de a vorbi despre femei sunt tratate de colegii scriitori drept feminiște, termen folosit evident în sens negativ. Feminismul este un curent demult depășit, dar termenul ca atare a rămas ca o acuzație la adresa celor care își permit să spună numai un cuvânt rău despre bărbați. Și, deși feminismul a apus chiar și în țara care l-a văzut născându-se, România e o țară care ar avea nevoie de acest curent în forma lui dură. Știu că
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
epavă a unui veac teribil - care a inventat lagărul de concentrare și a născut hidra totalitară cu capete gemene: nazismul și comunismul. Sub semnul celui din urmă, fostul președinte pedeserist s-a fixat pentru totdeauna. Și nu ne mai putem permite în viitor luxul unei sechele a trecutului ca Ion Iliescu.
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
loc m-aș găsi al locului sînt. Sau de-al lui". (p. 117) Această adaptabilitate, labilitate cultivată dezvolta o atitudine dezinvoltă, detașată față de text. "Supraviețuiesc conștient metonimic. Și așa reajung zi de zi cine sunt: metonimeni"șpentru căț " Locul îmi permite orice" (p. 118). Și totuși, deși "religia" acestui volum este procedeul textuării, găsim aici și proze care încearcă să depășească cadrul lui strâmt și elitist. Sunt și pasaje care "dramatizează" o anumită realitate socială, experiența autorului navetist, de exemplu (Picături
Aluviuni textuale by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17298_a_18623]
-
însă la ciclul Flăcări negre, "duhul" maestrului Jora (al cărui discipol preferat a fost Pascal Bentoiu), continuă să planeze și în Dulce așteptare. Atmosfera dramatică se intensifică, iar muzica primește accente romantice (în deosebi în pasajele pianului). Liedul Monada îi permite, tot pianului, să-și etaleze - într-un perlaj de triolete ascendente și descendente sau în arpegieri de largă respirație -, forța beethoveniană și fluiditatea de nuanță impresionistă, în contrast cu gravitatea vocii. Un pandant al acestui lied mi se pare a fi cel
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
G.: Ați trăit aproape un veac. Nu-i dat oricui asta, "Vlașinii" Dv. v-au făcut acest dar genetic, trebuie să-l purtați... I.P.:Mai mult ca sigur... oierii, muntele... Dar e prea mult. Încep să mă plictisesc. O.G.: Permiteți-mi să nu fiu de acord cu Dv... I.P.:Să fi trăit pe vremea Revoluției Franceze... ce interesant ar fi fost, ce perindare de evenimente și personaje... Știu și eu? O.G.: Dar și vremurile noastre sînt departe de a
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
înalt... noi luam masa la restaurant cu protipendada... Cafeneaua se afla undeva jos, deși... O.G.: Totuși cafeneaua literară, la români, șueta, cafeaua, berica, țigara... I.P.:Fără îndoială era un mediu specific, colorat, dar eu eram o Doamnă... Nu-mi permiteam... cunoșteam însă indirect toate cancanurile... cine... ce, cum cu cine și cînd... așa, în treacăt, îmi ajungeau la ureche... Dintre cei ce-l frecventau pe Lovinescu mulți... sau doar cîțiva... erau și clienții cafenelelor literare... O.G.: Cenaclul era un
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
privințe, ultimul criterionist, în sensul admirației, al entuziasmului, dar și în cel profund, al valorificării modelului productiv construit în urmă cu aproape șaptezeci de ani de generația de aur a elitelor intelectuale românești din acest secol; el militează - atît cît permite tonul nu o dată grav al cercetărilor de istorie a culturii - pentru unitatea culturală a umanității, pentru explorarea (și exploatarea) afinităților dintre culturi, împotriva provincialismului și în sensul asumării condiției umane în dimensiunea sa culturală (omul? o ființă culturală, repetă, aproape
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
trebui să țină seama orice cercetare de istorie a culturii noastre. Și, altfel, modelul criterionist, pentru care militează Liviu Antonesei, e unul foarte actual fie și numai pentru bunul motiv că presupune totdeauna o bună întîlnire intelectuală: aceea care îți permite apropierea, asumarea, dar și despărțirea, îndepărtarea: "o apropiere prin depărtare", cum zice, după un poet de azi, Liviu Antonesei.
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]