2,526 matches
-
printr-o poartă semicirculară (cu raza de 1,5 m) aflată pe latura de sud. Castelul avea în mijloc o curte interioară largă. În interiorul cetății, pe latura de est, se afla camera de gardă. De-a lungul zidurilor erau săpate pivnițe boltite ample, deasupra cărora se înșirau mai multe încăperi: camera domnitorului, camera doamnei, baia domnească, depozitul de alimente, un paraclis și o închisoare. Pentru a proteja intrarea în cetate de pericolul atacării cetății cu mijloace de artilerie, domnitorul Alexandru cel
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
Ieremia Movilă era reînscăunat ca domn al Moldovei. Domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) întreprinde lucrări de restaurare a Cetății Suceava. În timpul său, sunt refăcute zidurile din cărămidă, este înconjurată curtea interioară de o loggia susținută de pilaștri de cărămidă, sunt reamenajate pivnițele de pe latura de vest, iar sobele din cetate sunt placate cu plăci de Iznik și cahle pentru sobe de influență lituaniană. Pe latura sudică este construită o încăpere pentru îmbăierea domnitorului și se amenajează o închisoare în turnul de pe mijlocul
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, s-au finanțat din bugetul statului unele lucrări de restaurare parțială a cetății, fiind aplicată pe zidul fortului, în apropierea intrării, o placă memorială din marmură. Lucrările efectuate au vizat acoperirea pivniței cu o placă din beton, consolidarea arcadelor interioare, restaurarea podului de acces în cetate etc. Începând din anul 2005, în cetate sunt găzduite expoziții temporare de pictură sau expoziții cu figuri de ceară pe teme diverse. Cetatea de Scaun a
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
1272 și are o formă dreptunghiulară. A fost numit și Turnul Siegfried, iar grosimea zidurilor lui ajunge la un metru. La început avea numai 14 m înălțime, dar a fost ridicat ulterior la 20 m. La parter se afla o pivniță boltită în semicilindru. Aceeași boltă semicilindrică o întâlnim și la primul etaj, iar celelalte niveluri nu mai au boltă, ci tavan. Tot la primul etaj, pe peretele de vest, exista și un șemineu, iar în săpătură au fost descoperite și
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
a secolului XX s-a înregistrat și o transformare majoră a satului. Casele vechi au fost extinse sau demolate și construite altele noi (cele mai multe în vinclu, cu trei camere), din cărămidă și acoperite cu țiglă. Sub multe au fost construite pivnițe. Gospodăriile aveau curți duble și au fost împrejmuite cu garduri din lemn, fier, cărămidă sau prefabricate din beton. După anii ’50, străzile au fost pietruite în mai multe rânduri, iar în anii ’60 satul a fost electrificat. Multe dintre tradițiile
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
ușoară, la care participau și copii mai mărișori, se prelungea uneori până noaptea târziu la lumina slabă a unui lămpaș. Se scoteau cartofii și sfecla furajeră și se depozitau în silozuri, se puneau într-un șopron sau, mai degrabă, în pivniță. O nouă epocă, cea a cotelor Prin anii 50 ai secolului trecut, odată cu instaurarea dictaturii comuniste, satul cu rosturile lui milenare a intrat într-o puternică destabilizare, mai întâi prin măsurile draconice de urmărire a producției agricole și impunerea unui
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
casa de dinainte, locuiau câteva generații de oameni. Cu timpul, de pe la începutul secolului XX sau poate ceva mai devreme, casa veche a fost înlocuită cu casa nouă cu două nivele și târneț (sau: târnaț), jos aflându-se una sau două pivnițe sau alte facilități, iar sus fiind două camere cu intrări separate, dar cu o ușă între ele, camere care separau în parte cele două familii. Ușa dintre cele două camere servea de comunicare între componenții aceleiași familii, dar era necesară
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
cărei existența se poate dovedi prin prezența castelului, a cimitirului și a unor inscripții pe clădirile vechi. Toți evreii aveau magazine și se ocupau cu comerțul iar în zilele noastre se mai vorbește încă de comorile ascunse de evrei în pivnițele caselor lor. În prezent în Ilia nu mai locuiește nici un evreu deși se mai păstrează încă în amintirea bătrânilor existența unei străzi numită “stradă evreiască”, unde se află și cimitirul. Ascunzând numeroase enigme, Ilia așteaptă să fie vizitată și descoperită
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
locuința învățătorului cu dependințe (șură, grajd, etc.). În apropierea bisericii mai construiesc o casă comunală servind ca prăvălie și primărie. Între 1850-1860 s-a mai clădit de săteni un local de cârciumă, mai bine zis han compus din 9 camere, pivniță în 3 despărțituri și un grajd cu șură care adăpostea până la 20 de căruțe. S-a clădit apoi localul de vamă compus din două clădiri sau cu două fațade, din care una servea ca locuință la cei doi funcționari principali
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
produceau un zgomot specific, datorat bătăilor ritmice ale ciocanelor pe nicovală. Deoarece familiile fierarilor aveau mulți copii și erau destul de sărace, unii mai cerșeau în special de sărbători, iar alții erau angajați la păzitul vitelor. Casele construite în Livadia aveau pivniță, prispă (târnaț) și parter, nu aveau etaj. Clădirea avea zidurile făcute din piatră, cărămidă sau lemn, iar acoperișul era acoperit la început cu șindrilă și în zilele noastre cu țiglă. Majoritatea caselor aveau două încăperi cu ferestre mai mici, o
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de localnici. Alte locuițe erau construite din lemn, pentru acestea găsindu-se materie primă din belșug: în jurul satului, pădurea ,Dumbrava”era la 500 m sau pădurea de pe dealurile din împrejurimi ( fag, brad, etc.). Construcția casei avea un singur nivel, cu pivniță pentru păstrat proviziile sau adăpostit animalele și pod în care puteau fi puse uneltele gospodărești sau iarna era afumată carnea de porc și slănina, pentru conservare. Acoperișul casei era din șindrilă sau paie, până la începutul secolului XX, ceea ce favoriza producerea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
incapabil de a avea o relație apropiată și permanentă cu aceasta, de a-și reconcilia dragostea cu setea lui permanentă de libertate și cu pornirile sale interioare sau cu setea să insațiabila de experiențe noi. "Leș Caves du Vatican" (1914) ("Pivnițele Vaticanului") marchează tranziția la a doua fază a carierei lui Gîde. El a numit acest text o soție, prin care desemna o operă satirica ale cărei personaje cam nebunatice șunt tratate în maniera unei farse în interiorul unei structuri narrative absolute
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
geto-dacică de pe Dealul Călugărului de lângă satul Merei, necropola din epoca migrațiilor de la sud de satul Ogrăzile, și amplul sit arheologic de la Nenciulești. Cinci sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Pantelimon” de la Ciobănoaia datând din secolul al XVIII-lea; pivnița brâncovenească de la sfârșitul secolului al XVII-lea din satul Izvoru Dulce; biserica „Sfânta Troiță” cu clopotnița, din același sat (construită la 1813); mina de petrol de la Sărata Monteoru (1874) și ansamblul „Băile Monteoru” cuprinzând bazinele vechi (1888-1895) și vila Monteoru
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Strugurilor, Zilele studenților din Partium precum și reproducerea bătăliei de pe Valea din Nyúzó, în memoria bataliei din Diosig și Almosd din 15 Octombrie 1604. Localitatea oferă vizitatorilor un peisaj cu locuri frumoase. Zona este una de deal și câmpie, cu păduri, pivnițe vechi pe deal, cu două baraje. Este de amintit Valea Ierului, un loc cu un potențial turistic ridicat, dar încă neexploatat. Satul Diosig are de asemenea un castel vechi, "Castelul Zichy" care face parte din istoria bogată a așezării și
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
chiaburi însă au pierdut totul la colectivizare că și ceilalți. La vremea scrierii monografiei, 1950, în satul Crihalma erau 213 case, toate din cărămidă, acoperite cu țigla, fiecare cu 2-3 încăperi și o tinda ( antreu) , cu podea de scândura, cu pivniță total sau parțial sub casă și pod pentru păstrat alimente, obiecte. Populația satului, la vremea respectivă era de cca. 1.000 locuitori, toți români, de religie ortodoxă și numai 5 familii de populație de etnie rromă stabili, creștini care trăiau
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
mare proprietar de pământ din Șmig, era numit de localnici armeanul, pentru că provenea din comunitatea armenilor din Dumbrăveni. Armeanul a transformat fostul conac al lui Tolnai într-un cămin confortabil, cu canalizare și electricitate furnizată de moară. Sub el, o pivniță generoasă oferea adăpost nenumăratelor recolte obținute pe întinsa sa moșie. Pe lângă moara cumpărată de la Horváth Márton, ajunsă ulterior în proprietatea obștii din Șmig, mai avea o casă mare, cumpărată de obște și apoi de Nicolae Fetean. Înaintea primului război mondial
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
ca vechime, datând de prin 1884, este casa Cocora, remarcându-se printr-un stil tipic de casă țărănească de câmpie. Constructorii ei, maistorii, cum se zice pe acolo, ar fi fost sârbi. Planul casei este simplu, dreprunghiular, cu două niveluri, pivniță si parter, cu câtre trei incăperi, cu zidurile groase de 50 cm. și intrarea pe la mijloc, având prispă și balcon pe toată fațada, orientată spre nord. Intrarea în pivniță se face printr-un gârlici larg, cu balconul deasupra. Acoperișul este
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
fi fost sârbi. Planul casei este simplu, dreprunghiular, cu două niveluri, pivniță si parter, cu câtre trei incăperi, cu zidurile groase de 50 cm. și intrarea pe la mijloc, având prispă și balcon pe toată fațada, orientată spre nord. Intrarea în pivniță se face printr-un gârlici larg, cu balconul deasupra. Acoperișul este din tablă, în patru ape, cu pantă lină. La început avea jgheaburi de lemn de jur împrejurul streașinei largi. În jur avea o curte mare, cu mulți pomi, viță de vie
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice (între care ruinele conacului Costaforu), iar două ca monumente de arhitectură ansamblul fostului conac Manu, datând din secolele al XVII-lea-al XIX-lea, cu pivnițele boltite și biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”; și Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni, cu hramul „Sfânta Alexandrina” și „Sf.Ierarh Nicolae” din cartierul Popești-Români (construită în anul 1676).
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
pichetul ungar din comuna Band, județul Mureș, au atacat prin surprindere frontiera română și l-au omorât pe sergentul Predescu. Zeci de români din satul Mărășești au fost ridicați din casele lor și închiși, cu cătușe la mâini, într-o pivniță, iar gospodăriile le-au fost vandalizate. Trecând apoi frontiera, aceiași făptași au jefuit comuna Grebeniș, unde au împușcat trei localnici și i-au ridicat pe românii care nu apucaseră să se refugieze. Ducându-i până la graniță, maghiarii i-au umilit
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
munte. Au fost arestați circa 20 de localnici români din Prundu Bârgăului și au fost trimiși la Bistrița, de unde însă li s-a dat drumul după două zile. Șapte dintre ei au fost arestați din nou și închiși într-o pivniță. În noaptea de 10 octombrie, românii au fost scoși și duși la marginea unui șanț de apărare antiaeriană, unde au fost împușcați și aruncați în șanț. Una dintre victime, preotul Augustin Pop a fost rănit mai ușor și a reușit
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
autoritățile bolșevice care acționau la ordinele lui Iakov Sverdlov de la Moscova și condus la nivel local de către Filip Goloschekin și Iakov Zurovskz, l-au împușcat pe Nicolae al II-lea, pe rudele sale apropiate, și pe alți patru funcționari în pivnița Casei Ipatiev din Ekaterinburg. Familiei i se spusese că aceștia trebuiau să facă niște fotografii pentru a demonstra poporului că încă sunt în viață. Membrii familiei au fost aranjați corespunzător și lăsați singuri pentru câteva minute, apoi au fost introduși
Dinastia Romanov () [Corola-website/Science/299327_a_300656]
-
Teatru de Stat, iar după alți 15 ani, Teatru Național. Este subvenționat în prezent de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, fiiind singurul teatru bilingv din România. Galopiada Secuiască este un festival cultural și gastronomie, respectiv un concurs hipic pe dealurile Pivnițe Mari din Moacșa la care participă călărețiile din Ținutul Secuiesc pentru a califica în primele două locuri pentru a putea participa apoi ca reprezentații regiunii la Galopul Național din Budapesta. În apropierea complexului se desfășoară Festivalul Peninsula, unul din cele
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
un balon plutind într-un ocean de alte baloane.” (cf. Michio Kaku). Fizicienii mai fac încă un pas înainte și își propun să creeze un univers nou în laborator. Alan Guth presupune că momentul în care vom crea universuri în pivnița casei nu este chiar atât de departe și de neconceput, iar procesul nu ar pune în pericol propriul univers în care trăim.
Teoria M () [Corola-website/Science/298801_a_300130]
-
între anii 1901-1902. Casele domnești sunt, ca arhitectură, specifice epocii. Construcția este asemănătoare cu cea păstrată la Plumbuita, (11,80 x 30,20 m), formată din 9 camere și o sufragerie, toate comunicând între ele. Subsolul este format din două pivnițe boltite, acesul în ele făcându-se printr-un gârlici peste care a fost construit un foișor. Turnul de acces în incinta complexului este de dimensiuni mari, una dintre cele mai frumoase și mai bine păstrate construcții de acest tip din
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]