3,039 matches
-
neobișnuit de rapid cu care crește Cucoaneș, transformându-l într-un uriaș, îl determină să dispară în munți. Alegerea nu este întâmplătoare, autorul circumscriind elementele unei geografii sacre, în care - spune Dan Botta citat de Eliade în Memoriile sale - pe plaiurile și munții aceștia oamenii întâlniseră pe Apollo și Dionysos, pe Orfeu și Zamolxis. Bucegii unde evadează uriașul, constituie nu numai mito-geografia adolescenței lui Eliade ("munții Bucegi, de care mă îndrăgostisem din adolescență și de care îmi amintisem de atâtea ori
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
decât văzând, dincolo de faldurile nevăzutului, lumina unei alte imagini, abia pâlpâitoare: "Iar ochiul meu mai tare se ascuțea să vadă/ Și sfredelea mai aprig în surul minereu/ De nouri ce-ți ascunde filonul de zăpadă.// Fier stins părea alături scânteietorul plai/ Și searbădă a zării lumină rubinie/ Când prin împăturarea de neguri străvedeai/ Regească și senină și amplă armonie" (Ixion). Intuiția străbătătoare prin negurile "împăturate" este străvedere, căutare înfrigurată a formei 14. Tot ce prinde a se înființa ia trup, ființând
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cât lumea" scăldat "în lumina-naltă a marelui azur"14. Dar de acolo, de pe pragul cel mai de jos al adâncului germinant, se urcă pe "cărare prin lăstare de lumină", pe "pârtii către rai"; "ajunge ochii să ridici,/ Și-un plai de aburi curge-n zare"15. Ascensiunea nu e posibilă decât hrănită din adâncul deschis al ființării înscrise în orizontul ființei, impulsionată de invizibilul ce iese din ascundere, la fel cum în poem semnificabilul începe să dea de văzut și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a fost aprobată de către papa Ioan al XXII-lea, în 4 octombrie 1332, prin ordinul trimis arhiepiscopului de Strigoniu. Dar sfințirea lui, abia în 27 octombrie 1334 denotă imposibilitatea de a-și fi putut lua rolul în serios pe aceste plaiuri, deoarece iparhul mongol din Cetatea Albă, înconjurat de doctori evrei și tătari cuvioși, închinători ai soarelui și stelei, care lucește înaintea luceafărului, domnea nestingherit și putea ucide în voie în cazne, în 2 iunie 1332, pentru mărturisirea credinței sale ortodoxe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nevoie urgentă de clarificări conceptuale. Între timp, președintele ar trebui să determine ieșirea din șpagat a dnei Udrea, că nu o fi dânsa chiar Jean-Claude van Damme. Trebuie că o doare între pozele gen (aproape) Playboy și cugetările tip (involuntar) Plai cu boi oferite presei. Acest Traian se joacă prea mult de-a Decebal pentru ca într-o bună zi să nu o băsească. (Jurnalul Național, 11 noiembrie 2005) Republica Română Absurdistan Dl Traian Băsescu este genul de om care împarte nemilos
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
organizatori superbi. Să fie cleptocratul politic actorul cel mai important produs de acestă dureroasă, prelungită mahmureală cunoscută și sub numele de epocă postcomunistă? (Jurnalul Național, 4 februarie 2005) Cioroipanul și Țara minunilor În vremuri paradisiace, când corectitudinea politică nu teroriza plaiurile mioritice prin vigilența unor comisari străini și autohtoni, printre cimiliturile benigne ale zilei circula și aceasta: „Ce ne facem noi, țiganii,/ Dacă vin americanii?/ Că ne scuipă din service/ Și ne-mpușcă cu alice”. Deși mulți din bunicii noștri, de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
din est. Cel mai bătătorit drum al sării pornea de la sașii din Sibiu și din Brașov și cobora până la Dunăre, „drum fără de pulbere”. Vămile erau la hotare (adică acolo unde intrau mărfurile în țară) și în interiorul țării (ca vămile „de pe plaiuri”, la Câmpulung, Târgoviște, Calafat, Slatina, Jiu). Catolici bulgari, unguri, sași, italieni, croați, alungați de vitregiile vremii din țările lor de baștină, s-au stabilit pe pământurile oltenești, datorită prosperității economice și regimului politic. În 1644 la Craiova erau negustori și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
patruzeci de ani de atunci și încă simt gustul plăcintelor și pe cel al cafelei, cu impresia că niciodată n-am mai regăsit același gust aparte și savuros, de plăcintă și de cafea, în alt loc din lume, nici măcar pe plaiurile turce unde mergem cu atîta drag, cît putem de des. Și ce frumoasă era turcoaica aceea care ne pregătea neagra băutură! Nimic nu părea că avea să se schimbe pe insula paradisiacă. Nimic nu evoca inevitabilul care avea să urmeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
general, obiceiurile, costumele sau... gastronomia. Fiecare colțișor de lume lasă o urmă în sufletul călătorului, fie printr-un ansamblu sau printr-un detaliu infim. Două locuri din întîmplare două insule m-au marcat prin vegetație, în ciuda altor nespuse frumuseți de pe plaiurile lor: Irlanda și Creta. Irlanda este de departe cea mai verde țară din cîte am străbătut. Clima ei uniformă, umedă și temperată, temperaturile echilibrate aproape niciodată mai joase de 10 grade iarna, dar nici mai calde de 20 de grade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
citez pe prietenul ziarist Mircea Crișan. Mult mi-am dorit să revăd Maramu'-ul tinereții mele! Nu am reușit pînă în acest an cînd dragii mei tineri prieteni de la Gazeta Maramureșului mi-au îndeplinit visul. Prima dată cînd am străbătut plaiurile astea minunate din nordul țării noastre a fost pe vremea cînd mijloacele de locomoție erau foarte reduse, dar măcar trenurile circulau bine si regulat. Șeful nostru de atelier de pe acea vreme, Nea Nae arhitectul Nicolae Vasilescu de la Institutul de Proiectare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
sau de coborîșuri. Dar ce frumos era și cît de bine, cînd ajungeam, însfîrșit, în fața unui bulz de mămăliguță caldă și în așternuturi mirosind a sulfină! De data asta, puternicul Peugeot al familiei Crișan înlocuise pasul și căruța, dar farmecul plaiurilor maramureșene rămăsese același. S-au adăugat: Rohia, cu chilia si mormîntul părintelui Steinhardt, Bîrsana, cu mormîntul Yvettei Cauchois, Săpînța Peri cu turla ei vestită și Cimitirul Vesel de la Săpînța. Dar toate acestea sunt mult mai bine descrise în ghidurile turistice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
care nu erau deloc puține, erau și ele monopolul lui Nica, mai ales În ceea ce privește poezia, textele pieselor de teatru. Nu mai vorbesc de colinde și plugușoare. Parcă mă și aud și-i văd pe gospodari urmărindu-mă: În Transnistria pe plai/ Ara Regele Mihai/ Mareșalu-n urma lui/ Strânge rodul grâului/ Iar ostașii toți că unul/ Dau cu pușca și cu tunul/ Dau cu pumnii lor cei grei/ Dau cu sufletul din ei.” Și cum nici zâmbetul și gesticulația nu-mi lipseau
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
1984, la 50 ani de activitate didactico - științifică și culturală se declară mulțumit că „ajuns cu bine” la vârsta de 75 ani de viață. Profesorul Ion Gugiuman face parte din pleiada intelectualilor hușeni din ținutul Fălciului, purtând amprenta psihică a plaiurilor moldave: blând, sfătos, înțelegător, modest și iubitor de oameni. Pentru copii a avut o sensibilitate aparte, cărora le-a dedicat câteva povestioare în stilul humuleșteanului Nică. Totuși, a fost pe deplin conștient că toate au o limită „Pentru că așa-i
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
forma unor pâlcuri de pădure, mai mari sau mai mici. Această primă închegare a durat, sub ochii și popasul Sciților, Romanilor și pașnicilor Slavi (care invadaseră ca o puzderie de oameni stepa Fălciului din Sudă, până la apariția Moldovenilor pe aceste plaiuri (sec. XIII-XIV leaă. Sătui de mers prin codri, în drumul lor dinspre Maramureș, acești musafiri noi, viguroși și destul de mulți, dând de asemenea locuri minunate pentru viață, pun repede și fără multă discuție, stăpânire pe vechiul „târg”, asimilând, în cea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și nu vor purta niciodată." Ce-ai cântat? Am început cu o sonată în stil popular românesc de George Enescu." Andante sostenuto e misterioso. Pe mine, pianul mă face să aud, ca în vis, tălăngile turmelor, trecând liniștite pe un plai de munte... Ușa se deschise cu zgomot, lăsând să intre un client înzăpezit până la sprâncene, cu o privire sumbră și scrutătoare: vameșul. Aoleu, șopti învățătorul, trebuie să ne descotorosim numaidecât de el. Dacă vine Constantin, n-o să aibă inima să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
În comuna Tereblecea, cătunul Prisaca, la 2 km. de orașul Siret, s-a născut soțul meu, Patraș Constantin, la 1 iulie 1933, într-o familie de gospodari harnici ce își aveau rădăcinile din moși-strămoși pe acel plai de vis. Din nefericire, însă, evenimentele din lume au afectat și acest colț de rai. La 28 iunie 1940, gospodarii au fost nevoiți să fugă din fața tăvălugului bolșevic. Au pornit convoaie, lăsând totul în urmă. Familia soțului meu cu o
ANI DE PRIBEGIE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aldona Ioana Patraş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1707]
-
lor din Cernăuți. Părinții cu fratele mai mic al soțului au stat în Bărăgan până în noiembrie 1955, când, după expirarea termenului privind domiciliul forțat, au plecat la Vatra Dornei pentru a se reuni cu familia și a fi mai aproape de plaiurile natale.
ANI DE PRIBEGIE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Aldona Ioana Patraş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1707]
-
Uniunea Artiștilor Plastici, filiala Iași, Casa de cultură "M. Ursachi", Ateneul Tătărași, spațiile expoziționale de artă existente (din str. Lăpușneanu, str. Cujbă, Cupola, A. Panu etc.), Centrele culturale francez, britanic, german, unele asociații și societăți precum "Junimea '90", "Astra română", "Plai mioritic", "Universul prieteniei", Asociația literară "Păstorel" etc. și nu în ultimul rând Complexul Palas, cu o agendă de evenimente culturale remarcabile, dincolo de ceea ce reprezintă acest centru urbanistic, modern, turistic, comercial, social. Să nu trecem cu vederea numeroasele licee de prestigiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
am reprodus, selectiv, în volumul de față; III. Annuaire de Roumanie (numerotat separat de la I-CXXIV), o sinteză documentară despre fiecare dintre cele 32 de județe ale țării noastre de atunci (descrierea generală a județului, comunele organizate în plăși sau „plaiuri“, capitala județului și oficialitățile lui, ghid de comerț pentru principalele orașe, de pildă, în cazul județului Argeș: Pitești și Curtea de Argeș). Am extras din acest temeinic Anuar, foarte puțin cunoscut azi, traducând și - uneori - rezumând, informații din primele două secțiuni ale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Regele și Regina (1881) (p. 14). Teritoriul României este împărțit în 32 de județe, dintre care 17 se află în Muntenia, 13 în Moldova și două în Dobrogea, redobândită de țara noastră în 1878. Județele se împart în plăși și plaiuri; în componența acestora intrau comune urbane și rurale. În țară se află 163 plăși cu 3 070 comune, din care 72 urbane și 2 998 rurale. Cele 32 de județe cu capitalele și populația lor sunt următoarele: muntenia (valachie) Mehedinți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
la diferite activități ale Străjii Țării. ,,A fost plugar harnic cu palmele bătătorite de coarnele plugului și sapă, a fost ucenic în fabrici, lucrător la diferite construcții, tăietor de lemne în pădure, plăsmuitor de glume la șezători, neobosit colindător al plaiurilor cu urme istorice și frumusețe fără seamăn, dar și ostaș vrednic care și-a început cariera de la gradul de soldat”. Cu certitudine această participare nu avea forma, durata și intensitatea participării unui străjer obișnuit, ci constituia un model propagandistic. „...Prin
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cai de munte”. Presa relata că mulțimea și-a mărturisit prin urale devotamentul față de rege, după care ,,arcășimea și-a împodobit înaltul oaspete cu brâul și buzduganul de Mare Vornic, iar pe tânărul Voievod cu însemnele vechi ale Căpitanului de plai”. Buzduganul a fost înmânat regelui, învestit ca Mare Arcaș de un bătrân arcaș. (Vezi foto nr. 15.) Apoi ,,s-a întins masă mare acolo pe lunca (râului - n.n.) Moldovei” și s-a desfășurat o serbare câmpenească. Evocând peste câțiva ani
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
etc. Ca străjer, Mihai „a fost plugar harnic cu palmele bătătorite de coarnele plugului și la sapă: a fost ucenic al vieții industriale, lucrător la diferite construcții, tăietor de lemne în pădure, plăsmuitor de glume la șezători, neobosit colindător al plaiurilor cu urme istorice...”. El va fi în primele rânduri la manifestarea străjerească de la 8 iunie. Marți, 6 iunie. Începe sărbătorirea Restaurației. Mihai îi oferă tatălui său „un frumos jad” în amintirea momentului revenirii acasă. Dimineața, Mihai îl însoțește pe Carol
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pe sub soare și luceferi. Temele majore sunt natura, iubirea, timpul. Confesiunea, meditația, evocarea din catrene (cele mai multe) și distihuri recreează toposul mirific al Bucovinei: casa strămoșească leagăn al copilăriei, pridvorul, grădina, fântâna, livada, lunca, pădurea, obcinile, potecile tainice, "de soare pline", plaiul, brazii, "răchitele bătrâne", teiul singuratic, "pomii în floare", banca veche de sub nuc, iazul, poiana, macii însângerând câmpurile grele de rod, norii, curcubeul, vântul "mesager al dragostei", luceferii, stolurile de cocori, amurgurile blânde, noaptea/ negura, lacrima, dorul cutreierând fără astâmpăr, hora
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
parte integrantă a existenței noastre, un adevărat mod de viață care să ne lumineze sufletul și să ne facă mai buni și mai... omenoși. El va înceta să fie un mister inexorabil și va deveni o realitate palpabilă numai iubind plaiul natal, căci . Pe drept cuvânt poetul nepereche Mihai Eminescu afirma în "Odin și poetul": "În seninul/ În liniștea adâncă sufletească/ Acolo vei găsi adevărata/ Unica frumusețe...", " Nu există ceva mai presus de tată și de mamă printre oameni" (Teognis), iar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]