7,105 matches
-
nu trebuia decât să zică „mi-e foame“ sau „mi-e frig“ și el Îi zorea pe toți zicându-le să-i aducă un sendviș sau o pătură. Credea că mama ei ar fi trebuit să vină mai des pe platou și să vadă cum Îl tratează ceilalți pe Harry. Dacă ar fi făcut asta, nu s-ar mai fi certat cu el așa mult. Mama ei nu era mulțumită de nimic din ce făcea el. Cel mai tare lucru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
copaci, ascunzându-i cu încărcătură și animale cu tot, pentru a nu fi observați de câțiva călători în trecere pe acolo. Cu toate precauțiile, în ziua următoare, în primele ceasuri ale după-amiezii, întâlniră bagauzii. întâlnirea s-a produs în mijlocul unui platou întins, pe când străbăteau o rariște înconjurată de o centură întunecată de brazi. Când îi văzu ieșind pe neașteptate din desișul de copaci, Audbert se opri cu o smucitură, dar era prea târziu ca să mai schimbe direcția. Cei pe care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Audbert își pierduse calul, dar rezolvă problema - și încă în mod avantajos - luându-l pe cel care fusese al lui Gomer. își reluară călătoria și merseră până la lăsarea serii, pentru a se opri, în cele din urmă, pe un mic platou ierbos, aplecat deasupra unui torent spumegător. Pentru a nu atrage atenția bagauzilor ori a vreunei patrule burgunde, se lipsiră de foc și mâncară doar carne uscată și sărată. încă zguduit de spectacolul sângeros la care asistase, Audbert nu spuse nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
rapidă, dar ajunse în sfârșit pe creastă și își dădu drumul la vale pe celălalt versant, mai repede chiar, fiindcă, în mai multe rânduri, căzu și se rostogoli prin mărăcinișul prăfos. Apoi, doi dintre urmăritori îl zăriră traversând un mic platou acoperit de tufărișuri. Frica îi dădea aripi, ajutându-l să treacă în saturi uriașe peste orice obstacol, peste orice denivelare a terenului, fără să se mai îngrijoreze pentru zgomotul pe care îl făcea printre arbuștii răvășiți. Pentru început, nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
încotro să se îndrepte; se gândea doar să scape de cei care îl voiau mort. Peisajul ce-l înconjura nu era, totuși, nou pentru el și înțelese dintr-o dată, cu groază, că alerga spre prăpastie, căci, după câte își amintea, platoul pe care cobora se termina într-o surplombă deasupra Rhonului, la ceva mai mult de o milă de locul în care acesta ieșea din Lemanus. Și într-adevăr, întinderea muntoasă dinaintea lui se deschidea tot mai mult cu fiecare pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de-asupra prăpastiei, veni pe biserica schitului. A doua zi, pe Ceahlău... Bolta imensă de azur, acoperind priveliștile scânteietoare... Monștrii pietrificați de pe munte, culcați, ori în picioare, unii binevoitori, alții agresivi sau bizari. (Era și unul amical și hilar, în mijlocul platoului.) Culmile negre din vale tîrîndu-se spre piciorul muntelui colosal, ori alergând speriate în toate părțile și oprinduse brusc, halucinate. Când vineți, când roșii, munții înalți de pe Bistricioara, strălucind în soare cu toate stâncile lor... Departe, în singurătăți adânci, munții cei
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
o noapte târzie și de care doamnei Voinescu i-a fost milă să-l lăsăm singur în foșnetul de cimitir al celor patru plopi... Și imagini, fulgurante, o clipă, din istoria - din preistoria? - vieții. Într-o trăsură mică, în mijlocul unui platou gol; de jur-împrejur, până-n zare, dealuri pleșuve, cenușii, sinilii, roșietice... Altă dată, într-o trăsură mică (aceeași?), într-o după amiază de vară; la marginea unei păduri negre, pe vârful unui copac înalt, o găină salbatică... Eram copil? Eram cu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ci direct pe podeaua de scânduri proaspăt vopsită, palpitând de dorință, cu sânii mari ca niște talere ale unei balanțe aflate În extaz, având de o parte și de alta câte un sfârc greu, zemos, și cu sexul ca un platou auriu din mijlocul căruia Își Înălța gâtul același pui de cocostârc golaș și lacom de desfătări. Jos, lângă platou, cele trei țevi ale Extraterestrului se făceau din ce În ce mai mici, revenindu-și la forma lor obișnuită, iar clopoțeii se transformaseră brusc În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
balanțe aflate În extaz, având de o parte și de alta câte un sfârc greu, zemos, și cu sexul ca un platou auriu din mijlocul căruia Își Înălța gâtul același pui de cocostârc golaș și lacom de desfătări. Jos, lângă platou, cele trei țevi ale Extraterestrului se făceau din ce În ce mai mici, revenindu-și la forma lor obișnuită, iar clopoțeii se transformaseră brusc În șase copeici amărâte, cu care dacă te-ai fi dus la piață n-ai fi reușit să-ți cumperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
la forma lor obișnuită, iar clopoțeii se transformaseră brusc În șase copeici amărâte, cu care dacă te-ai fi dus la piață n-ai fi reușit să-ți cumperi mai mult de două legături de pătrunjel. Copeicile se Învârteau pe platou Într-un mod ușor indecent, căutând pe undeva o crăpătură prin care să dispară În hău. O Întrebare neliniștitoare continua să bântuie conștiința Mașei: oare la ce putea fi folosit cel de-al treilea sex, dacă nici pentru diviziune nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
o impresie cât mai agreabilă. De aceea insistă: - Sau poate preferați un păhărel și o scrumbioară, care știu că v-a plăcut. Și, fără să mai aștepte răspunsul musafirului, se strecură pe lângă el În casă, aducând În scurt timp un platou cu câteva senvișuri Încropite-n grabă. Nu lipseau nici sticluța de rachiu, nici măslinuțele, nici cașul, nici scrumbioara. - Mă duc să pun la fiert și ceaiul, spuse gazda, punând platoul pe o măsuță joasă ce se afla-n cerdac. - Mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
strecură pe lângă el În casă, aducând În scurt timp un platou cu câteva senvișuri Încropite-n grabă. Nu lipseau nici sticluța de rachiu, nici măslinuțele, nici cașul, nici scrumbioara. - Mă duc să pun la fiert și ceaiul, spuse gazda, punând platoul pe o măsuță joasă ce se afla-n cerdac. - Mulțumesc. - Poftiți, vă rog, am pus și eu ce am găsit mai bun, adăugă Mașa, văzând că musafirul Începe să cedeze În fața rugăminților ei... Am uitat de ceai, dădu ea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ar avea nevoie de-un bărbat? „Nu are decât“, Își spuse ea și Își acompanie cuvintele cu un chicotit atât de nefiresc, Încât vizitatorul o privi nedumerit, ridicând din sprâncene și clătinând din cap. - Slăbiciuni muierești, conchise el, luând de pe platou o bucățică de caș și o măslină. Deodată, În timp ce discutau, un nor roșu lunecă pe cer și lumina zilei Începu să scadă, spuzind pân’ la crepuscul. Un fulger brăzdă Întreagă zare, urmat de un tunet ce se sparse În ecouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
puse În tigaie la prăjit. Intradevăr infometat, Tony Pavone Înghiți odată În sec, monologând. „Sunt lihnit de foame...Abea aștept...” Ca o bună gospodină ce era, Carla scoase dela prăjit prima serie pe care le așeză ornamental pe un special platou, oferindu-l marelui Înfometat. În același timp, evident contrariată, privirea ei se fixă asupra lui Tony Pavone. „De unde la-i cumpărat? Acest pește miroase a nămol... ori mai degrabă a petrol...!!” Mirosi una din bucățile prăjite, oferindu-i și lui
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nămol... ori mai degrabă a petrol...!!” Mirosi una din bucățile prăjite, oferindu-i și lui una, repetând Întrebarea. „De unde l-ai cumpărat...??” Tony Pavone o privi ironic. Mirosi la rândul lui bucata de pește și chiar se aplică deasupra Întregului platou, replicând. „Evident, miroase a pește...! A ce vrei să miroasă...a votcă?” Carla Însă, nu era ușor de convins. „Vorbesc serios, băiete. Tu desigur glumești, Însă eu Îmi mențin afirmația. Peștele are un miros straniu, greu de acceptat...!” „Prostii... Oare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Astăzi la birou, ma’m Îndopat cu brânză și măsline...” „Atunci, o saramură de pește...?” „Cu mămăliguță...?” „Mai Încape Îndoială?” Patronul-ospătar, fusese bine inspirat: saramura de pește o devorară cu sălbăticie, iar În momentul când Își facu apariția cele două platouri pline vârf cu comanda anterioară, Atena făcu ochii mari. „Cu o asemenea cantitate de mâncare, putem sătura o Întreagă stradă. Cu siguranță, bani risipiți!” Ghicindu-i gândul, Tony Pavone Îi șopti: „Puțină răbdare, În curând nu va rămâne nimic prin
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
na-i tangență cu munca pământului și creșterea animalelor! În rest...” „Mi s’a făcut o foame...” - constată Nando privind la sticla de țuică care aproape se golise. Nu sfârși bine vorba și fermierul Însoțit de consoarta lui, aduse un platou cu hartane de pasăre Însoțit de un castronel plin cu mujdei de usturoi pe care le așeză În mijlocul mesei zâmbind. „Ora mesei de prânz s’a evaporat de mult... Poftiți, serviți cu Încredere...!” Nando protestă: „Va rugăm să ne țineți
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
frapiere burdușite cu ghiață În care sticlele cu vinul cel mai bun al localului, Își făcură apariția. Iar În momentul când, un Întreg grătar cu mititei fu devorat cu o poftă de mâncare teribilă, ospătarul aduse la masă un supradimensionat platou burdușit cu pastrama de oaie rumenită la grătar cu mămăliguță, invitații scoaseră o exclamație de uimire. Așa o surpriză merita osteneala. În această situație, pastrama fiind profesional condimentată, apetitul de băutură creștea progresiv, dezlegând limbile...!! Această idee costistitoare a Șefului
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ca de fiecare dată, neprevăzutul Îi veni În ajutor ...! Într-o splendidă dimineață de sfârșit de vară, un șef de echipă din formația lui de muncitori și care era curent cu necazul Șefului său, Îl invită afară conducându-l pe platoul de parcare al mașinilor de lângă Piața Matache Măcelaru unde Îi făcu cunoștință cu un individ presupunând unele relații În sferele cele mai Înalte a societății...! Șeful de echipă se făcu nevăzut, iar Tony Pavone intră direct În subiect. “Stimate domn
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Tudose Ion prezentă o legitimație de milițian pe care o arătă ofițerului. “Ascultă tinere...! Dacă acest om e reținut mai mult timp de două ore bine, voi avea plăcerea să-mi raportezi cauza. Puteți pleca...!” “Mașina miliției se află pe platoul din fața pieții. Vă aștept acolo...!” Tony Pavone trecu pe la biroul său comunicând celor două secretare lipsa lui pentru două ore promise de milițianul respectiv, iar cine are nevoie de el să-l aștepte, se va Întoarce cât mai repede posibil
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
risipea lumea. Dar se făcuse extrem de frig deja și toată lumea era nerăbdătoare să ajungă acasă, așa că a fost depășit de situație. Am coborât dealul pe o potecă dispre nord fără prea multă bătaie de cap, dar când am ajuns pe platou acolo unde oamenii voiau s-o ia în două direcții opuse, ambuteiajul era mult mai rău. — Unde e mama, a zis Polly la un moment dat. M-am uitat în jur, Sheba dispăruse. — Drăcie, a zis Richard. Ascultați, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
o facă să se simtă bine, ca și când ar fi fost trasă înspre natură cu apropieri nude. Toată seara se imaginase singură ca fiind una dintre persoanele alea despre care citești în ziare sau despre care ți se povestește la un platou cu sushi. O femeie îndrăzneață, deși poate puțin nesăbuită, aflată la prima ei aventură, care face cunoștință cu dezastrul pe râul Salmon. Mary s-a minunat de faptul că ideea asta părea s-o transforme chiar și în mintea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
arătăm că viața înseamnă mult mai mult decât ceea ce văd ei acasă. Mary s-a întors către ea. Tu chiar vorbești serios. IRene a ridicat din umeri. E de la aerul de munte. Mă gândesc la toate. Drew a adus un platou cu uscățele și brânză afumată. Poftiți, doamnelor, a spus el, deși s-a uitat numai la Mary. PE băieți îi hrănesc pe târziu. Nu le foarte foame. Patru picioare arse de soare s-au ițit din barcă. Când Drew s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
destul de Înalt, În timp ce la dreapta, dincolo de un șanț și un parapet scund, plasat mai mult de formă, se deschidea un abis cu peretele aproape vertical. Puțin mai Încolo drumul se Înscria toto-o curbă mare spre stînga și ajungea imediat la platoul din vîrful pantei. Dacă mai făceai cinci-șase pași, priveliștea ți se deschidea brusc și devenea vizibil orașul de pe platou. Nu mai exista nici o Îndoială. Era un drum atît de frecventat de mine, Încît treceam pe-acolo fără să-mi dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
un abis cu peretele aproape vertical. Puțin mai Încolo drumul se Înscria toto-o curbă mare spre stînga și ajungea imediat la platoul din vîrful pantei. Dacă mai făceai cinci-șase pași, priveliștea ți se deschidea brusc și devenea vizibil orașul de pe platou. Nu mai exista nici o Îndoială. Era un drum atît de frecventat de mine, Încît treceam pe-acolo fără să-mi dau măcar seama În cazul În care nu-mi atrăgea atenția nimic deosebit... Drumul Îmi devenise teribil de familiar după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]