4,516 matches
-
în noi. Îi spunem conștiință pură, transcenzînd toate polaritățile întru unitate. Ea este infinită și finită, extatică și terifiantă, creatoare și distrugătoare... Așa-zisa identitate devine una cu Sursa într-un non-timp durabil. Conștiința cosmică nu este neapărat personală. Am pledat mereu pentru o bună înțelegere a vidului, ca gol primordial, de relevanță și proporții holistice, metacosmice. Dar numai ceea ce este gol poate fi plin, de aceea percepem vidul și ca plenitudine esențială. Nu e nimic straniu și nimic paradoxal aici
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
orientalii, "Dumnezeu sălășluiește în tine ca tine". În sufism găsim, de asemenea, exprimări similare, în zen, în hassidism, în gnoză, în hermetism ș.a. De aceea am propus termenii de Teoeconomie, Omeconomie și Teomeconomie (Iași, Junimea, 2011, 2012, 2013), încercînd să pledez pentru un sistem economic guvernat de principii divine. Pentru că obiectul de studiu al economiei este omul și comportamentul său, iar noi suntem dumnezei. Știu că mulți au fost condamnați pentru asta, dar acum avem și suportul științei, cel puțin al
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
să slujească oamenii, nu elitele, nu interesele particulare, nu e o redistribuire de privilegii și trebuie că răspundă unor exigențe morale. Sistemul nostru fiscal are un caracter destructiv, arbitrar și spoliator, iar presiunea fiscală nu a încetat să crească. Așadar, pledăm pentru o reformă fiscală, care presupune și simplificare și reducerea sarcinii fiscale și creșterea gradului de încasare și conține principii de justiție, inteligență și coerență, să nu distrugă ci să construiască economia reală. Reforma trebuie să înceapă chiar cu aparatul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ni se propune, adică "sfîrșitul reglementărilor" e tot o formă de reglementare. Iar "ultimul reglementator" este piața, dar nu o piață liberă, ci marcată de efecte de monopol și duopol, cel mai mare fiind cel al băncilor centrale. Iar autorul pledează în final pentru "structura de guvernanță a băncii centrale" (!). E clar. Deja puterea aparține preponderent băncilor centrale și a fost dobîndită nedemocratic, deja ele manipulează și piețele și statele. Transparența deciziilor lor, care dețin monopolul monetar, tinde spre zero. Elitismul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
două biserici în primul rînd. Altfel se va putea discuta ulterior și cu protestanții... Sigur că în astfel de analize geopolitice, criteriul religios nu poate fi singurul, dar este adesea cel mai important. De fapt sunt și alte criterii, care pledează pentru unitate, de pildă cel geografic, din nou cu Bizanțul în centru. Deși acum este musulman, sau tocmai de aceea, rămîne un punct important pe harta lumii. Apoi, din punct de vedere economic, există o mulțime de complementa rități valorificabile
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Rusia, China, Singapore, Vene-zuela, Emiratele Arabe Unite, Nepal ș. a. Dacă țările occidentale par să fi cîștigat prima "repriză" a globalizării, țările asiatice plus Rusia par să anunțe victoria în cea de-a doua "repriză". La ultima reuniune de la Davos, Bill Gates a pledat pentru un așa-zis "capitalism creativ", în timp ce Joseph Stieglitz și Amartya Sen caută formule de "umanizare a globalizării", iar Vaticanul identifi-că "noi păcate capitale" ale societății de consum. Avem, prin urmare, o varietate de expre-sii și critici ale capitalismului global
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
felul de politruci, în loc să lăsăm specialiștii să-și facă treaba în problemele importante ale acestei țări. Sute de ani s-a dus o dispută acerbă între economiștii liberali, care propovăduiau supremația pieței și virtuțile sale autoreglatoare, și cei dirijiști, care pledau pentru intervenția, într-o formă sau alta, a statului în economie. Econo-miile moderne sunt mixte: piață plus stat, pro-porțiile fiind diferite de la țară la țară. Iată însă că în ultimii ani a apărut și s-a impus un al trei
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
probabil să fie corect decît unul urît. El poate fi adoptat cel puțin ca ipoteză de lucru. Mai mult, este posibil ca viața să existe și să se extindă dincolo de pămînt și să cuprindă întregul univers. Primul fizician care a pledat pentru postulatul vieții veșnice a fost laureatul Nobel Paul Dirac. Speranța sa e ca într-o zi acest lucru să devină observabil în mod direct. Dar consecința cu adevărat fascinantă a ipotezei vieții veșnice e că trebuie să existe o
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
unitatea. Tat twam asi (asta ești), ne spun hindușii. Din fii ai îndoielii putem deveni Fii ai lui Dumnezeu, ne învață creștinismul. Există, dincolo de toate diferențele de la poale, o unitate în vîrful muntelui. Există o unitate transcendentală a religiilor, cum pleda Frithjof Schuon în superba sa carte cu același titlu. Suntem împreună dacă suntem în Duh, sculptînd în Duh matrice perfecte, întru slava lui Dumnezeu. 5.8. UN CER DE SENS Cartea lui Frithjof Schuon, Despre unita-tea transcendentă a religiilor, este
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
reproductive). Printre altele, aceasta înseamnă că nici conceptul de „timp de lucru regulat”, stabilit statistic, folosit în economia formală, nu mai este adecvat pentru a defini noile forme de „feminizare a muncii”. Joan Smithxe "Smith" și Immanuel Wallersteinxe "Wallerstein, Immanuel" pledau, în anii ’70, pentru reconceptualizarea „muncii” din sferele familiei, producției și publică. În loc să utilizeze conceptul de „familie” și să separe producția remunerată de reproducerea neremunerată, ei folosesc noțiunea de „gospodărie”. Gospodăriile sunt grupuri de membri ai familiei, membri ce nu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
a mobiliza economiile populației, pentru a reorienta politicile de credit, inclusiv în ceea ce privește riscul, și factorii de cost asociați cu atribuirea împrumuturilor și pentru a ajusta dobânzile și ratele de schimb conform cu așa-numita „regulă” a echilibrului pieței. Instituțiile financiare internaționale pledează pentru introducerea unor rezerve bancare diferite și mai mari pentru clienții care împrumută sume mici și oferă mai puține garanții, față de clienții cu grad scăzut de risc și care împrumută sume mari; • reforma politicilor structurale, cu accent pe crearea de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
locație strategică pentru studierea globalizării, deoarece aici se confruntă agricultura de subzistență și forțele de mondializare, reprezentate de potențialul de dezvoltare capitalistă al regiunii și de politicile de reformă structurală impuse Mexicului în 1982 de către FMIxe "FMI". Acestea din urmă pledau pentru privatizare, creșterea exporturilor, reducerea ajutoarelor guvernamentale și pentru alte programe de sprijin. Ele au intrat într-un profund dezacord cu viziunea postrevoluționară a Mexicului, dominată în trecut de o politică de dezvoltare controlată de guvern și orientată spre înlocuirea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
japonez declarase deja prostituția și sclavia sexuală ilegale în momentul în care Armata Imperială a instituit politica de aservire a „femeilor de reconfortare”. Deși au cerut despăgubiri pentru încălcarea flagrantă a drepturilor omului, cei aflați pe această poziție nu au pledat și pentru ca statul să ia măsuri de despăgubire morală, încercând să transforme standardul etic patriarhal din această țară, care continuă să promoveze sclavia sexuală (campania Sengo-Hosho Jitsugen, 1996). Faptul că statul japonez trebuie să acorde despăgubiri victimelor sclaviei sexuale, pe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
aportul investițiilor străine directe, cunoaște mai multe curente de gândire care, în mod convențional, se pot clasifica în: opinii care consideră că forța motrice, factorul determinant al creșterii economice în România, îl constituie investițiile străine directe și, în acest sens, pledează adesea din păcate fără discernământul necesar și suficient în ceea ce privește diferențierea politicilor de promovare a ISD, în funcție de mărimea impactului lor favorabil asupra economiei naționale; opinii care situează investițiile autohtone pe primul loc, în ceea ce privește importanța și rolul acestora pentru demarajul sănătos al
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și statului nostru de formare a conștiinței socialiste și comuniste”, dar Securitatea nu avea nevoie să demonstreze, ci să reprime. Pentru aceasta s-a folosit metoda divide et impera. A semănat disensiuni între conducătorii sectei, a infiltrat informatori care au pledat pentru aderarea la cultele recunoscute și legale. Notă privind secta „Penticostali de ziua a 7-a”, 10.11.1975: „Această sectă ilegală și-a făcut apariția în țara noastră în anul 1969. Secta ilegală „Penticostali de ziua a 7-a
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
dialog cu morții și unde, în centrul spațiului, se înscrie indeterminabilul unei realități de frontieră. În această explorare, punctul de plecare - estetica teatrală contemporană - va fi, în același timp, punct de sosire. Nimic mai logic, în ciuda aparențelor, căci revendicările ce pledau pentru un teatru redevenit capabil să se supună probei de foc a reprezentării fantomei s-au formulat în confruntarea cu și prin referirea la două repere fundamentale ale trecutului occidental, tragedia greacă și teatrul lui Shakespeare, dar s-au sprijinit
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
personal Este știut faptul că psihoterapia este o ocupație solicitantă și stresantă, care poate duce la epuizare și probleme psihosomatice. Madanes (2001Ă susține că mulți terapeuți devin limitați de emoții negative cum sunt furia, frustrarea, teama, dezamăgirea și neajutorarea. Autoarea pledează în favoarea cultivării emoțiilor pozitive, cum sunt dragostea, gratitudinea, curiozitatea, compasiunea, hotărârea, flexibilitatea, încrederea, vitalitatea și dorința de a aduce o contribuție. Trebuie să ne amintim de asemenea că terapeuții au vieți foarte similare cu ale pacienților lor în ce privește suferința, sănătatea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
minimum, acțiunea cvasiinexistentă, personajele transformate în purtători de cuvânt ai unei teze simple, uneori chiar simpliste, unul adoptând rolul de personaj pozitiv - cel mai adesea Socrate -, iar ceilalți, de personaje negative, binele triumfând asupra răului și inteligența asupra imbecilității: totul pledează în favoarea unui Platon autor modern, dramaturg de succes aplaudat din plin pe scenele contemporane... Păstrând în minte ideea că Platon gândește ca un sportiv fascinat de maniera agonică și scrie ca un polemist care nu știe să piardă însuflețit de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
forma a patru teze, în definitiv destul de simple, seci și fără nicio dezvoltare. Posteritatea a reținut temperamentul măsurat al lui Eudoxos. Astfel încât cititorii lui Aristotel evită să vadă în apologia făcută de el hedonismului o pledoarie pro domo. Întrucât sinceritatea pledează în favoarea lui, unii interpretează apărarea dezinteresată de către el a plăcerii identificabile cu binele suveran ca pe o dovadă a validității acestei propoziții. Într-adevăr, nimic nu ne permite să găsim în biografia filosofului ceva ce i-ar putea discredita gândirea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
intensivă a unui sentiment al devalorizării și nerealizării eului). Sunt frecvente, din păcate, cazurile de conduita, ambivalență, care semnifică orientarea persoanei spre două, roluri profesionale diferite, considerate la; fel de importante, dar alese pe baza unor motive deosebite: nentru unul pledează înclinațiile și aptitudinile personale, care predispun subiectul spre îndeplinirea unui anumit rol social; pentru celălalt determinante sunt aspirațiile (cu un caracter, mai mult sau mai puțin, egoist) de a obține un anumit prestigiu social, sau dorința de a obține o
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mai clară a funcțiilor unor hormoni ai corpului, în tratamentul unor „boli ale adaptării” etc. Dar, atât H. Selye cât și colaboratorii săi au rămas la viziunea predominant fiziologică, de interpretare a fenomenului stresului. Există numeroase situații de viață care pledează pentru necesitatea considerării unui „stres psihologic”, când țesuturile nu sunt direct asaltate, dar pe prim plan apar o serie de procese de nivel psihic superior, cum ar fi de exemplu cel al „anticipării” pericolului, sau cel al „evaluării” (interpretării), prin
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
apreciază că aceasta este alcătuită din indivizi dezechilibrați, compulsivi, iraționali, nevritici și psihotici; ea ar reprezenta, cu alte cuvinte, o societate „bolnavă”, alcătuită din indivizi bolnavi care nu vor pșutea depăși alienarea pe care o simt, decât prin „dragoste”. Fromm pledează, așadar, pentru obținerea unei ameliorări a vieții sociale cu ajutorul unei „psihanalize umaniste”. W.R. Bion, ca și G. Murphy, încearcă să reconsidere problema frustrației și a competiției. În timp ce pentru primul, „starea de frustrație” poate fi modificată prin vise, prin procese
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
această epocă a fost redactat „Proiectul de Tratat pentru a face ca pacea să fie permanentă între suveranii creștini”, în care se propunea crearea unei federații având drept instituții un Senat, un Secretariat Permanent și o Armată Confederală. Ulterior, Saint-Simon pleda pentru „unirea popoarelor Europei într-un singur corp politic, conservându-și fiecare independența sa națională”, iar Victor Hugo profetiza: „Va veni o zi când națiunile europene, fără să-și piardă specificitatea și glorioasa lor individualitate, se vor uni într-o
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
fraternitatea europeană”. Dintre liderii politici, Aristides Briand, ministru de Externe al Franței, lansa în 1929 la Societatea Națiunilor un apel pentru crearea unei federații numite „Uniunea Europeană”, iar Winston Churchill ținea o conferință în 1946, la Universitatea din Zürich, în care pleda pentru crearea unei organizații regionale europene (un „Consiliu al Europei”, sau chiar „Statele Unite ale Europei”). Desigur, primul act politic european a fost istorica Declarație Schuman, prezentată la 9 mai 1950 de ministrul de Externe francez Robert Schuman, însă concepută și
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
pentru că terorismul (spre deosebire de un război în toată regula) este manifestarea contemporană a conflictului, iar conflictul nu va dispărea de pe pământ”. Și totuși, consider că centrul politicii mondiale se va muta treptat în secolul nostru spre zona Pacificului. În favoarea acestei mutații pledează atracția pe care o reprezintă pentru Statele Unite Pacificul, zona cea mai dinamică a economiei mondiale. Încă de la mijlocul anilor ’80 ai secolului trecut, comerțul SUA cu țările din Pacific l-a depășit pe cel cu Europa. De altfel, doctrina Pacific
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]