2,652 matches
-
nou‑nouță! — Becky, îmi pare foarte rău, zice Tom precipitat, în legătură cu felul în care ne‑am purtat cu tine la nuntă. — Nici o problemă! zic, puțin prea voioasă. — Ba e o problemă. Scutură din cap. Mama ta a încasat‑o din plin. Ești una din cele mai vechi prietene ale mele. Mă simt foarte prost. — Pe bune, Tom. A fost și vina mea. Trebuia pur și simplu să recunosc că Luke nu e acolo. Zâmbesc mâhnită. Ar fi fost mult mai simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
în sus pe lângă coca lui Nostromo și se imobiliză lângă blindajul delimitat al deschiderii. Căpitanul lăsă în jos o manetă. Panoul exterior al sasului alunecă într-o parte și intrară. ― Presurizat? îl întrebă Lambert. ― N-are importanță. Așa economisim un plin de aer. Ajungem înăuntru într-un minut și atunci putem să ne descotorosim de costumele astea blestemate. Închiseră în urma lor cloazonul exterior, apoi așteptară deschiderea din interior. ― Ce-a pățit Kane? Era iar Ripley. Dallas era prea obosit să remarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Kane. Dar când auzi un alt miorlăit, al treilea, se simți mult mai bine. Numai o mâță putea scoate un asemenea sunet. Se cocârjă pe sub o grindă și se uită la ceea ce era pitit acolo într-o scobitură. Păr din plin și o mustață: Jones! ― Vino, pisoiaș... ce bine-mi pare că te văd, stârpitură! (Întinse mâna spre animal. Acesta căscă gura și urlă înspăimântat. Se vârî și mai adânc.) Hai, vino, motanule. Vino la Brett. N-avem timp de joacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
mănânc în restaurantul ăsta. E prea scump, spune Robert, cu sinceră părere de rău. Șeful de sală schimbă câteva cuvinte cu Jean, care pleacă spre bucătărie să dea comenzile. Robert face un semn și de masă se apropie un burtos plin de importanță. — Permiteți-mi să vi-l prezint pe Gustave, sommelier -ul nostru. — Preferați un vin roșu sau unul alb? își intră Gustave în pâine. — Aveți vreun vin pentru bețivi? începe Lionel să se joace cu nervii sommelier -ului, o
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
lui e româncă.) Toți cei din domeniul asigurărilor, puși în situațiile tentante în care am fost pus eu, ar fi procedat la fel. Dacă nu cumva ar fi fost chiar mai veroși decât mine, care mi-am făcut de mult plinul. Oricum, pot fi trecut printre pagubele colaterale făcute de această carte: am fost nevoit să mă pensionez anticipat. Dar măcar am rămas în viață. Nu ca alții. Părerea lui Albert Albanezu’ Pe lumea asta, există o mulțime de femei - între
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
fotograful surdomuților, toți, toți. Și bătrânul filozof Marcu Vancea dispăruse, până și el. „De ce râzi? Nu există scăpare, nu-i așa? Degeaba complicăm comedia, nu-i așa? Râzi de prudența noastră speriată. Nu există decât trufia plăcerii în care strălucești? Plinul acestei uitări, în care hohotește, satisfăcută, târfa lacomă, Moartea? Elixirul uitării, tu, picioarele tale fosforescente și buzele și sânii și sexul tău cosmic și privirea aceasta mare, ingenuă, primordială... Tu, dulcissima, târfa planetară.“ Gândurile încetiniseră viteza, captivul se chircise, epuizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sprijinite de lemnul lucios, părul tânăr, fluturând. Obrazul prelung, de neuitat, ochii, da, ochii... A coborât privirea, rușinat de neașteptata delăsare, dezarmat. „Tu ești înțelepciunea? Fără caracter, fără restrângeri? Doar puritatea simțirii, instantanee? Cât am dorit întâlnirea...Miracolul, în sfârșit! Plinul senzației, al bucuriei de o clipă, atât. Atât, plinul uitării. “Sotia si iscoada si supraveghetoarea lui Ianuli? Dar el, primejdiosul Ianuli, dar el, eșuatul? Dar tovarășul Ianuli?“ Nu-l auzise, surdina de gemete nu o atingea, zeii o protejau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de neuitat, ochii, da, ochii... A coborât privirea, rușinat de neașteptata delăsare, dezarmat. „Tu ești înțelepciunea? Fără caracter, fără restrângeri? Doar puritatea simțirii, instantanee? Cât am dorit întâlnirea...Miracolul, în sfârșit! Plinul senzației, al bucuriei de o clipă, atât. Atât, plinul uitării. “Sotia si iscoada si supraveghetoarea lui Ianuli? Dar el, primejdiosul Ianuli, dar el, eșuatul? Dar tovarășul Ianuli?“ Nu-l auzise, surdina de gemete nu o atingea, zeii o protejau de un astfel de bruiaj mizer. Sublimă, perfectă, surdă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de poeți care i‐a urmat, lăsând în urma lui o adevărată legendă.” (Din Dicționar de literatură română, coordonator Dim. Păcurariu, Editura Univers, București, 1979, p. 220) BIOGRAFIE știu eu, mama și‐a zis că mă nasc într‐ o zodie bună; Plinului pântec așa îi cânta într‐ o noapte cu lună. Trăsnete reci de furtună vedea cum în zare detu nă. știu eu, mama și‐a zis că mă nasc într‐ o zodie bună, Ea mă vedea cum în șa voi sălta
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Tot ceea ce un poet scrie cu entuziasm (= en teos în dumnezeu), inspirat de suflul divin, este superior de frumos", afirma Democrit. "Poezia este mai adevărată și mai elevată decât istoria", postula definitoriu Aristotel în Poetica. "Ceea ce durează poeții întemeiază", iar "Plin de merite, omul poetic trăiește pe pământ", scria, în ecou, Friedrich Hölderlin. Iar Eminescu: Noi suntem din cei cu auzul fin/ Și ascultarăm șoapta misterului divin". Ca atare, axiologic, poezia ne poartă la cea mai înaltă spiritualitate, deasupra noastră, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
acest înger să îi fie bine, Arată-i ce ai mai frumos în tine, Nu lăsa nicio secundă să-i aducă tristețea Și spune-i că ai vrea mereu să îi simți blândețea! Alint-o și oferă-i dragoste din plin! "Atinge-o cu vorbe calde oferindu-i un moment sublim... Respect-o și prețuiește zilele alături de ea Iar la final, te rog, nu-i spune că toate acestea le-ai cunoscut de la Persoana Mea!" După ce Dumnezeu m-a sfătuit Îmi
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
cu numele indicat de domnul! Târziu, cètre miezul nopții soțul ei s-a dus din nou pe strada Agârbiceanu cu doi litri de benzinè, suficient cât sè poatè porni și sè ajungè la cea mai apropiatè benzinèrie că sè-i facè plinul, Matei, ar fi bine sè nu ne mai vedem! îmi spune ea și, pentru prima oarè de când ne cunoaștem, un ceva iremediabil ne izoleazè unul de altul, ca și cum un perete de vid, impenetrabil și impermeabil, ar fi coborât între noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
de reglementare civilizatè a raporturilor dintre oameni? Nici noi înșine nu suntem reali decât pânè la un punct, dincolo de care, confruntându-ne cu inumanitatea inexprimabilè a sufletului nostru, începem sè improvizèm și sè ne construim imagini, amègindu-ne cè trèim din plin! Privind în întunericul de dincolo de geamul compartimentului pe care, la margini s-a prins un strat ușor de gheațè, am sentimentul cè undeva, pe parcurs, am comis o eroare gravè, E ERROR, afișeazè erorile fatale din timpul rulèrii, n-am fècut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
mare este atunci când te trezești dimineața și auzi tic-tac-ul inimii anunțând o nouă zi din viața ta; ești sigur că Dumnezeu este lângă tine... Cuvânt către cititori Într-un interviu acordat prozatorului Iulian Sârbu, spuneam, printre altele: Scriu din prea plinul sufletului. Simt nevoia să mi-l “descarc” prin ideile, trăirile mele, care s-au acumulat de-a lungul anilor, să le transform în subiecte și imagini ca și cum le-aș desena mai întâi pe un ecran al creierului, apoi, alunecând ca
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Dar Leana! zise Mioara. Întrebarea i se opri pe buze, pentru că Leana se plimba îmbrăcată hibrid ca în viață, femeiește-bărbătește pe linia ferată, adunând păcatele căzute din trenuri într-o sticlă pe care o dădea pe gât după ce-i făcea plinul. Vie, dar altfel! Leana aștepta răbdătoare să o calce alt tren, apoi altul și altul. Avea ce bea până la sfârșitul morții... Era mai bogată decât Dumnezeu pentru că nu-i lipsea nimic, în schimb Iisus nu avea puterea de a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
voi mai vedea vreodată și... am... — O, Doamne ! Lissy Își acoperă gura cu mâna. Ai făcut sex cu el ! — Mai rău ! I-am spus toate secretele mele ! Aștept ca lui Lissy să i se taie respirația, sau să spună ceva plin de Înțelegere, cum ar fi „O, nu !“, dar ea se mulțumește să mă privească fără expresie. — Ce secrete ? — Secretele mele. Știi și tu. Lissy mă privește de parcă tocmai i-aș fi spus că am proteză la un picior. — Ai secrete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
un sfârșit dureros, ca un rămas bun fără de speranță dar, mai ales, ca un semn rău, un semn care, ca și cântecul de cucuvea, Îi prevestea Mariei că musai, În curând, se va Întâmpla o nenorocire asupra familiei sale, ceva plin de jale, o moarte, o Îmbolnăvire, pierderea cuiva foarte drag. De data aceasta nu a mai ieșit afară pentru a trimite mămăligă cu sare În direcția cucuvelei, dar a fost cuprinsă de un tremur și Începu să plângă din ce În ce mai Încet
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
-ul somptuos. Erau așteptați iar G se grăbi să spună: Știm că ai fost și Încă mai ești surprins și de aceea cred că sunt obligată să mă explic. Mai cred că am exagerat dar scopul meu a fost unul plin de prețuire pentru tine și de noblețe, de dorința de a te ajuta cu ceva pentru care să nu mă poți uita. Am regizat acest spectacol, pentru care mă condamni, doar pentru a verifica dacă ești pregătit să faci față
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Se gândește la servici”. (Gh.Grosu) Au suferit de aceiași boală.( Și n-a fost răceală). Seara rămâneau până târziu la birou...tête-átête. Din când în când mergeau la pădure cu mașina de teren.Clipele de iubire erau gustate din plin. Soția lui a cerut divorțul.Soțul ei a cerut divorțul.Libertatea bate la ușă.Fortuna surâdea. Veștile bune au fost sarbătorite la restaurantul din marginea orașului.Apoi au urcat cu mașina în pădurea din apropierea stadionului,cuibușorul lor de nebunii.Partida
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
să o respingi sau să o mănânci fără poftă. Cred că la fel se întâmplă și în alte situații: nu știi, nu poți să guști, să te bucuri din plin de valoarea și bunătatea lucrurilor, dacă nu ai transpirat din plin pentru a le avea. Este una din multele lecții pe care mi le oferă acest pelerinaj. Admir regiunea prin care trec, plină cu viță de vie și plantații de pomi fructiferi, mai ales meri și piersici. Sunt și case și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
-mi minte mi-ajunge cât să-mi mângâi amăgirea. și dacă tinerețea mi s-a dus, nu plâng pe-al ei morman de coji uscate, când diminețile, de vânt proptite, cu toate sonurile lor mă-mbie să duc la gură plinul lor ulcior de apă vie. mă strădui să zăresc ce-i dincolo de zerul subțiat, băltind și somnolând ca apele ce mor cu fiecare respirare. poate-i o stea căzută în adânc, un uguit de pasăre trezită brusc, pistilul unei flori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
și În drumul spre aeroport, să n-o faci... Christa respiră ușurată. Acum, la curbă, o să se vadă imensa ceașcă de cafea, proiectată pe cerul intens albastru, cu stele aprinzându-se În jurul panoului publicitar. Lavazza. Literele roșii cu acoladă aurie. Plinul, mai Întâi. Și, pe urmă, el o decaf, ea un ceai de plante. Sau un espresso? Încordează mușchii moi, amorțiți - cum se ridica, dintr-un foc, altădată și de ce acum corpul cade, neputincios, la loc? Și Traian a căzut Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
câte o prietenă. Niciodată În viață nu te mai Întâlnești cu anii de liceu, cu inocența... cu romantismul curat și iubirile fără de păcat. Doamne! Ia-mi restul zilelor și dă-mi Încă o dată, anii aceia fără egal! „Bucurați-vă din plin” aș striga elevilor de astăzi. De Îndată ce porțile liceului se Închid În urma voastră, vă așteaptă doar fantoma unor iluzii, fuga după funcții, bani, căsătorii nereușite, tribunale, divorțuri.... „Nostalgiile alb-negru” vă vor urmări ca o panteră Însetată de sânge, În care s-
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a lui Grieg. După un moment a spus: N-am putut să te avem decât pe tine. N-am mai putut avea alt copil. Este, de bună seamă, un pic supărător, am zis eu. Dar în același timp este ceva plin de însemnătate și sugestiv. Și eu m-am simțit întotdeauna cumva ales. Mâna ei stângă nu se mai mișca. Sucul din pahare fusese băut. Tata, a spus ea, a cântărit cu multă grijă toate posibilitățile existente. Nu a fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
în felul acesta nimic din moștenire și din sămânță nu se putea risipi sau pierde. Este un un punct de vedere pe care aproape că aș îndrăzni să spun că-l împărtășesc. Ca stil de viață, îmi pare neobișnuit de plin de sens. VIGNETA Și exemplar. Și ce faci aici, în casa pe care a construit-o Elis din Lillåberg? întreaga mea viață, i-am spus, m-am ocupat de Biblia lui Gustave Doré. în diferite feluri. în ea există materie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]