2,275 matches
-
din elgiul feminității vectorul unei cordiale confraternității cu natura. Nu o exalta din perspectiva misterului că romanticii altădată ci, doar, o respectă și lucrează permanent în sensul ei. Vedem aici opțiunea unui lucid dublat de un spirit deschis spre lectură poetica a lumii unde simbolismul metaforei înlesnește accesul în materialitate. Conceptul plastic al operei lui Guguianu se definește în relație cu valorile românești perene ale genului și, prin acestea, cu orizontul artistic european deschis către toate azimuturile. Triumful lui Guguianu Mai
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
presupune o implicare senzorială, cât un "paraunivers", situat în vecinătatea celui real. Separarea ciberspațiului de realitatea virtuală e imposibilă întrucât ele sunt în interdependenta, chiar în suprapunere a semnificaților. Văzută că “utopie dialogica” (Frederic Jameson) această lume își conturează o poetica a genului în primul rând prin ruptură de literatură SF. Prima paradigmă care e supusă efasării presupune o eliminare a “posibilelor” puse sub semnul viitorului. Cyberpunk-ul operează cu un prezent continuu care se desfășoară în baza noțiunii de simultaneitate. Cel
Cyberpunk () [Corola-website/Science/302951_a_304280]
-
circulație și moare pe loc, catapultat de la volanul automobilului în trunchiul unui arbore. După îndelungate căutări, de la pictura naturalist-figurativă până la suprarealism, din anul 1946 începe perioada sa de creație cu adevărat novatoare, cînd se rupe complet de suportul figurativ, de poetica reprezentării. E și perioada inovațiilor tehnice, așternând culoarea prin picurare, prin scurgere ("drip paintings"). Cu această tehnică de "action painting" sau "pictură gestuală" creează structuri coloristice complexe, conglomerate una într-alta, ca în ""Cathedral"" (1947). Lui Pollock i se datorează
Jackson Pollock () [Corola-website/Science/303829_a_305158]
-
lexicale de transfer cu referire specială la tratatele De Civitate Dei, De Doctrina Christiana, De Trinitate și Enchiridion" de Marius David Cruceru; îndrumător: prof. dr. Lucia Wald 2004, ianuarie — Universitatea din Iași: membru al comisiei de doctorat pentru susținerea tezei "Poetica imaginarului în proza lui Octavian Paler" de Lidia Ciocoiu (Bodea); îndrumător: prof dr. D. Irimia. 2004 — Membru în corpul de experți-evaluatori ai CNCSIS, pentru domeniile lingvistică și limba română. 2003, măi — Universitatea din Craiova: membru al comisiei de concurs pentru
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Seneca în românește, în “Cronică”, nr. 1, 4 ianuarie 1980, p. 8. 6. Niveluri structurale în Eneida lui Vergilius, în vol. Traian Diaconescu (ed.), Antichitatea și moștenirea ei spirituală, I, Iași, 1981, p. 170 176. 7. Limbaj și ființă în poetica eminesciana, în “Caietele Eminescu”, Iași, 1980, p. 77 84. 8. Eminescu și “ruptură” conștiinței europene moderne, în ANLL, XXIX (1983 1984), B literatura, p. 45 63. 9. Note asupra DOOM, în AUI, tom. XXX (1984), secț. III, e lingvistică, p.
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
număr special din AUI, lingvistică, tom. XXXVII XXXVIII (1991 1992), Iași, 1993, p. 73 83. 23. Natură semiotica a numelui lui Dumnezeu în gîndirea teologica a lui Thomas de Aquino, în vol. Colocviul Internațional de Stiinte ale Limbajului. Lingvistică, semiotica, poetica, stilistica, vol. I, Suceava, 1992, p. 99 103. 24. Reflexe în tradiția românească a unei expresii neotestamentare: a!rto" e!piouvsio" (Maț. 6:12, Luc. 11:3), în ANLL, nr. XXXII XXXIII (1991 1992), p. 153 171. 25. Eugen Coșeriu
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 27 29 mai 1984. 6. Natură semiotica a raporturilor între dialectica și retorica în concepția lui Augustin, comunicare prezentată la al IV lea Colocviu Național de Lingvistică, Poetica, Stilistica, Iași, 14 16 iunie 1985. 7. Asupra distincției limbaj obiect/ metalimbaj în De dialectica lui Augustin, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 25 26 iunie 1985. 8. Limbaj obiect/metalimbaj în
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
pag. 371-376. Steinhardt, N. - Cuvinte și fotografii, în Steaua, nr.3, 1989; Rusu, Gabriel -Diafanul și scinderea, în SLAST, nr.6, 11 febr.1989; Piru, AI. - Poeți în regie proprie, în SLAST, nr.22, 3 iunic 1989; Munteanu, Romul - Aventură poetica, în Flacăra, nr.8, 24 febr. 1989; Cosovei, Traian Ț. - ,Pana unde-l poți însoți pe Don Quijote“, în Contemporanul - ideea europeană, nr.2, jan.1992; Ulici, Laurențiu - Poeți tineri transilvăneni, în România liberă, 22 febr,1992; Bourescu, Dan-Silviu - față cu
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
nr.3, 1995; Cistelecan, Al. - Revoltă fondului nostru necitadin, în Vatra, nr.3, 1995; Pântea, Aurel - Un dionisiac la masa textualiștilor, în Apostrof, nr.1-2, (56-5 7), anul VI, 1995; Borbely, Ștefan - Liderii Nordului, înPoesis, nr.9-10, 1996; Vasile, Geo - Poetica orbirii: divinație și viziune, în Baricada, nr.39 (349)17 sept.1996; Chioaru, Dumitru -De la alexandrism la vizionarism, în Apostrof, nr.9, anul VII, 1996; Diaconu, Mircea - În așteptarea poetului blestemat, în Luceafărul, nr.47 (344), 31 dec. 1997
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
Haifa, Israel, pag. 20, Viața noastră, Țel Aviv, nr. 16 802, 23 iunie, 2006 Cartea "lumini diafane" este prezentată la TVRI la emisiunea "scrieți-ne, noi va răspundem", 26 august. Poeta primește premiul " B. Fundoianu" (Benjamin Fondane) pentru întreaga activitate poetica, premiul Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, Țel Aviv, 4 decembrie 2006 "Cireșe amare sub Katiușe", editura Haifa este comentată de către criticul Carol Isac în cotidianul: Ultimă oră, Țel Aviv urmată de o semnalizare a volumului, citind din cotidian la
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
Domenico Pisana a făcut o amplă prezentare a cărții "Nimfe&Kimere". La finele întâlnirii care a avut loc în sediul multifuncțional Palazzo Grimaldi, a citit balada "Miorița", tradusă de el însuși în limba italiană. Aplauzele publicului modican au confirmat frumusețea poetica și spirituală a celui mai vechi text din folclorul românesc. Criticului literar și poetului bucureștean i s-au decernat o diplomă semnată de Primarul orașului, Antonello Buscema, de Asesoarea pentru cultură, dott-ssa Annamaria Sammito și de Președintele Cafenelei Literare "Salvatore
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
dalla nascita del simbolista romeno George Bacovia" ce s-a bucurat de eseurile critice aparținând poetului și criticului Roberto Piperno și Mioarei Moraru, coordonator H.C. Cicortaș, presedintele FIRI; pe 30 sept. Accademia di România a găzduit contribuțiile critice la operă poetica a lui Mario Luzi, semnate de scriitorul Francesco Baldassi, poeta și prozatoarea Rossella Pompeo, de prof.Lidia Gargiulo și Dante Fasciolo, coordonatoare fiind poeta și animatoarea culturală Tatiana Ciobanu. Ulterior, despre Bacovia, s-au mai pronunțat prin eseuri de excepție
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
(din ; ) ori poetica este un concept cu normativ caracter, specific esteticii ce desemnează un ansamblu de norme sau reguli privind „nașterea“ sau „facerea“ poeziei, ori, în general, tehnica literaturii - cu abordări dinspre genuri sau specii literare, dinspre prozodie, figuri de stil, compoziție, stilistică
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
Pentru ilustrarea principiilor estetice ale clasicismului, celebră este "" de Nicolas Boileau, din anul 1674: Literatura română a fost înzestrată cu arte poetice de C. Conachi («Meșteșugul stihurilor românești»), Ion Heliade Rădulescu («Regulile sau Gramatica poeziei»), Eminescu ș. a. O veritabilă ars poetica a romantismului, poate, cel mai important manifest poetic din secolul al XIX-lea, se află în "Epigonii" de Mihai Eminescu. În prima parte a amplului poem-manifest, poetul elogiază «zilele de-aur a(le) scripturelor române», din epocile anterioare, cu «poeți
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
1905; este vorba despre poezia "Rugăciune". Lamura mesianismului se relevă nu numai în "Rugăciune", ci și în "Mărturisiri literare", din anul 1932: Volumul de debut în poezie al lui Lucian Blaga, "Poemele luminii" (1919), se deschide cu o remarcabilă ars poetica a expresionismului, "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", în care se oglindește și faimoasa potențare a misterului, exprimată totodată și în registrul aforismului, din "Pietre pentru templul meu" (din același an): Enumerarea nu este întâmplătoare, căci realul vizat
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
publicat de Ion Barbu în 1930, și poezia secundă a acestui volum, "Timbru", mai întâi «apărută cu titlul "Apropiat", în "Sburătorul", din noiembrie 1926», se constituie într-o barbiană artă poetică hermetic-parnasiană, „în două părți“: Cu privire la „prima parte“ de ars poetica, "Din ceas, dedus"..., George Călinescu evidențiază că «hermetismul lui Ion Barbu e adesea numai filologic», cele două catrene din „deschiderea“ "Jocului secund" fiind «o cugetare clară, în limbaj dificil, arta poetică a liricului: Poezia ("adâncul acestei calme creste)" este o
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
naționalist șvab. În 1969 Franz Liebhard a vorbit în public despre "colegul " său Robert Reiter. Prin aceasta voia să arate ruptura între cele două etape ale vieții sale, trecerea de la poeziile de avangardă semnate Robert Reiter, înaite de război, la poetica postbelică cu formă și ritm clasice, semnate Franz Liebhard. Cazul său pare a fi unic în istoria literaturii, o adevărată trinitate, Reiter Róbert, Robert Reiter și Franz Liebhard. Este tatăl jurnalistei Helga Reiter-Ciulei. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural
Franz Liebhard () [Corola-website/Science/310337_a_311666]
-
preda principiile esențiale ale ordinului. Însă hurufismul predat de Nasimi nu este o simplă repetare a ideilor lui Năimi. El apropie omul către Dumnezeu și găsește o divinitate dumnezeiasca la om. Viziunea să și-a găsit cea mai bună reflectare poetica în faimoasa să poezie ("gazel"), care încep cu versurile: "Gövhəri laməkan mənəm, mən bu məkana sığmazam" "Sunt esență fără loc, eu nu încap în acest loc") În anul 1394 Fazlullah Năimi împreună cu adepții lui a fost arestat în Șirvan din
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
semnifică apariția unei poezii combative portugheze, orientată spre o reformă de tip social și politic, având că tema principală lupta împotriva reacțiunii religioase și a nedreptăților sociale. Nouă poezie, structurată de gândirea revoluționară contemporană, se opune liricii individualiste. În tehnică poetica reînnoita de Baudelaire ("Fleurs du Mal", 1857), ce constă în redarea exactă a atmosferei pariziene, poeții așa numitei „școli noi” descoperă un anumit colorit și teme pe care le folosesc pentru a descrie corupția societății contemporane: lumea oropsiților de soarta
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
fără înaintași, un poet a cărui influență se va face simțită abia mult mai tarziu, poate și pentru că opera să a fost editata postum ("O Livro de Cesário Verde, 1901"). El a reușit, că nimeni altul, să dea o expresie poetica realității obiective și cotidiene. În opera să coșul florăresei, pepenii, merele, lemnul pomilor, uneltele dulgherilor, străzile din Lisabona, vitrinele magazinelor, diminețile de lucru și nopțile luminate cu lămpile de gaz capătă frumusețe și sens. Toate acestea sunt redate într-o
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Indicios de Oiro" (Semne de aur). În arta să există multe aspecte simboliste, dar există și preocuparea febrila pentru „celălalt”, dincolo de „eu”: Cel mai tânăr membru al acestui grup este scriitorul și pictorul José de Almada Negreiros (1893-1970). Opera să poetica, publicată în reviste și numai de curand strânsă într-un volum, pare mai puțin interesantă decât proza. Alți poeți de la "Orpheu" că Luís de Montalvor și Alfredo Guisado, continuă să fie un ecou îndepărtat al simbolismului. În 1927 va apărea
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
în casa părintească, apoi o va continua la vestita școală a „Frăției” ortodoxe din Lvov (Lemberg) și la Academia Zamoiska din Zamosč. Acolo studiază limbile latină, greacă, slavonă și polonă, la care se adăugau discipline standard din vremea respectivă: gramatica, poetica, retorica, dialectica, teologia. A studiat în limba latină și la Sorbona. Potrivit obiceiului nobililor polonezi, și-a însușit mânuirea armelor și a luat parte la două lupte ale polonilor împotriva turcilor, la Țuțora (1620) și Hotin (1622). Datorită unei chemări
Petru Movilă () [Corola-website/Science/308914_a_310243]
-
primul succes literar. În septembrie 1897, Musil intră la școala politehnică din Brünn, în construcții mecanice. Din același an datează și primele însemnări din "Jurnal". Printre lecturile sale se numără: Friedrich Nietzsche, Novalis, Dostoievski, Ralph Emerson, Maurice Maeterlinck și Aristotel ("Poetica" mai ales), autori care l-au influențat durabil, așa cum a mărturisit-o. Scrie de asemenea poezii și câteva schițe de piese dramatice, astăzi pierdute. În 1899 redactează primul său manuscris, "Domnul Vivisector", care pune deja bazele esteticii sale literare și
Robert Musil () [Corola-website/Science/309812_a_311141]
-
pozitivist, care caută să portretizeze mediul populației, mai degrabă decât cele ale eroilor romantici ai generației anterioare. Perioadă literară în care Prus a scris a fost una prozaica, în contrast cu poezia romantică; proza lui Prus este de multe ori o proza poetica. Povestirile sale conțin, de asemenea, elemente fantastice sau ușor stranii. Un număr semnificativ de povestiri a aparut inițial în edițiile de Anul Nou. Mult timp, Prus a evitat să scrie ficțiune istorică, argumantatnd că aceasta va denatura în mod inevitabil
Bolesław Prus () [Corola-website/Science/309900_a_311229]
-
posibilitate pură, complet lipsită de propria sa definiție, deoarece - ființă aproape demonică - el își sparge propriile-i determinări.” Doinaș plusează atunci când afirmă că Elegia întâi este nu numai un poem despre increat, ci „chiar un exemplu de increat” (Poezia și poetica lui Nichita Stănescu, din Lectura poeziei, Ed. Cartea Românească, 1980, p. 193 - 202, cf. "Nichita Stănescu interpretat de...", Ed. Eminescu, București, 1983, p. 87).
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]