21,807 matches
-
un joc formal neomodernist , al verbului „a ști„ , cu varianta afirmativ / negativă „știm / nu știm„:„Noi știm că unu ori unu fac unu / dar un inorog ori o pară / nu știm cât face / Știm că cinci ... XVII. NICHITA STĂNESCU, VIZIUNE POETICĂ ÎN RĂU DE FRUMUSEȚE, de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017. Nichita Stănescu, viziune poetică în RĂU DE FRUMUSEȚE Iubirea ce mișcă „sori și stele„ este contemplată ca un principiu generator de frumusețe, emoții și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
unu fac unu / dar un inorog ori o pară / nu știm cât face / Știm că cinci ... XVII. NICHITA STĂNESCU, VIZIUNE POETICĂ ÎN RĂU DE FRUMUSEȚE, de Florica Patan , publicat în Ediția nr. 2246 din 23 februarie 2017. Nichita Stănescu, viziune poetică în RĂU DE FRUMUSEȚE Iubirea ce mișcă „sori și stele„ este contemplată ca un principiu generator de frumusețe, emoții și sensuri vizionare, în volumul „Măreția frigului. Romanul unui sentiment„ , 1972, unde apare poemul cu un titlu surprinzător : „ Rău de frumusețe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
într-o viziune platoniciană a ideilor pure, frumusețea iubitei ar putea induce această emoție. Despre frumusețe, poetul scria că „ideea de vitalitate, de sănătate, de izbăndă a vieții ... este indisolubil legată de emblema feminității„. Citește mai mult Nichita Stănescu, viziune poetică în RĂU DE FRUMUSEȚEIubirea ce mișcă „sori și stele„ este contemplată ca un principiu generator de frumusețe, emoții și sensuri vizionare, în volumul „Măreția frigului. Romanul unui sentiment„ , 1972, unde apare poemul cu un titlu surprinzător : „ Rău de frumusețe„.Frumusețea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
căruia Se odihnea Fericirea mea ... ” (“Mi-e dor”) Iar în poemul “Regrete”, poetului îi este dor de: “( ... ) serile Cu gust de rai Când ne plimbam Sub colț de lună ... ” Este evident faptul că aceste versuri melodioase demonstrează un real simț poetic, întocmai ca și precedentele. Cu sigurantă, unele dintre cele mai frumoase versuri din întregul volum sunt următoarele: “Am poposit în trunchiul privirii tale Ca luceafărul unui semizeu.” (“În tine și prin tine”) Alături de poemele de dragoste, apar și sensibile versuri
POSTFAŢĂ LA UN MANUSCRIS AL IUBIRII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383703_a_385032]
-
literar al acestuia, fiind revelator pentru a sa Ars Poetica. În acest context sunt de amintit versurile lui Nichita Stanescu: “Îmi învățam cuvintele să iubească le arătam inima și nu mă lăsam până când silabele lor Nu începeau să bată.” (“Ars poetica”) Cu siguranță, Marius Cioarec a intrat cu acest volum în Arcadia poeziei, demonstrând că scriitura sa este binecuvantată de aripa neprețuită a Muzei ... Lansarea volumului MARIUS CIOAREC, Veșnic îndrăgostit (Gânduri printre rânduri), Editura Pompidu Galați, are loc miercuri, 21 octombrie
POSTFAŢĂ LA UN MANUSCRIS AL IUBIRII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383703_a_385032]
-
autor, semnează și Argumentul din deschiderea opului, în care justifică titlul acestuia: ,,Rezumând întreaga sa activitate ( ... ), putem, pe bună dreptate, să sinonimizăm poetul cu apostolul.” De remarcat că volumul a fost precedat de Poeme pentru totdeauna. o antologie a Operei poetice (și un grupaj de reflecții, maxime) publicată de Princeps Edit din Iași (2011), nota editorului fiind semnată de poetul Daniel Corbu. Din această ediție de excepție a fost preluat un corpus de referințe critice, la care s-au adăugat altele
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
Ungureanu , academicienii Petru Soltan, Mihail Dolgan, Gheorghe Duca, Valeriu Matei, istoricul literar Ion Ciocanu, cercetătorii Ana Bantoș, Vasile Bahnaru, Nina Corcinschi, Iulian Filip, jurnaliștii Elena Tamâzlâcaru, Nina Josu,ș.a., aduc în prim plan alte fațete ale bogatei opere, nu numai poetice ci și epice , ziaristice, științifice, ale verbului ce a înaripat mulțimile stând în apărarea Limbii române, sau ale eseisticii de excepție cu referire continuă la destinul tragic basarabean . Unul dintre cele mai emoționante profiluri îl schițează poetul cernăuțean, academicianul Vasile
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
multe aspecte istorice inedite cunoscute și mai puțin cunoscute. Cuvântul doamnei Carmen SIMION, inginera poetă din Pașcani a scos în evidență sprijinul acordat cât și încurajările primite de la Mihai LEONTE, care a îndemnat-o în permanență să-și etaleze creațiile poetice pe care nu credea la început că pot fi valoroase. Prin această recunoaștere universală are fericitul prilej de a fi inclusă în antologia AMETISTE MOLDAVE dar și de a fi prezentă la evenimente memorabile de care satul Petia are parte
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383711_a_385040]
-
Crăciun, care dacă n-ar fi, cum s-ar întâmpla și dacă n-ar fi colindele cu Fuego - spun românii - s-ar amâna Crăciunul! Ștefan Hrușcă a fost și rămâne un poet al melosului românesc și un melod al sufletului poetic de român. Este cântărețul cu vocea, struna și graiul românesc. Poate și de aceasta, o năvală intensivă de muzică neromânească, peste România, îl face pe Ștefan Hrușcă unul din simbolurile cântecului pur românesc. Nu cântă ca ieri, nu cântă ca
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
neputințele mele. Aurică: Încă nu te-ai obișnuit cu imaginea ta. Ciob: Imaginea mea? Sunt un ciob care a evadat dintr-o oglindă în căutarea libertății. Un ciob. O oglindă”. Multă poezie în aceste piese de teatru. Mai précis, proză poetică, meditativă, aforistică, de o sublimitate care rar poate fi atinsă. Personajele sunt, așa cum am menționat, emblematice. Ele poartă în ele însele, un mister care, de cele mai multe ori rămâne nedezlegat, alteori se distaină. Tema toamnei este reluată și în această piesă
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
Deși nu sunt un pudibond, vă mărturisesc faptul că am roșit la lectura acestor elucubrații ce se pretind poezie. Și m-am simțit (și încă mă mai simt) revoltat, de trei ori revoltat. E-adevărat, se pot regăsi în opera poetică a lui Dinescu, pe ici, pe colo, și metafore inspirate, cum ar fi: „Opriți Istoria - cobor la prima, opriți la stația Doamne ferește.” (din poezia Doamne ferește!; Atenție: virgula din text și semnul exclamării din titlu nu se regăsesc în textul original
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
îmi închei aici discursul, remarcând faptul că în partea finală a poeziei „Scrisoare către domnul Mihail Bulgakov”, poetul Mircea Dinescu (pe care îl cataloghez drept precursor al postmodernismului libidinos - scuze pentru pleonasm) își autocaracterizează, involuntar, poate subconștient, întreaga sa creație poetică: „Trage cortina. Ezechiel. Sfârșit. Război pierdut. Înger lăsat la vatră. Experiența nu a reușit (...)”. FLORIN T. ROMAN, 13-15 august 2016 Referință Bibliografică: Mircea Dinescu în rochie simplă de stambă / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2057, Anul
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
stavila timpului ca să-o facă mai tare, mai puternică. Eu deseori îl vedeam în curtea studioului ”Moldova-film” unde dânsul a început cu succes să filmeze filme documentare și artistice. Câtă frumusețe și câtă inspirație a depus Emil în filmul său poetic ”Poienele roșii''! Acolo pentru prima dată a fost filmată Svetlana Toma, eroina celebrului film ”Șatra”. Și aici, dar și în următoarele filme Loteanu s-a consacrat ca un poet, ca un romantic, ca un îndrăgostit de frumusețea omului și a
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
artizanism pe încercări serioase. Cu ei am trecut traseele necunoscute atunci de mine în ale creației, asemenea lui Columb ori Maghelan în drumurile lor pe mări către ținuturile ulterior descoperite. Am ajuns și eu de a scrie muzică la capodopera poetică ”Luceafărul” de Eminescu, după libretul lui Loteanu, ori un cântec-recviem la moartea mamei de Vieru... A fost o încercare spirituală puternică, care putea să aibă loc numai pornită de la marele talente, sau de la marile forțe creative artistice după cum erau acești
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
universală. https://www.youtube.com/watch?v=tNVWgV-lCl0 Eu mereu le simt lipsa...... mie mereu nu-mi ajunge tăcerea lui Vieru, pe care o ascundea acolo în adânc, în comoara lui spirituală, energia cea cosmică, care se prefăcea în bijutării poetice. Mie îmi lipsește Loteanu.... -Un vulcan căruia i-au stopat 'erupția' acei care se temeau de lava lui fierbinte, ca de torentul cel puternic care așa și a rămas numai abia pe jumătate a fost explorat... Dar ce jumătate!!! Să
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
Și blândă ca o inimă de ied./ În numele dumbrăvilor pletoase,/Ce-ți scutură flori de tei în păr,/Eu zmulg azi vălul vorbelor frumoase/ Și mușc adânc din crudul adevăr.” - de Emil Loteanu Cu plecarea lui a dispărut și filmul poetic romantic. De atunci nu mai scriu nici eu muzica care mi-a creat cândva o anume carieră, m-a făcut cunoscut și solicitat pe tot globul pământesc. Din acest triunghi creativ, a rămas doar o singură - bară - în care s-
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
cețurile, opacitățile, aparențelor. Ideea este continuată în poemul următor, „Permanență”, unde aflăm că viul, cel ce trăiește cu adevărat, altfel spus, își asumă menirea de a oferi prețiosul dar al adevărului, destăinuit prin miraculosul cuvânt, esențial, din structura demersului său poetic: „nimic / mai de preț / nu-i poate oferi / viul / aproapelui său / decât /gândul / rostit în cuget / căci acea / destăinuire / este neîndoielnic / singura întîmpinare / întru Cuvânt.” În alte texte lirice, poetul trece în revistă (v. „Passer en revue”) momentele unei realități
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
-și ia crucea și să-mi urmeze. Uită-te-n calendar, ia darul tău și urcă. Ceea ce Doina Uricariu a făcut pe 799 de pagini, Anna Maria Bejliu reușește în 203 pagini, scriind o carte condensată, tensionată, cu largă acoperire poetică și problematică. Felicitări lui Doru Dăncuș pentru starea de spirit din Editura Singur și Autoarei pentru scările cultivate cu Credință și cu Dragoste. De aici incepe povestea, ca răspuns la întrebarea: de unde vine bila aceasta? Ioan-Mircea Popovici, 17 septembrie, 2016
DOMNUL PROFESOR IOAN-MIRCEA POPOVICI DESPRE ROMANUL CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420]
-
prin intermediul unor simple cuvinte, ni se comunică o cunoaștere de o natură foarte specială: cunoașterea unui conținut psihic, așa cum este conținutul psihic în viața reală. Poezia trebuie să ne dea iluzia comunicării unui conținut sufletesc. Însă orice limbaj, atât cel poetic cât și cel nepoetic, presupune o distanță contemplativă. Aici fiind vorba de comunicarea unui conținut sufletesc real al autorului, ci a unui conținut sufletesc imaginar. Comunicarea este imaginară în poem. În acest context avem în vedere deosebirea între intuiția creatoare
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
primul rând trebuie să facem o distincție între o comunicare reală și una imaginară, iluzorie și fictivă. Comunicarea iluzorie devine reală prin chiar faptul că este singura posibilă în poem. La fel, în locul tradiționalei distincții între eul empiric și eul poetic propun o alta, între poet și personajul care figurează ca poet, acestuia îi recunosc posibilitatea unei comunicări reale, obiective: nu poetul, ci un personaj care figurează ca poet comunică obiectiv cu noi în poezie.Personajul de care vorbeam e o
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
poemului și caracterul lui, pe de altă parte, obiectiv trebuie considerate în simultaneitatea acțiunii lor. Sfera noțiunii de poezie e mai cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci a genului, altfel spus, a poeticului din poeme. Limbajul real, obișnuit, poate fi la rându-i poetic, în măsura în care comunică intuiții individuale prin mijloace exclusiv sintactice și lexicale, adică prin intermediul unor simple cuvinte. În acest context, trebuie să atragem atenția că o serie întreagă de expresii inițial
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
în simultaneitatea acțiunii lor. Sfera noțiunii de poezie e mai cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci a genului, altfel spus, a poeticului din poeme. Limbajul real, obișnuit, poate fi la rându-i poetic, în măsura în care comunică intuiții individuale prin mijloace exclusiv sintactice și lexicale, adică prin intermediul unor simple cuvinte. În acest context, trebuie să atragem atenția că o serie întreagă de expresii inițial poetice se degradează și se pierd prin folosință repetată. Figurile de
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
din poeme. Limbajul real, obișnuit, poate fi la rându-i poetic, în măsura în care comunică intuiții individuale prin mijloace exclusiv sintactice și lexicale, adică prin intermediul unor simple cuvinte. În acest context, trebuie să atragem atenția că o serie întreagă de expresii inițial poetice se degradează și se pierd prin folosință repetată. Figurile de stil se gramaticalizează, metaforele înseși pot muri ca simple concepte. Unamuno spunea: „Cel dintâi care a numit dinții perle a fost un geniu, ultimul care o repetă este un imbecil
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
transformând în mod vizibil în gen ceea ce este individual, analizând ceea ce este sintetic. Sarcina poetului rămâne aceea de a ieși din generalitatea limbii, de a o transforma în așa fel încât să devină aptă să producă iluzia individualității sufletești. Modificările poetice sunt prin excelență idividualizante, opoziția fundamentală între poezie și limba română creînd din acest punct de vedere nu doar dificultăți, ci și avantaje. Inexpresivitatea dedusă a limbii este, la rândul ei, rezultatul unei iluzii- amăgire contrară, dar profitabilă amăgirii poetice
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
poetice sunt prin excelență idividualizante, opoziția fundamentală între poezie și limba română creînd din acest punct de vedere nu doar dificultăți, ci și avantaje. Inexpresivitatea dedusă a limbii este, la rândul ei, rezultatul unei iluzii- amăgire contrară, dar profitabilă amăgirii poetice și transformându-se, ca și aceasta, într-o realitate psihică. Poemul ]ntregpoate fi privit ca modificant al unei expresii date în cuprinsul lui.Există doi factori modificantul și modificatul, termene ce interecționaeză între ele. Modificantul acționaeză asupra modificatului. Fără procedee
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]