4,456 matches
-
meu coleg și prieten pictorul Gheorghe Boancă. Ajunși la Reșiță am avut onoare de a-l cunoaște în carne și oase pe scriitor, pe Mihai Vintilă care de fiecare dată când îmi pomenea numele mă boteza precum aș fi un polonez Iftinschis. În aceleași împrejurări am mai cunoscut și familia de pictori naivi Doina și Gustav Hlinka, Ioan Tomi Radcu, Ioan Stan Pătrașcu Muzeu, Vasile Popovici și Gheorghe Babeț. Valentin Boța, Ada Cruceanu - director al C.J.C.P., Mihai Vintilă, Ioan Tomi Radcu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
se gândește încă Monseniorul Vizitator la toate nevoile bisericii și ale casei parohiale din Bacău: ajutor bănesc anual dascălului acelei biserici și altor 4-5 afundați în mizerie. Misionarii PP. sunt toți străini, deci: în număr de 8 sunt italieni, 7 polonezi, 4 unguri, 3 slavi, 1 german, 1 bosniac, un maltez. Aceștia sunt adepții îngrijirii sufletelor și au un comportament lăudabil. Ei nu au altă putere dacă nu aceea ce o primesc de la Sfântă Congregație cu formulă obișnuită. Părinții Misionari Italieni
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Sfântă Congregație cu formulă obișnuită. Părinții Misionari Italieni sunt trimiși de Sf. Congregație de Propagandă a Credinței. Ei nu sunt prezentați de Superiorii Ordinului la sus-lăudata Sf. Congregație de Propagandă care administrează cheltuielile necesare lor pentru călătorie. Părinții Misionari Unguri, Polonezi și Slavi sunt trimiși și de respectivii Miniștri Provinciali de exemplu de Mons.Vizitatorul Apostolic, care plătește el anual Provinciei Ungare 100 de coroane române pentru a avea 6 misionari permanenți în conformitate cu convenția făcută de Monseniorul Paroni, tot așa cum se
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
pe baza numărului de evrei morți, Înseamnă a folosi aceleași tipuri de șabloane, de scheme rudimentare și de clișee mentale pe care le reproșăm gândirii antisemite. Înseamnă să creăm, alături de portretul-robot al „evreului imaginar”, pe cel al „românului imaginar”, al „polonezului imaginar”, al „neamțului imaginar” etc. Acestea sunt, de regulă, rezultatele „discursului istoriografic etnocentric”, cum l-a numit și definit Leon Volovici <endnote id="(279)"/>. Un discurs care suferă de evreo-centrism sau de româno-centrism și care folosește formule globalizante, fie foarte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
obrazul numai mustăți și favorite dese, albe și zbârlite” <endnote id="(824, p. 158)"/>. De fapt, În epocă, imaginea evreului era cam aceeași peste tot În Europa Centrală și de Est : „[Evreii] aveau bărbi și chestiile acelea, perciuni - spune un polonez intervievat de Claude Lanzmann. Oricum, nu erau frumoși. Și mai și puțeau” <endnote id="(835, p. 114)"/>. Dar nu numai figura evreului era asemănătoare În această zonă, ci și modul caricatural de a o prezenta. Iată-l, de exemplu, pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu păr pe talpă”). Pentru creștini, modul evreilor ortodocși de a-și purta părul, barba și perciunii rituali marchează mai mult decât o diferență culturală. Iată câteva zicale populare, uzuale În zona de care mă ocup : despre un lucru respingător polonezii obișnuiesc să spună „Frumos ca o barbă de evreu” <endnote id="(70, p. 180)"/>, iar despre un om Înglodat „până peste cap În datorii” tot ei spun : „A sărutat evreul pe barbă” <endnote id="(127, p. 89)"/>. Proverbial pentru lungimea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Se Înțelege - spun ei - că jidanii habotnici sunt spurcați, altfel ei n-ar veni regulat În fiecare zi să se spele” <endnote id="(585, p. 255)"/>. „Dimineața, copilul [evreu] trebuie să-și spele mâinile - se spune Într-un roman al polonezului Julian Ursyn Niemcewicz (1758-1841) -, dar nu de dragul curățeniei, ci pentru a alunga duhurile necurate care, În timpul nopții, s-au așezat pe unghiile sale” <endnote id="(682, p. 55)"/>. Vorbind despre respectarea normelor de igienă rituală, despre tradiția „spălării cu Îmbăiare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dominant sunt tentați să-i recepteze ca fiind murdari și urât mirositori pe membrii grupului minoritar sau marginal. Așa se face că, pentru englezi, irlandezii sunt cei care put și sunt murdari ; pentru americanii anglo-saxoni, aceste defecte le au americanii- polonezi ; pentru albi, negrii și țiganii sunt Împuțiți și murdari <endnote id="(905)"/>, iar pentru bărbați - femeile <endnote id="(83, p. 107)"/>. Pentru evreu, românul este „valah Împuțit” (În idiș, Vulăh schtink). Este drept că această expresie răsturnată este atestată mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(70, p. 71)"/> ; sau : „Dacă un băiat evreu ar vrea să se căsătorească cu prietena sa neevreică, el ar fi probabil renegat de familia lui”, crede o informatoare din Austria, În 1992 <endnote id="(69, pp. 8-9)"/>. În tradiția polonezilor din Silezia, consemnată În a doua jumătate a secolului al XIX- lea, se credea că fata care nu dă daruri colindătorilor „Singură-și strică norocul,/ Că n-o să se mărite câtu-i hăul,/ Chiar dac-ar vrea să ieie și-un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spuie cuiva [ca] să știe toți, să fie ascuns ; să nu știe nimele” <endnote id="(822, p. 498)"/>. În 1839, doi misionari creștini din Scoția au Înregistrat la Cracovia următoarea legendă : sedus de frumusețea fără seamăn a evreicei Esthera, regele polonez Kazimir cel Mare (1333-1370) a luat-o de nevastă. Ulterior Însă, după ce a ucis-o, el a „ordonat ca, În public, toate evreicele să-și acopere chipul cu un văl, pentru ca regele să nu mai cadă În capcana frumuseții lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
viciul de căpătâi al evreului ar fi frauda, pe care ar practica-o de două ori mai bine decât armeanul, de patru ori mai bine decât grecul și de opt ori mai bine decât românul. Proverbe similare se regăsesc la polonezi („Pe polonez Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la macedoneni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”) și la ruși („Un evreu face cât doi greci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
căpătâi al evreului ar fi frauda, pe care ar practica-o de două ori mai bine decât armeanul, de patru ori mai bine decât grecul și de opt ori mai bine decât românul. Proverbe similare se regăsesc la polonezi („Pe polonez Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la macedoneni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”) și la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un armean cât doi nobili din Poltava [ucraineni]”) <endnote id="(3, pp. 71-72)"/>. Pentru alte proverbe similare, vezi capitolul „Caracteristici etnice și etice”. „Evreul nu și-a Însușit Înșelăciunea, ea Îi este Înnăscută” - susține un proverb rutean, Înrudit cu unul polonez : „Evreul este Înșelător de când e el” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Fiind deștept și bun afacerist, evreul este, de asemenea, greu de păcălit : „Dacă vrei să Înșeli un evreu - spune un proverb polonez - trebuie să te scoli foarte devreme” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
clasificare socială, dar și unul de excludere” <endnote id="(552, p. 111)"/>. În schimb, romancierul polonez Henryk Sienkiewicz Încerca să demonstreze - scriind din America liberală a anului 1877 - că aptitudinile evreilor (hărnicie, curaj, inteligență, spirit comercial etc.) și cele ale polonezilor, fiind cumva complementare, pot fi reunite Într-un organism socio- economic armonios : „Acest element [evreiesc] din cadrul populației noastre n-ar trebui să fie neglijat pentru că evreii posedă exact acele trăsături care nouă polonezilor ne lipsesc și care, adăugate la trăsăturile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
inteligență, spirit comercial etc.) și cele ale polonezilor, fiind cumva complementare, pot fi reunite Într-un organism socio- economic armonios : „Acest element [evreiesc] din cadrul populației noastre n-ar trebui să fie neglijat pentru că evreii posedă exact acele trăsături care nouă polonezilor ne lipsesc și care, adăugate la trăsăturile noastre, ar crea un tot destul de impresionant <endnote id="(682, p. 100)"/>. Când s-au simțit suficient de puternici, negustorii români - fiind deranjați de concurența celor străini - au Început să ceară fie privilegii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zicală În colecția de snoave populare culese de Petre Ispirescu „din gura celor ce știu multe”, În a doua jumătate a aceluiași secol XIX <endnote id="(80, p. 128)"/>. În forme aproape identice, proverbul apare și În cultura folclorică a polonezilor : „Până nu Înșală, evreul nu mănâncă micul dejun” <endnote id="(70, p. 178)"/>. Totuși, astfel de similitudini nu-l Îndreptățesc pe Moses Schwarzfeld să afirme - invocând și părerile lui Petre Ispirescu și Alexandru Odobescu - că acest proverb ar fi „ori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(3, p. 73)"/> ; „Nu există târg fără un evreu” sau „Poți să faci o afacere bună fără un evreu, dar nu fără câțiva” (la maghiari) <endnote id="(107, p. 120)"/> ; „Neînduplecat ca un negustor evreu [când se tocmește]” (la polonezi) <endnote id="(127, p. 88)"/> ; „Cu un evreu nu se face un târg” (la germani), dar „Doi evrei și două fete fac un târg” (la polonezi) <endnote id=" (3, p. 73)"/> etc. Evreul se autopercepe În mod similar : „Cu evreul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(107, p. 120)"/> ; „Neînduplecat ca un negustor evreu [când se tocmește]” (la polonezi) <endnote id="(127, p. 88)"/> ; „Cu un evreu nu se face un târg” (la germani), dar „Doi evrei și două fete fac un târg” (la polonezi) <endnote id=" (3, p. 73)"/> etc. Evreul se autopercepe În mod similar : „Cu evreul n-o scoți la capăt cu târguiala” și „Nu poți face evreului un rău mai mare decât să-i dai cât cere [fără să te tocmești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un important grup de meseriași”, În producțiile folclorice evreul apărea - cu rare excepții - pe post de cârciumar, prăvăliaș, negustor ambulant sau cămătar. În mod evident, pentru țăranul polonez anume aceste ocupații erau mai „prezente”, mai „vizibile”. „Contactele dintre evrei și polonezi se produceau mai ales În locurile În care cei dintâi vindeau produse celor din urmă și de aceea evreii erau percepuți În special ca vânzători În memoria și mentalitatea țăranilor. Conform acestei mentalități, erau observate numai trăsăturile expresive cele mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreul cârciumar. Dacă „banul este ochiul Dracului”, rachiul este sângele lui. 4. Evreul cârciumar Cârciuma Dracului vs Biserica Domnului În folclorul polonez, românesc, bulgăresc și, parțial, ucrainean sunt atestate un tip de colinde destinate cârciumarului. La români, ca și la polonezi, colindătorii Îi urează de Crăciun cârciumarului evreu bogăție și bunăstare, ca oricărui creștin din sat <endnote id="(234, p. 116)"/>. Totuși, În imaginarul țărănesc nu predomină o percepție benignă asupra cârciumarului, fie el evreu sau nu. Tot În cadrul obiceiurilor rituale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unei cotiuge” <endnote id="(791, p. 75)"/>. Uneori, balagula desemna nu numai „căruțașul”, dar și „căruța” propriu-zisă : un car mare și greoi - cu sau fără coviltir -, menit să transporte mai ales oameni. Într-o nuvelă publicată În 1936 (Bataguty), scriitorul polonez Stanistaw Vincenz i-a descris pe evreii hasizi din estul Galiției (de la granița cu Bucovina), care practicau cărăușia de generații. Căruțele lor mergeau atât de Încet și se opreau atât de des, Încât bataguta ajunsese să Însemne În zonă, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Prefăcându-se că este tâlharul Însuși, surugiul lovește În cergă cu o prăjină, bătându-l pe evreu. „Jidanu face zinichi, zinichi, zinichi, adică sună a steclă ca să Înșele tâlharii” <endnote id="(427, p. 74)"/>. Și În folclorul de iarnă al polonezilor, lupul Îl agresează pe evreu. În timpul ritualurilor mascate de Crăciun, cel mascat În evreu șchioapătă, plângându-se că a fost fugărit de un lup, care l-a „scurtat de un picior” <endnote id="(70, p. 158)"/>. Interesant este faptul că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adevăr. Se spune că evreii din Roman, Piatra-Neamț și Târgu Neamț i- au ajutat, Într-un fel sau altul, pe domnitorii moldoveni Alexandru cel Bun (1400-1432), Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și Vasile Lupu (1634-1653) În luptele contra turcilor, tătarilor și polonezilor <endnote id="(558 și 559)"/>. De asemenea, orgoliul rănit a generat o legendă născocită de evrei, conform căreia ei ar fi apărat spațiul carpato-dunărean Încă din Antichitate, În epoca cu accente mitice a etnogenezei românilor. În 1846, de pildă, prin intermediul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
român”. „Mie Îmi sunt dragi ovreii - zice un personaj dintr-o piesă a lui Rebreanu -, cu toate că-s român get-beget... Sunt muncitori, isteți, inteligenți” <endnote id="(734, p. 675)"/>. „E evreu, dar e om de treabă”, sună o zicală uzuală printre polonezi, cum Își aduce aminte Czestaw Mitosz despre anii ’30 În Vilnius <endnote id=" (682, p. 322)"/>. Ca dovadă că țăranii creștini din vestul Ucrainei nu gândeau și nu vorbeau esențial diferit (poate doar ceva mai expresiv), putem lua ca martori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prezintă pe europeni Gilles Le Bouvier, Într-o Carte a descrierii 325Portretul moral și intelectual țărilor, scrisă pe la jumătatea secolului al XV-lea : englezii sunt „cruzi și sângeroși”, dar și negustori hrăpăreți, elvețienii sunt „oameni cruzi și grosolani”, scandinavii și polonezii sunt „oameni aprigi și apucați”, sicilienii „Își păzesc nevestele cu multă strășnicie”, napolitanii sunt „neciopliți și grosolani și răi catolici și mari păcătoși”, castilienii sunt „oameni iuți la mânie, prost Îmbrăcați și Încălțați, locuiesc ca vai de lume și-s
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]