2,403 matches
-
George Radu În trecutul nostru istoric și cultural, puțini au fost oamenii avuți care să fi făcut operă de mecenat și să fi rămas în memoria posterității prin asemenea acte, așa cum a fost, de pildă, atât de cunoscutul Dinicu Golescu, sprijinitorul de nădejde al celor mai multe activități culturale din epocă și, fapt rarisim, creatorul unei școli gratuite pentru săteni pe moșia sa, la Golești. La cei mai mulți dintre oamenii
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
Pavel Șușară Prolog Au trecut șase săptămîni de cînd Paul Neagu a părăsit această lume. Tînăra lui posteritate, dacă îi putem spune așa, nu a adus nici o noutate în ceea ce privește percepția uneia dintre cele mai impresionante prezențe artistice ale contemporaneității. Nici Uniunea Artiștilor Plastici, nici Ministerul Culturii, nici Muzeul Național de Artă și nici fragedul Muzeu de Artă Contemporană
Paul Neagu, între imagine și cuvânt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12611_a_13936]
-
aspecte inedite ale vieții și creației ,monștrilor sacri". Thomas Mann și-a documentat pînă în cele mai mici detalii existența de zi cu zi în jurnalul editat, așa cum și-a dorit, postum. A făcut-o cu grija de a lăsa posterității o imagine fidelă și coerentă a propriului eu, a lumii în care a trăit, a familiei. Heinrich Mann, de care l-a legat deopotrivă iubirea fraternă și rivalitățile ,auctoriale", Erika, fiica sa, fiii Golo și Klaus, iubitul său nepot Frido
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
afirmație deși, după cum rezultă dintr-un grupaj de impresii de lectură ale operei lui Thomas Mann, publicate de tineri scriitori germani în paginile de literatură ale cotidianului ,Die Welt", cel mai mare scriitor german al secolului XX continuă să ,influențeze" posteritatea, mai ales după ce febra experimentelor de tot felul s-a stins și ne este dat să asistăm la o restaurație a artei narative tradiționale, destinată unui public dornic să ,trăiască" prin actul lecturii experiențele și peripețiile eului narativ și ale
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
element propulsor în clasamentele epocii. Câștigă, în schimb, creatorii adevărați dar marginalizați, autorii a căror libertate de gândire și expresie artistică intră în contradicție cu imperativele unui anumit timp istoric. Nu e vorba despre bieții veleitari care visează la o posteritate mai ,dreaptă"; și nici despre scriitorii avangardiști, pe care o vârstă ulterioară a literaturii îi consacră cu adevărat. Am în vedere acele nume pe care abia căderea comunismului le-a proiectat în centrul canonului, deodată curățat de zgura ideologică. Revoluția
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
mâna și, în plus, prost jucate), autor al unei singure cărți publicate ce ar fi trebuit să atragă atenția criticii (Șoarecele B și alte povestiri din 1983), acest component de rang secund al Cercului Literar de la Sibiu își ia, în posteritate, o strălucită revanșă. Odată scoase din sertarul cu manuscrise și integrate circuitului editorial, Adio, Europa!, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, Lupul și Catedrala (plus corespondența strânsă în Traversarea Cortinei și alte volume) au făcut din Ion D. Sîrbu o figură
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
anii 1915-1917, dar va vira categoric spre publicistica politică din 1918, la publicații cum sunt ,Chemarea", ,Arena", ,Clopotul". Semnează pentru scurtă vreme, la începutul anului 1914, Ion Eug. Vinea, iar apoi se va consacra sub pseudonimul binecunoscut contemporanilor săi și posterității. Își va continua activitatea publicistică, din ce în ce mai febrilă și mai incisivă, de pe poziții de stânga, la ,Adevărul" și ,Adevărul literar și artistic" (în 1920-1921), ,Luptătorul" (1921-1922), ,Flacăra" (1922), se va dedica publicației proprii ,Contimporanul" (1922-1932), revine la ,Adevărul" din 1926 etc.
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
familia din ce în ce mai restrânsă a specialiștilor din domeniu (îngrijitori de ediții și monografiști), Elena Zaharia-Filipaș s-a devotat biografiei și operei lui Ion Vinea de trei decenii și jumătate. În 1972 i-a consacrat o monografie, într-un moment bun pentru posteritatea scriitorului, căci în același an mai apare un studiu despre operă, semnat de Simion Mioc, iar în anul anterior Sergiu Sălăgean tipărea un prim eseu monografic. Tot atunci, în 1971, debuta la Editura Dacia și prima ediție de Opere Ion
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
în altă parte. Cu inteligența și acribia care îl caracterizează, profesorul Ion Vartic oferă o perspectivă coerentă și verosimilă asupra operei și vieții (de familie) ale lui I.L. Caragiale, în răspăr cu locurile comune care au marcat (mutilat?) imaginea în posteritate a scriitorului. Un Caragiale filozof și adept al intertextualității, care face în permanență cu ochiul cititorului cultivat (postmodern avant la lettre), mult mai profund și mai actual decît imaginea clasicizată a flecarului moftangiu care-și pierde vremea cu mușterii și-
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
ca să scrii tot atât de bine ca Voltaire, trebuie neapărat să scrii cu totul altfel decât el." La fel, un alt autor, obscur, face elogiul micimii, ca spațiu, elogiul scurtimii unei opere, fiind un avantaj pentru ca ea... să lunece mai ușor în posteritate, să se strecoare prin ea mai lesne... Posteritatea, spune Proust, nu are grijă decât de calitatea operei, ei nu-i pasă de cantitate. Și termină cartea cu aceste rânduri: "...Felul de a judeca al d-lui Allard m-a făcut
Despre Baudelaire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13663_a_14988]
-
să scrii cu totul altfel decât el." La fel, un alt autor, obscur, face elogiul micimii, ca spațiu, elogiul scurtimii unei opere, fiind un avantaj pentru ca ea... să lunece mai ușor în posteritate, să se strecoare prin ea mai lesne... Posteritatea, spune Proust, nu are grijă decât de calitatea operei, ei nu-i pasă de cantitate. Și termină cartea cu aceste rânduri: "...Felul de a judeca al d-lui Allard m-a făcut să mă gândesc la o frază, opusă, inexactă
Despre Baudelaire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13663_a_14988]
-
pierderi importante), fugind de urgia frontului. Un următor capitol este închinat creațiilor postume, filmelor în care a jucat, prezentate publicului după 4 martie 1977, când actorul a căzut victimă cutremurului: "Gloria nu cântă", "Buzduganul cu trei peceți", "Marele singuratic". Apoi, "Posteritatea cultivă memoria lui Toma Caragiu", o genealogie a familiei și, în sfârșit, un emoționant Portret al omului și artistului Toma Caragiu. Sunt amintite aici menirea lui de apostol, iubirile lui pentru: Teatru, Public și Colegii de breaslă, inepuizabilul său umor
Posteritatea unui mare actor by Sanda Aronescu () [Corola-journal/Journalistic/13718_a_15043]
-
memorie, nu doar livrescă, atît de bună, încît mă aștept să ne dea mai încolo niște memorii. Asta după ce-și va publica jurnalul (ține, cu siguranță, unul, nu se poate să nu țină un meticulos, ca el, cu simțul posterității în sînge), la bătrînețe. Trebuie să ne înarmăm însă cu oarecare răbdare. Mihai Zamfir abia a împlinit la 6 noiembrie 60 de ani.
Portret de intelectual român by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16622_a_17947]
-
les lignes"". Ambii poeți etalează și note de dandysm. În Cu voi, poetul își adîncește ipostaza damnării. Spre deosebire însă de maestrul său, Macedonski, Bacovia nu găsește mîngîiere în chiar situația sa de poet "blestemat", în sublimitatea poeziei, în gîndul posterității reparatoare, dezvăluind o dispoziție mizantropică. Decepția sa e radicalizată: "Ca o reacțiune (atît de puțin macedonskiană!), poetul pare a-și sfărîma cu pofidă propria creație, oferind discontinuități mizantropice, ținînd de absurd și cu placări prozaice (care au făcut școală), ca
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
roman, ci însăși conștiința, esența sufletului lui, argumentând o dată în plus ca fiind „atât de român încât este universal” (M.Dragomirescu). Este pus în valoare astfel realitatea că recuperarea lui Eminescu constituie un proces ce nu s-a terminat, că posteritatea lui rămâne o perenă, facinantă provocare. În această „bătălie” s-au înscris și scriitorii români de dincolo de Prut care au avut de întâmpinat în plus contestatarii din interior („Flux”), luând atitudine, editându-l în seriile de Opere (editurile Litera, Cartier
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
numească Vieru, fiindcă ea ne cuprinde pe toți.” - scria Ion Miloș la dispariția fulgerătoare a prietenului său. Mitizat încă din timpul vieții, Grigore Vieru s-a „judecat”singur, cu aceeași luciditate și onestitate care i-a caracterizat întreaga viață, pentru posteritate („Nu sunt un mare poet. Nu harul ci lacrima mea e mare.”). ---------------------------------------------- [1] Catinca Agache. Receptarea lui Eminescu după 1989, 2011 [2] Mihai Eminescu. Basarabia 1812, Verba, 1991, 2011 [3] Mihai Eminescu. România în lupta cu panslavismul, ,,Timpul” , iunie, 1878
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
și de la organizarea strictă a imaginii la viziunea largă, integratoare. Că viziune și că tip de sensibilitate el nu poate fi asociat decît cu doi artiști plastici contemporani, unul de o discreție aproape autista, celălalt uitat prea repede de o posteritate instalată prematur. I-am numit pe Florin Mitroi și pe Geta Năpărus. Cu primul, Ilie Boca are în comun sensibilitatea, rafinamentul unic al privirii și un interes profund pentru un anumit gen de livresc al imaginii, pentru sursele fruste ale
Ilie Boca, schită pentru un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17648_a_18973]
-
Vianu, Pompiliu Constantinescu. Tudor Vianu (1897-1964) îi scrie, în iulie 1938, lui B.M.: pretuesc lucrarea Dtale drept une oeuvre maîtresse, cum critică noastră literară n-a produs de mult. Folosind perspectiva străinătății (despre care o vorbă celebra spunea că este posteritatea contemporană), judecățile Dtale au de cele mai multe ori o preciziune definitivă. Ceea ce spui la începutul volumului despre psihologia românului și considerațiile finale în care relevi fondul de compilație metafizica a prezentului nostru literar, stipulând în același timp nevoia de a ne
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
literar german, "...ea dansează cu virtuozitate pe sîrmă, la mare înălțime, iar eu o privesc de jos cu răsuflarea tăiată". Răsuflarea devine astfel o figură arhetipală, impusă receptării de chiar substanța celor două romane pe care ea le-a dăruit posterității, găsindu-și un loc sigur și în același timp singular, în rafturile unei biblioteci perene. Prețul acestei performanțe este imens și dureros: printr-o rar întîlnită transfuzie, Aglaja Veteranyi și-a picurat, secătuindu-se mortal, propria-i viață în paginile
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
o documentează volumul intitulat Du musst versuchen auch den Schweigenden zu hören (Încearcă să-i asculți și pe cei care tac). Cartea nu include decît partitura uneia din vocile duetului dar, din fericire, e vocea cea mai interesantă din perspectiva posterității... Un caz asemănător îl oferă corespondența purtată de poet cu Ilana Schmueli, o prietenă din copilăria cernăuțeană de care urgia războiului și a Holocaustului l-a despărțit pe Celan o bună bucată de vreme - mai exact pînă în anul l969
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
comentatori pun dihotomiile existențiale și de gîndire pe seama vremurilor neașezate, la intersecția dintre veacuri, dintre două culturi, dar mai ales dintre două orînduiri sociale și îl consideră un ,,om de răspîntie" (G. Munteanu). Alții îl văd deja instalat într-o ,,posteritate durabilă". Recuperarea valorică a cărturarului de formație enciclopedică ia avînt mai ales în anii '70, în preajma centenarului morții, cînd un Nichita Stănescu îl numește ,,primul monstru sacru al literelor românești" și-l proiectează direct în ,,destinul unui Cezar" pe care
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
defunctului ori cu descendenții lor; în afara acestui drept de moștenire, soțul supraviețuitor are un drept de abitație în condițiile prevăzute de art. 4 din legea mai sus-citata. Secțiunea IV Despre succesiunile deferite ascendenților Articolul 670 Dacă defunctul n-a lăsat posteritate*), nici frate, nici surora, nici descendenți dintr-aceștia, succesiunea se cuvine ascendenților din gradul de rudenie cel mai aproape. Ascendenții de acelasi grad moștenesc părți egale. (Cod civil 659 și urm., 675). ------- 1. Ascendenții sunt chemați la succesiunea descendentului împreună cu
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
prevăzute de art. 4 din legea mai sus-citata. 2. A se vedea, de asemenea, nota 2 de la articolul precedent. Secțiunea V Despre succesiunile colaterale Articolul 672 În caz de a muri mai dinainte tatăl și mama unei persoane moarte fără posteritate, frații, surorile sau descendenții lor sunt chemați la succesiune, depărtând pe ascendenți și pe ceilalți colaterali. Ei succed sau după propriul lor drept, sau prin reprezentare, în modul regulat în secțiunea ÎI a acestui cap. (Cod civil 659 și urm
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
supraviețuitor va moșteni mobilele și obiectele aparținând gospodăriei casnice, precum și darurile de nuntă și va avea totodată un drept de abitație în condițiile prevăzute de art. 4 din legea mai sus-citata. Articolul 673 Dacă tatăl și mama persoanei moarte fără posteritate i-au supraviețuit, frații surorile sau reprezentanții lor iau jumătate succesiunea. Dacă numai tatăl său numai mama i-a supraviețuit, frații, surorile sau reprezentanții lor iau trei pătrimi ale succesiunii. (Cod civil 671). ---------- A se vedea notă de la art. 671
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
al soțului supraviețuitor art. 4, în lipsa rudelor până la gradul al IV-lea inclusiv, soțul supraviețuitor moștenește întreaga avere. Capitolul 4 Despre succesiunile neregulate Secțiunea I Despre drepturile copiilor naturali asupra bunurilor mamei lor și despre succesiunea copiilor naturali morți fără posteritate Articolul 677 (Abrogat drept urmare a abrogării - prin art. 49 al Decretului nr. 32 din 31.I.1954 - a Decretului nr. 130 din 2.IV.1949 pentru reglementarea condiției juridice a copilului natural). Articolul 678 Succesiunea copilului natural, mort fără posteritate
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]