5,162 matches
-
literatură comparată. Am observat chiar cum alți clasici în viață, care numai tradiționaliști și conservatori nu sunt, ci au pur și simplu un rebel spirit critic, imposibil de încorsetat în vreo dogmă (antică, modernă sau postmodernă), sunt răstălmăciți de universitarii postmoderni activiști în vederea aproprierii genealogice; cazul cel mai evident în istoriografie este Natalie Zemon Davis, figură a stângii americane militante din anii ’50, când a trecut printr-o fază de cenzură și restrângere a libertăților, mergând până la retragerea pașaportului; colegul de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în ciuda faptului că Bloom este, în multe privințe, un excentric. Așa îl văd eu: un erudit într-o lume pentru care erudiția nu contează; un dandy provincial, prizonier pe un campus asediat de lumea americană ostilă, filistină, arhaică, antimodernă, premodernă, postmodernă (dar niciodată modernă!), tânjind bovaric după viața socială și culturală a Parisului; un savant respectat într-un cerc restrâns, dar visând la arena publică, așa cum (idealizat) o văzuse el în Europa; un critic cultural pesimist și adus la disperare de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Aceste standarde de conținut însă sunt profund diferențiate, ierarhizate ca grad de dificultate, încât unii elevi să aibă acces numai la nivelul standardelor inferioare, iar alții să înainteze spre standardele superioare. Modelul de proiectare curriculară dezvoltat de didactica modernă și postmodernă este centrat pe obiectivele activității instructiv-educative. Prioritară devine corespondența obiective-conținuturi-strategii-evaluare. Principiile modelului de proiectare curriculară sunt următoarele: a) principiul analizei necesităților societății: urmărește definirea competențelor funcționale ale procesului de învățământ care reflectă finalitățile/macrostructurale ale sistemului educațional; b) principiul analizei
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
învinuit pentru o lungă listă de abateri de la „dreapta cale” propovăduită de noua intoleranță ideologică a postmodernității. Peter Wolfe a reușit să pună în evidență - deși demersul său e unul mai degrabă demolator, minat de poncifele resentimentare ale inchizitorilor ideologici postmoderni - un element de continuitate între romanele lui Chandler. Pasiunea devastatoare pentru o fostă soție duce la crimă atât în The Lady in the Lake, unde Al Degarmo o ucide pe Mildred/Muriel, cât și în The Little Sister, unde doctorul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Romulus Bucur, „Cântecel(e)”, fast food poems, RL, 1998, 47; Cărtărescu, Postmodernismul, 394-395; Cistelecan, Top ten, 27-29, 132-134; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 85-88; Grigurcu, Poezie, I, 151-154; Manolescu, Lista, I., 390-391; Pop, Viață, 239-244; Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Brașov, 2002, 93-104. D.C.M.
BUCUR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
dinainte de 1989 s-au dovedit, după schimbarea contextului politic, mai viabile decât altele, care se subordonaseră docil acelei „mode”. Mai recent, s-au ivit încercări de contestare a lui B. pe criterii strict literare - ar fi „doar” modern, nu și postmodern, cum s-ar cuveni, cu alte cuvinte, cramponându-se de modernitatea perdantă, ar fi depășit estetic; după alte opinii, romancierul ar fi, dimpotrivă, unul dintre pionierii postmodernismului literar românesc. Dincolo de plauzibilitatea uneia sau alteia dintre „etichetările” posibile, astfel de dezbateri
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
nici față de cuceririle avangardei și ale postmodernismului (descoperite pe cont propriu, însușite nu prin imitație, ci prin evoluție firească), credincios formulei marelui roman total, B. demonstrează viabilitatea acestuia, precum și putința artei zise „mari” sau „înalte” de a coexista cu evoluțiile postmoderne. Pentru el, Dostoievski, Thomas Mann, Joyce, Proust rămân modele de urmat: nu obiecte de imitație, ci termeni de emulație. La fel după cum Nietzsche nu e un capitol „clasat” din istoria filosofiei, ci, într-o lectură personală, un izvor viu. Definitorii
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
cărți - Îngerul și croitoreasa (1998), Lamentația Semiramidei (2000; Premiul Național al Republicii Moldova), Lampa și oglinda (2001), Strictul necesar (2002) ș.a - apare o varietate de formule, prin care autorul își valorifică biografia și se dedă unui experimentalism radical, de esență postmodernă. Autoreferențialul - liric, eseistico-publicistic - se alimentează atât din cotidian, din „feliile de viață”, cât și din proiecții fanteziste, din aducerea în prim-plan a unor personaje arhetipale, mitice, tinzând să ilustreze original, cu grilă postmodernistă, motivul eternei reîntoarceri. Este vădită elaborarea
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
a văzut și vede principalul pericol și care merge mână În mână cu cinismul: corupția. Într-o lume cinică, nimic nu mai contează: că legile sunt călcate În picioare sau că se batjocoresc principiile afișate public. Cineva spunea că lumea postmodernă În general este una cinică, Întrucât „when everything goes, nothing matters” - când totul este acceptabil, nu mai contează nimic. Nu știu cât e de postmodernă situația din România, dar cinismul este cu siguranță prezent. Mircea Mihăieș: Din acest punct de vedere, am
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
că legile sunt călcate În picioare sau că se batjocoresc principiile afișate public. Cineva spunea că lumea postmodernă În general este una cinică, Întrucât „when everything goes, nothing matters” - când totul este acceptabil, nu mai contează nimic. Nu știu cât e de postmodernă situația din România, dar cinismul este cu siguranță prezent. Mircea Mihăieș: Din acest punct de vedere, am ilustrat foarte bine teoriile postmoderniste În materie de politică. Sunt mari probleme, pentru că pe de o parte există aspirația spre o identitate ferm
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Câmpul cercetării calitative este definit printr-o serie de tensiuni, contradicții și ezitări” (p. 15). Punctul nevralgic al acestor tensiuni este reprezentat de problema naturii „adevărului”, „cunoașterii” și „cercetării” - lămurirea acestora depășește cu mult scopul cărții de față. În afară de viziunea postmodernă prezentată mai înainte, mai există în lumea științifică de azi perspective realiste, esențialiste sau istorice care examinează povestea sau orice altă relatare verbală ca pe o reprezentare (mai mult sau mai puțin exactă) a realității exterioare sau interioare. În cadrul acestui
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Învățarea integrată: fundamente pentru un curriculum transdisciplinar Cuprinstc " Cuprins" Clarificări inițiale 9 Partea I. Fundamentele epistemologice ale abordării integrate a curriculumului 1. Modern versus postmodern în epistemologia și metodologia științelor despre om și societate 13 1.1. Științele socioumane moderne: cunoașterea obiectivă a realității 13 1.2. Alternativa postmodernă 16 2. Epistemologia științelor educației 21 3. Noile teorii din cadrul științelor: răsturnarea tiparelor „gândirii disciplinate” 29
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Cuprins" Clarificări inițiale 9 Partea I. Fundamentele epistemologice ale abordării integrate a curriculumului 1. Modern versus postmodern în epistemologia și metodologia științelor despre om și societate 13 1.1. Științele socioumane moderne: cunoașterea obiectivă a realității 13 1.2. Alternativa postmodernă 16 2. Epistemologia științelor educației 21 3. Noile teorii din cadrul științelor: răsturnarea tiparelor „gândirii disciplinate” 29 4. Un nou mod de producere a cunoașterii 34 4.1. Producerea cunoașterii: o schimbare de perspectivă 34 4.2. Caracteristicile noului mod de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
fundamentare, cât și unul de mobilizare în privința identificării celor mai bune modalități de reformă a curriculumului din perspectiva interdisciplinarității. Partea Itc "Partea I" Fundamentele epistemologice ale abordării integrate a curriculumuluitc "Fundamentele epistemologice ale abordării integrate a curriculumului" 1. Modern versus postmodern în epistemologia și metodologia științelor despre om și societatetc "1. Modern versus postmodern în epistemologia și metodologia științelor despre om și societate" 1.1. Științele socioumane moderne: cunoașterea obiectivă a realitățiitc "1.1. Științele socioumane moderne\: cunoașterea obiectivă a realității
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
reformă a curriculumului din perspectiva interdisciplinarității. Partea Itc "Partea I" Fundamentele epistemologice ale abordării integrate a curriculumuluitc "Fundamentele epistemologice ale abordării integrate a curriculumului" 1. Modern versus postmodern în epistemologia și metodologia științelor despre om și societatetc "1. Modern versus postmodern în epistemologia și metodologia științelor despre om și societate" 1.1. Științele socioumane moderne: cunoașterea obiectivă a realitățiitc "1.1. Științele socioumane moderne\: cunoașterea obiectivă a realității" „Deci, dacă obiectul este genial, dacă obiectul este fatal, noi ce-am mai
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
științificitate. Chiar dacă acest mod dur de raportare a mai fost permeabilizat și flexibilizat de intervențiile celor trei autori menționați, caracterul represiv al „vocii unice” specifice epistemologiei și metodologiei moderne s-a păstrat, el constituind unul dintre punctele principale ale criticilor postmoderne. 1.2. Alternativa postmodernătc "1.2. Alternativa postmodernă" „Sfârșitul modernității nu înseamnă că nu mai au loc evenimente, ci că evenimentul nu mai e considerat ca având loc pe o linie unitară a istoriei gândite ca progres unic: nu există
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
mai fost permeabilizat și flexibilizat de intervențiile celor trei autori menționați, caracterul represiv al „vocii unice” specifice epistemologiei și metodologiei moderne s-a păstrat, el constituind unul dintre punctele principale ale criticilor postmoderne. 1.2. Alternativa postmodernătc "1.2. Alternativa postmodernă" „Sfârșitul modernității nu înseamnă că nu mai au loc evenimente, ci că evenimentul nu mai e considerat ca având loc pe o linie unitară a istoriei gândite ca progres unic: nu există istorie unitară și deci nu există ceva cum
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sociologie a cunoașterii, lucrarea are meritul de a „dezvrăji” cunoașterea, prin coborârea ei la nivelul vieții cotidiene. Asupra acestui aspect vom reveni în contextul analizării fundamentelor sociale ale abordării integrate a curriculumului. Revenind la epistemologie, sesizăm poziții diferite ale autorilor postmoderni. P.M. Rosenau (1992) distinge între perspectiva postmoderniștilor afirmativi și cea a postmoderniștilor sceptici. Viziunea asupra realității este cea care îi diferențiază pe postmoderni, ei luînd în considerare, indiferent de orientarea din care se revendică, imposibilitatea „oricărei viziuni asupra realității care
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
contextul analizării fundamentelor sociale ale abordării integrate a curriculumului. Revenind la epistemologie, sesizăm poziții diferite ale autorilor postmoderni. P.M. Rosenau (1992) distinge între perspectiva postmoderniștilor afirmativi și cea a postmoderniștilor sceptici. Viziunea asupra realității este cea care îi diferențiază pe postmoderni, ei luînd în considerare, indiferent de orientarea din care se revendică, imposibilitatea „oricărei viziuni asupra realității care presupune independența proceselor mentale individuale și a comunicării intersubiective” (p. 110). Posibilitatea de a spune despre ceva că este real devine ea însăși
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
realității nu pot fi universale, general valabile. Extrema sceptică a postmodernismului susține imposibilitatea noastră de a distinge între artefact și simulacru. Tot ceea ce ne înconjoară, toată așa-numita „lume reală” este doar o combinație de simulacral environements (Baudrillard, 1989). Reflecția postmodernă afirmativă sugerează câteva perspective de analiză, mai aproape de noua viziune asupra realității și cunoașterii din cadrul științelor socioumane. a) (De)constructivismul renunță în primul rând la distincția netă dintre stările mentale și lumea externă. Nu se poate vorbi despre o realitate
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
puțin discursivă) care generează cunoaștere și poate fi cunoscută. Această teorie a contribuit la o mutație importantă: schimbarea raportului dintre global și local în cunoașterea științifică. c) Semiotica avansează, ca teorie a semnelor, un punct de vedere conform căruia metareflecția postmodernă trebuie să treacă dincolo de nivelul de suprafață al semnelor și simbolurilor convenționale pentru a dezvălui interesele ascunse de tip ideologic, precum și formele mascate sau tacite de putere socială vehiculate în bună măsură în cadrul sistemului de învățământ. d) Etnografia este văzută
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
să treacă dincolo de nivelul de suprafață al semnelor și simbolurilor convenționale pentru a dezvălui interesele ascunse de tip ideologic, precum și formele mascate sau tacite de putere socială vehiculate în bună măsură în cadrul sistemului de învățământ. d) Etnografia este văzută de postmoderni ca fiind utilă în descrierea unor comportamente „actual situate” care compun formele cotidiene de manifestare și acțiune ale oricărei organizații. Etnografiile vor fi necesare pentru a putea descoperi viața reală, dar ascunsă a indivizilor și a organizațiilor, inaccesibilă teoriilor rațional-formale
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Etnografiile vor fi necesare pentru a putea descoperi viața reală, dar ascunsă a indivizilor și a organizațiilor, inaccesibilă teoriilor rațional-formale moderne. Cunoașterea este orientată aici de experiențele trăite, și nu de imperativul respectării unui set formalizat de norme. e) Critica postmodernă de tip cultural își propune atacarea „discursurilor hegemonice”, demontarea marilor metanarațiuni („narațiunea despre emancipare”, „narațiunea enciclopedistă”); acest fapt ar duce mai întâi la o disoluție a sistemului ierarhic consacrat al cunoașterii și învățării și apoi la reconstrucția analizei în domeniul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de știință trebuie să fie mult mai modești decât până acum; așadar, în loc să facă declarații definitive, ei nu pot decât să exprime opinii. După cum spune Zygmunt Bauman, intelectualii nu mai legiferează, ei doar interpretează (1998, p. 47). Caracteristicile contextului epistemologic postmodern au favorizat dezvoltarea științelor socioumane; abandonarea canonului „cunoașterii științifice” moderne a stimulat o întoarcere autoreflexivă a acestor domenii, o abandonare a raportării la standarde externe. Fragmentarea și integrarea devin astfel, deopotrivă, caracteristicile științelor socioumane din ultimele decenii. Ambele procese sunt
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
unii autori se referă la demisia acestui domeniu în contextul evoluțiilor din științele contemporane. Se poate vorbi, credem, despre sfârșitul epistemologiei tari, paradigmatice, ceea ce nu înseamnă că au dispărut preocupările legate de teoria științelor. Putem vorbi despre imposibilitatea, în context postmodern, a unei epistemologii a logosului universal, a pozitivismului. Pentru pozitivist, lumea se împarte în ceea ce se poate afirma cu claritate și ceea ce trebuie trecut sub tăcere. Dar aceasta este de fapt o filosofie dintre cele mai absurde, căci nimic - sau
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]