4,565 matches
-
evoluții în domeniile de teorie critică, filozofie, arhitectură, artă, literatură și cultură: "Diversele expresii ale postmodernismului provin, depășesc sau sunt o reacție a modernismului. Dacă modernismul se consideră pe sine o culminare a căutării unei estetici a iluminismului, o etică, postmodernismul se ocupă de modul în care autoritatea unor entități ideale (numite metanarațiuni) este slăbită prin procesul de fragmentare, consumism, și deconstrucție. Jean-François Lyotard a descris acest curent drept o "neîncredere în metanarațiuni" (Lyotard, 1984); în viziunea acestuia, postmodernismul atacă ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o etică, postmodernismul se ocupă de modul în care autoritatea unor entități ideale (numite metanarațiuni) este slăbită prin procesul de fragmentare, consumism, și deconstrucție. Jean-François Lyotard a descris acest curent drept o "neîncredere în metanarațiuni" (Lyotard, 1984); în viziunea acestuia, postmodernismul atacă ideea unor universalii monolitice și în schimb încurajează perspectivele fracturate, fluide și pe cele multiple"75. Postmodernismul nu poate fi conceput și apreciat critic decât prin raportare la modernism (așa arată și prefixul post-). Termenul este aplicabil și funcționează
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
procesul de fragmentare, consumism, și deconstrucție. Jean-François Lyotard a descris acest curent drept o "neîncredere în metanarațiuni" (Lyotard, 1984); în viziunea acestuia, postmodernismul atacă ideea unor universalii monolitice și în schimb încurajează perspectivele fracturate, fluide și pe cele multiple"75. Postmodernismul nu poate fi conceput și apreciat critic decât prin raportare la modernism (așa arată și prefixul post-). Termenul este aplicabil și funcționează nu doar în literatură, cultură, arhitectură sau în artele plastice, ci și în filozofie, disciplinele social politice etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
conceput și apreciat critic decât prin raportare la modernism (așa arată și prefixul post-). Termenul este aplicabil și funcționează nu doar în literatură, cultură, arhitectură sau în artele plastice, ci și în filozofie, disciplinele social politice etc. De asemenea, atât postmodernismul cât și neomodernismul trebuie puse, evident, în relație, cu termenii: modernism, modernitate. "Modernitatea, în primul rând, ca perioadă istorică din evoluția omenirii, este derulată, între Epoca Luminilor (sec al XVII-lea) și primii ani dupa cel de-al Doilea Război
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
omenirii, este derulată, între Epoca Luminilor (sec al XVII-lea) și primii ani dupa cel de-al Doilea Război Mondial, iar modernismul este estetica acestei perioade. În literatura română, fenomenul postmodern ia amploare dupa 1980, respectiv 1990, 2000. De asemenea, postmodernismul poate fi văzut ca mutație survenită în conștiința umanității, dar și ca o modificare a paradigmei culturale a momentului. Postmoderniștii modifică fundamental chiar conceptul de literatură, care se extinde, acum, dincolo de spațiul pur beletristic, inducând și genurile nonficționale (jurnal, corespondență
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ermetic și impersonal, valorificarea creativă și recuperatoare a stilurilor poetice consacrate, prin ironie, parafrază și parodie, practicarea unei poetici a concretului și a banalului, receptivitatea față de livresc, în forma intertextualității, a metatextualității și a transtextualității 78. Matei Călinescu 79 introduce postmodernismul prin menționarea unei suite de etape care îi preced și care sunt prezentate descrescător, din punctul de vedere al valorii culturale: avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Fără să asemene neapărat ideea de posmodernism, cu ideea de decadență sau chiar de kitsch
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
față de livresc, în forma intertextualității, a metatextualității și a transtextualității 78. Matei Călinescu 79 introduce postmodernismul prin menționarea unei suite de etape care îi preced și care sunt prezentate descrescător, din punctul de vedere al valorii culturale: avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Fără să asemene neapărat ideea de posmodernism, cu ideea de decadență sau chiar de kitsch, autorul nu menționează însă perioada de tranziție a neomodernismului, care cumva și-ar găsi rolul temporal printre unitățile menționate de acesta. Este nevoie, desigur, de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
posibilitatea de a-și inventa un trecut personal și esențialmente modificabil. Principala lui sursă de inspirație și creativitate este conștiința prezentului asumat în nemijlocirea și în irezistibila sa efemeritate..."80. Legătura cu tradiția o realizează neomodernismul, care va introduce, astfel, postmodernismul, acesta din urmă, așa cum am precizat, fără să fie văzut ca fiind ultimul pe o scară calitativă a curentelor literare. De altfel, Matei Călinescu subliniază, în acest sens, tendința acestuia de a surclasa modernismul, aproape intrând în luptă directă de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
curentelor literare. De altfel, Matei Călinescu subliniază, în acest sens, tendința acestuia de a surclasa modernismul, aproape intrând în luptă directă de opoziție cu acesta. O idee majoră pe care insistă Călinescu și, ulterior, Cărtarescu, în al său studiu despre postmodernism enunțat mai sus, se referă, însă, la atenția specială acordată de către acesta limbajului, care unește, astfel, cele două paradigme literare (modernitatea și postmodernitatea), atenuând puțin presupusa divergență, esteticul devenind canon pentru întreaga modernitate. Deconstrucția canonului structural sau, cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
autenticitatea actului relatării. Opoziția de stil nu este diferențiată numai de la un autor la altul, ci și în cadrul operei aceluiași autor. Este vorba despre acea revoluționare a limbajului postromantic, despre care vorbește și Ioana Em. Petrescu, în studiul despre modernism postmodernism, când își dă seama că totul pornește de la "restructurarea conceptului de poeticitate, care corespunde unei mutații fundamentale a modelului general al gândirii, mutație pregătită în a doua jumătate a secolului trecut și săvârșită prin epistema secolului nostru"81. Această mutație
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
promovarea unor noi modele de expresie. Astfel încât, "începând cu anii '30, cultura europeană înregistrează o serie de încercări interesante de a reface unitatea pierdută a subiectului și de a reda individualului demnitatea categorială. În lipsă de alt termen, voi numi postmodernism, modelul cultural care aspiră spre o nouă sinteză, integrând și depășind criza modernismului, într-o încercare de reabilitare (pe baze dinamice însă) a categoriei individualului. Transferat din arhitectură în studiile literare, fără a i se fi clarificat, însă, sfera de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
aspiră spre o nouă sinteză, integrând și depășind criza modernismului, într-o încercare de reabilitare (pe baze dinamice însă) a categoriei individualului. Transferat din arhitectură în studiile literare, fără a i se fi clarificat, însă, sfera de semnificații, termenul de postmodernism prezintă toate dezavantajele (dar și toate avantajele) unei atari indecizii conceptuale"82. Ioana Em. Petrescu, vorbind despre cele două paradigme culturale, de bază: modernism și postmodernism, include neomodernismul în marea paradigmă a postmodernismului, considerând-o perioada de acomodare, de tranziție
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
studiile literare, fără a i se fi clarificat, însă, sfera de semnificații, termenul de postmodernism prezintă toate dezavantajele (dar și toate avantajele) unei atari indecizii conceptuale"82. Ioana Em. Petrescu, vorbind despre cele două paradigme culturale, de bază: modernism și postmodernism, include neomodernismul în marea paradigmă a postmodernismului, considerând-o perioada de acomodare, de tranziție a postmodernismului, care, cronologic, își are locul, în prima parte a acestuia. Neomodernismul ar fi integrat, astfel, postmodernismului, desigur, aducând unele caracteristici, în plus, în raport cu modernismul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
clarificat, însă, sfera de semnificații, termenul de postmodernism prezintă toate dezavantajele (dar și toate avantajele) unei atari indecizii conceptuale"82. Ioana Em. Petrescu, vorbind despre cele două paradigme culturale, de bază: modernism și postmodernism, include neomodernismul în marea paradigmă a postmodernismului, considerând-o perioada de acomodare, de tranziție a postmodernismului, care, cronologic, își are locul, în prima parte a acestuia. Neomodernismul ar fi integrat, astfel, postmodernismului, desigur, aducând unele caracteristici, în plus, în raport cu modernismul, caracteristici, care se vor concretiza, permanent, pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
toate dezavantajele (dar și toate avantajele) unei atari indecizii conceptuale"82. Ioana Em. Petrescu, vorbind despre cele două paradigme culturale, de bază: modernism și postmodernism, include neomodernismul în marea paradigmă a postmodernismului, considerând-o perioada de acomodare, de tranziție a postmodernismului, care, cronologic, își are locul, în prima parte a acestuia. Neomodernismul ar fi integrat, astfel, postmodernismului, desigur, aducând unele caracteristici, în plus, în raport cu modernismul, caracteristici, care se vor concretiza, permanent, pe parcursul dezvoltării postmodernismului. Promovând o nouă expresie artistică, îmbrăcată într-
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cele două paradigme culturale, de bază: modernism și postmodernism, include neomodernismul în marea paradigmă a postmodernismului, considerând-o perioada de acomodare, de tranziție a postmodernismului, care, cronologic, își are locul, în prima parte a acestuia. Neomodernismul ar fi integrat, astfel, postmodernismului, desigur, aducând unele caracteristici, în plus, în raport cu modernismul, caracteristici, care se vor concretiza, permanent, pe parcursul dezvoltării postmodernismului. Promovând o nouă expresie artistică, îmbrăcată într-un limbaj surprinzător, uneori cu elemente suprareliste și ermetice, alteori simplu, până la parodie și umor, neomodernismul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
-o perioada de acomodare, de tranziție a postmodernismului, care, cronologic, își are locul, în prima parte a acestuia. Neomodernismul ar fi integrat, astfel, postmodernismului, desigur, aducând unele caracteristici, în plus, în raport cu modernismul, caracteristici, care se vor concretiza, permanent, pe parcursul dezvoltării postmodernismului. Promovând o nouă expresie artistică, îmbrăcată într-un limbaj surprinzător, uneori cu elemente suprareliste și ermetice, alteori simplu, până la parodie și umor, neomodernismul își propune "să eclipseze, până la anihilare, orice canon"83. Neomodernismul, prin urmare, liricizează poezia, aducând esențiale transformări
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
rolul estetic al neomodernismului, pe care am reținut că îl include în marea paradigmă a postmodernității, precum și ținând seama de tot acest context ideologic problematizant, Ioana Em. Petrescu identifică deconstructivismul, atât din punct de vedere cronologic, cât și ideatic, cu postmodernismul, ambele presupunând o reconstrucție a tradiției, nu printr-o demolare, ci printr-o reconsiderare a ei. Contestat de chiar contemporanii săi, postmodernismul este, mereu, pus, în opoziție, cu modernismul, "opoziția modernism/ postmodernism fiind considerată o reactivare a opoziției clasicism/ romantism
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
context ideologic problematizant, Ioana Em. Petrescu identifică deconstructivismul, atât din punct de vedere cronologic, cât și ideatic, cu postmodernismul, ambele presupunând o reconstrucție a tradiției, nu printr-o demolare, ci printr-o reconsiderare a ei. Contestat de chiar contemporanii săi, postmodernismul este, mereu, pus, în opoziție, cu modernismul, "opoziția modernism/ postmodernism fiind considerată o reactivare a opoziției clasicism/ romantism, ceea ce înseamnă că postmodernismul e un fel nou de romantism, opunând, printre altele, anistorismului "clasic" modernist o conștiință, în fond, "istoricistă"86
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
punct de vedere cronologic, cât și ideatic, cu postmodernismul, ambele presupunând o reconstrucție a tradiției, nu printr-o demolare, ci printr-o reconsiderare a ei. Contestat de chiar contemporanii săi, postmodernismul este, mereu, pus, în opoziție, cu modernismul, "opoziția modernism/ postmodernism fiind considerată o reactivare a opoziției clasicism/ romantism, ceea ce înseamnă că postmodernismul e un fel nou de romantism, opunând, printre altele, anistorismului "clasic" modernist o conștiință, în fond, "istoricistă"86. Ceea ce propune Ioana Em. Petrescu, drept criteriu de diferențiere a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
reconstrucție a tradiției, nu printr-o demolare, ci printr-o reconsiderare a ei. Contestat de chiar contemporanii săi, postmodernismul este, mereu, pus, în opoziție, cu modernismul, "opoziția modernism/ postmodernism fiind considerată o reactivare a opoziției clasicism/ romantism, ceea ce înseamnă că postmodernismul e un fel nou de romantism, opunând, printre altele, anistorismului "clasic" modernist o conștiință, în fond, "istoricistă"86. Ceea ce propune Ioana Em. Petrescu, drept criteriu de diferențiere a celor două modele culturale, sunt două concepte: destructurarea, respectiv restructurarea "categoriei individualului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ioana Em. Petrescu, drept criteriu de diferențiere a celor două modele culturale, sunt două concepte: destructurarea, respectiv restructurarea "categoriei individualului, cu precizarea că această restructurare presupune, evident, nu ignorarea, ci conștiința crizei moderniste a subiectului și încercarea soluționării ei, prin postmodernism, ceea ce va conduce la o redefinire a subiectului și la o nouă accepție a individualului, conceput nu ca o entitate izolată, ci ca sistem dinamic, nod structural de relații, prin care textura întregului sistem există"87. * Întreg periplul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de la o definire și de la o clasificare prealabilă a canonului, am urmărit stabilirea unei legături atât cronologice cât și conceptuale între deconstructivism și neomodernism, văzut ca etapă de tranziție și plasat în prima parte a paradigmei postmoderne. Depășind criza modernismului, postmodernismul manifestă încercări interesante de a reface unitatea pierdută, printr-o revoluționare a limbajului postromantic, creând, totodată, legături cu tradiția, dar și cu marele scris românesc interbelic. Plasându-l la începutul anilor '30, adică atunci când începe să se deruleze Generația șaizecistă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
printr-o revoluționare a limbajului postromantic, creând, totodată, legături cu tradiția, dar și cu marele scris românesc interbelic. Plasându-l la începutul anilor '30, adică atunci când începe să se deruleze Generația șaizecistă, Ioana Em. Petrescu observă o evoluție interioară a postmodernismului, care are ca primă etapă neomodernismul. Conturarea esteticii neomoderniste, pe care urmează să o realizăm, vine să îi dea o unitate structurii ternare a lucrării, care și-a propus stabilirea unei relații hermeneutice valabile, între problematica actuală a deconstrucției, neomodernitate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ar caracteriza, așadar, prin spirit de noutate, voința de sincronizare cu sensibilitatea și literatura occidentală, cu spiritul timpului, asumarea sintezei ca argument al coerenței și organicității estetice. Canonul postmodernist, în schimb, are un caracter oarecum contradictoriu. Pe de o parte, postmodernismul e cu totul refractar oricărui canon, oricărei intenții de canonizare, de uniformizare a literarului, preferând aderența la o perspectivă relativistă, multiculturalistă și centrifugă"15. Pentru a ilustra dinamica și relieful schimbărilor de canon, în contextul literaturii române, Iulian Boldea readuce
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]