25,546 matches
-
premoniție referitoare la sondarea abisurilor ființei, tema predilectă a literaturii bengesciene. Cu un an înainte, în 1918, Katherine Mansfield publicase Preludiu, poate cel mai frumos volum de proză scurtă al său. VIEȚILE PARALELE A DOUĂ SCRIITOARE Dacă în anul 1920 povestirea Miss Brill o consacrase pe scriitoarea neozeelandeză drept una dintre cele mai importante autoare ale modernismului aceasta fiind încadrată într-o altă colecție de proză scurtă, intitulată Bliss, după un alt text esențial al lui Katherine Mansfield), în 1921 Hortensiei
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
literatură, dezicându-se explicit de epicul ostentat la care o îndeamnă Lovinescu: „Ar trebui cumva ca epicul pur să fie povestea uscată a unor fapte privite numai exterior? Ar trebui să-l caracterizeze, ca fond, adevărul pur și ca formă povestirea? De întotdeauna au existat faptele - bază a epicului - și firea omenească, caracterele...“. Prin urmare, Hortensia Papadat-Bengescu cunoștea noile tendințe din literatură, cultivarea analizelor minuțioase, preocuparea pentru psihologia abisală, transfigurate în text prin îndelungile monologuri interioare. Acuzațiile cum că prozele sale
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
de cunoaștere și de rezolvare de probleme. Prin experiența dobândită prin acțiune practică, transformatoare a realității, metodele, ca modele de instruire și autoinstruire, pot fi clasificate în: a) metode de transmitere și însușire a cunoștințelor: - metode de comunicare orală: expositive (povestire, descriere, eplicația), interogative/ conversative (conversația, problematizarea); - metode de comunicare orală: lucrul cu manualul, lectura explicativă, lectura independentă; b) metode de explorare și descoperire, bazate pe contactul direct sau indirect cu realitatea: - metode de explorare nemijlocită (directă) a realității: observarea sistematică
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
tip față în față cu elevii, ceea ce are drept consecință introducerea în interacțiune a unor elemente psihorelaționale precum, expresivitatea mimico-gestuală și contactul vizual. În aceste condiții, competența de comunicare a profesorului capătă o deosebită semnificație. Expunerea cunoaște mai multe variante: povestirea, explicația, prelegerea expunerea cu oponent; alte surse menționează că beneficiază de procedee didactice cum sunt: explicația, descrierea, povestirea, demonstrația. Toate aceste variante și procedee sunt integrate de Maria Eliza Dulamă în strategii, metode și procedee expozitive. O prezentare pe scurt
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
expresivitatea mimico-gestuală și contactul vizual. În aceste condiții, competența de comunicare a profesorului capătă o deosebită semnificație. Expunerea cunoaște mai multe variante: povestirea, explicația, prelegerea expunerea cu oponent; alte surse menționează că beneficiază de procedee didactice cum sunt: explicația, descrierea, povestirea, demonstrația. Toate aceste variante și procedee sunt integrate de Maria Eliza Dulamă în strategii, metode și procedee expozitive. O prezentare pe scurt a variantelor expunerii ar arată, astfel: povestirea (narațiune simplă, într-un limbaj expresiv prin care se obține o
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
surse menționează că beneficiază de procedee didactice cum sunt: explicația, descrierea, povestirea, demonstrația. Toate aceste variante și procedee sunt integrate de Maria Eliza Dulamă în strategii, metode și procedee expozitive. O prezentare pe scurt a variantelor expunerii ar arată, astfel: povestirea (narațiune simplă, într-un limbaj expresiv prin care se obține o participare afectivă a elevilor, se stimulează imaginația, se antrenează noi motivații și disponibilități de învățare), explicația (dezvăluire a adevărului pe baza unei argumentații deductive ce pune în mișcare operații
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
decât cantonarea în reflecția filozofică. Eroii însă n-o fac, unii supraevaluând bunul simț, alții neputându-se detașa de durerea sufletească. Aceștia din urmă apelează mai curând la logică, o aritmetică de natură să tempereze conflictul sufletesc... Ca-n vechile povestiri orientale privind scrisa oamenilor, Principiul Răului care în romanul lui Constantin Clisu lucrează prin Olga intervine și deviază destinul unui copil, sustrăgându-l oricărei previzibilități a părinților, ceea ce, practic, înseamnă crearea altui destin, neconvenabil acestora, dar contra căruia genetica nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
versanții Prahovei în zonă, poate să explice toponimul. Unii spun că toponimul Breaza poate proveni și din bulgarul br*az (Breazu, respectiv Breazaă ca nume de persoană. Din spusele oamenilor vârstnici, care nu îsi mai amintesc de trecutul localitătii, din povestirile părinților și ale bunicilor, rezultă că satul l-a întemeiat ciobanul descălecător din Țara Bârsei sau din Tara Făgărașului și descendenții săi: Nistor, Surdu, Irimescu, Gaibăr, Pescaru, Sandru si Vrabie, pe măsură ce se producea o saturatie demografică relativă. Ei șiau înălțat
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și de cultură, activitate de editor carte (din 1970) și în jurnalistica scrisă și vorbită (1990-2000). Îngrijiri de ediții, prefețe și postfețe. Autor al următoarelor cărți: Corabia argonauților (articole și eseuri), 1972; Titlul la alegere (versuri), 1981; Ioana din primăvară (povestiri, nuvele), 1986; Poetică eminesciană (studiu critic), 1989; ediția a doua, revăzută, 1999, premiată de Asociația Scriitorilor din Iași; Contemporanii noștri (interviuri), 2000; „...așa se scrie istoria!” (documentar 1944-2002), 2003; Modele culturale comparate (studiu de istoria culturii), 2005. Despre scrierile citate
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
autorului însuși, meditația sa personală în marginea unor întâmplări pe care poate chiar le-a trăit. Apare însă o întrebare: de ce trebuie să-mi pun problema unei delimitări ca și imposibile? Nu e mai simplu să iau scrierea drept o povestire obișnuită, scrisă de un om care, firesc, poate strecura printre rânduri și câte ceva din propria experiență? În fond, este ceva normal și, după cât se știe, dovedit în cazul multor scriitori. Așadar, Profesorul visează zilnic la viitoarea întâlnire cu Teodora, „sechestrată
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
el însuși), și care, singur cu tânăra femeie, devine posesiv, „dă în clocot”!... „- Ei, hai să nu exagerăm!” - ar spune oricare cititor mai „realist”. (O cititoare - cu atât mai mult!). Dar eu înclin să-i dau o șansă eroului din povestirea lui P.H.L. Și asta nu din simplă generozitate! Este, mai curând, o solidaritate a vârstei. Nici mie nu mi-ar fi prea „la îndemână” dacă o femeie tânără (sau chiar mai „coaptă”!) s-ar uita la mine ca la un
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
și să comită gesturi ce pot impresiona decisiv sufletul unei tinere. Iar el marchează, orgolios, încă o cucerire, fără vreun scrupul de responsabilitate și de onoare. Mi-aduc aminte cât de uimit am fost (eram prea tânăr și idealist!) de povestirea unei fete, simplă croitoreasă, pe care am cunoscut-o la o „reuniune dansantă” organizată în cartierul „meu”. Fusese acostată de un scriitor care, ca să o convingă să-i cedeze, i-a făcut declarații de dragoste veșnică, i-a căzut în
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
O expresie tentantă ca un vin vechi” - constată P.H.L., degustător recunoscut cândva în hrubele pline de licorile binecuvântate ale Basarabiei. Contemplându-și eroii, P.H.L. justifică într-o paranteză, din nou, dar altfel, titlul pe care ar vrea să-l dea povestirii sale: Valul negru. Este o referință la obsesia „vizuală” a Profesorului: părul ei negru vălurind pe umeri și pe omoplați, precum coama unei iepe de rasă. „Pletele ei emană o senzualitate strălucitoare!” - exclamă scriitorul, notând din nou, în aceeași paranteză
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
numit mai curând „cântecul instinctului”. Atracția pentru „sexul frumos” era ca un miraj întreținut de propria combustie hormonală, când inima bate mai iute decât aripa minții. Și bate adesea prea dezordonat, din cauza unor imagini tulburi, induse copilului de odinioară de povestirile false, voit cinice, ale unor adolescenți care își exhibau în fața lui, fără nici o jenă, la modul primitiv și intenționat vulgar, statura închipuită de „masculiferoce”. Numai așa își explică de ce a fost urmărit ani la rând de strania viziune a unui
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Mai sunt două file lipite de copertă. Nu știu dacă întâmplător sau intenționat. Le dezlipesc ușor cu un cuțitaș. Și iată surpriza: o notă de final scrisă de P.H.L., cu literă măruntă și aruncată grăbit: „Am transcris aceste întâmplări după povestirea bunului meu prieten și fost coleg de liceu - Vladimir Răuțki. S-a hotărât să-mi spună totul când și-a dat seama că boala de care suferea de mai bine de un an nu-l mai iartă prea multe zile
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
alături de personajele din carte, încât m-aș îndrăgosti eu însumi de Teodora, aș iubi la fel de mult ca Domnul R. și m-aș emoționa până la lacrimi ținând copilul în brațe. Nu exagerez deloc! Știind că atât P.H.L., cât și eroii din povestirea sa au fost oameni vii, reali ca mine și ca dumneata, cititorule, m-am străduit să nu le trădez nici „realitatea”, nici „dreptul la imagine”, cum se cere în ziua de azi. Am încercat în expozeul meu să le conserv
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
lucruri interesante") și adierea erosului, cu fiorul, entuziasmul și tristețile sale: sfîrșitul aventurilor Bărzăunului, ne sugerează, subtil, autorul, înseamnă, de fapt, sfîrșitul vîrstei de aur a copilăriei. Stilistic, romanul lui Dumitru Vacariu e fără cusur. Prozatorul are, fără îndoială, harul povestirii, stăpînind arta portretului și a descrierilor fastuoase (iată Stînca sau Piatra Doamniței: "Peretele se ridica drept, fără nici o înclinare, pînă la o înălțime de peste 200 de metri, ori poate mai mult brăzdat din loc în loc de dungi zimțuițe, pe care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Nuțu cuvîntul, povestind apoi, pentru a-și face mai mult curaj, cum a fost el odată într-o excursie cu școala și cum un coleg de-al său a căzut într-o băltoacă umplîndu-se de noroi din cap pînă-n picioare. Povestirea lui fu însă întreruptă de alt liliac, care trecu fulgerător pe lîngă grup, făcînd-o pe Ilinca să scoată un țipăt de spaimă. Undeva, nu departe de ei, se auziră căzînd mai multe pietre trezind ecouri bizare. Hai să ieșim de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pregătirea unei noi expediții, pe plan superior, oricît am cercetat și m-am zbătut n-am putut afla. Nici măcar n-am fost în stare să spun "probabil că"... Nici atît! Este, dacă nu mă înșel, prima mare enigmă din toată povestirea de pînă acum și nu cred să mai fie alta care s-o egaleze. Nu după multă vreme, doctorul, arheologul, studentul și domnul Nicanor ajunseră la marginea, pădurii și-și aleseră un loc potrivit, cît mai la umbră, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Ilincăi, Bărzăunul povesti toată acțiunea din romanul "Baltagul", pe care nu-l mai lăsase din mînă de cînd venise, aducîndu-i Vitoriei Lipan poate cel mai frumos omagiu din cîte i s-au adus vreodată. Nu după multă vreme de la începerea povestirii se apropie și Nuțu să asculte și nu se mai dădu dus. Ilinca asculta cu foarte mare atenție și chiar cu admirație. Vrînd-nevrînd, furată de vraja povestirii începu să-l studieze mai îndeaproape pe Bărzăun și constată un lucru foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
din cîte i s-au adus vreodată. Nu după multă vreme de la începerea povestirii se apropie și Nuțu să asculte și nu se mai dădu dus. Ilinca asculta cu foarte mare atenție și chiar cu admirație. Vrînd-nevrînd, furată de vraja povestirii începu să-l studieze mai îndeaproape pe Bărzăun și constată un lucru foarte surprinzător pentru ea: Bărzăunul nu numai că nu era deloc urît, dar era chiar foarte simpatic. Pistruii de pe față aproape că dispăruseră, lăsînd locul, pe ici pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
dispăruseră, lăsînd locul, pe ici pe colo, cîte unui coș mic, avea un păr stufos, buclat, ochi albaștri și jucăuși ca două zvîrlugi. Bărzăunul, văzînd cu cîtă atenție e privit și ascultat, se simțea în al nouălea cer. Așa că lungi povestirea cît putu mai mult, făcînd și cîteva considerații strict personale, de care în mod categoric s-ar fi simțit măgulit și Sadoveanu. Cîteva din aceste considerații fură îndreptate spre Gheorghiță, care căpătă o aură mult mai însemnată decît în opera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pentru ea am făcut ce-am făcut... Și s-a depărtat de mine cu mîinile la spate și capul în pămînt... Am participat din tot sufletul la tristețea lui și i-am promis că mă voi opri, deocamdată, aici cu povestirea. CUPRINS Ioan HOLBAN Pistrui, expediții, aventuri și întîiul freamăt al dragostei..................................5 Pistrui, expediții, aventuri și întîiul freamăt al dragostei 5 Comoara din Dealul Ursului 11 Unde se vede că nu toate întâmplările se petrec din întîmplare 52 Unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Manolea, Lespezi, Brătești, Dumasca, Tg. Frumos, Iași, Socolinți în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, iar pentru celelalte așezări în prima jumătate a secolului al XIXlea. În cartea Istoria toleranței religioase în România. Lipovenii, Bogdan Petriceicu Hajdeu prezintă o povestire a călugărului Partenie pe la mijlocul secolului al XIX-lea; “... nu departe de tîrgul Fălticeni, între apele Moldova și Siret, se află satul Manuilovca (azi Manolea), locuitorii căruia au venit aici din Rusia acum peste 150 de ani”. În prima jumătate a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
circumstanțe ,,doar ca un procedeu sau un ansamblu de procedee particulare" (De Landsheere, Gilbert). Ținând cont de rolul elevului în activitatea de instruire, M.E. Dulamă grupează metodele didactice în trei categorii: 1. Metode în care elevul are un rol pasiv: povestirea, descrierea, explicația, demonstrația, prelegerea, prelegerea cu oponent, prelegerea în echipă, învățarea prin film didactic și înregistrări audio etc. 2. Metode cu rol semiactiv: conversația catehetică, conversația euristică, dezbaterea, prelegerea -dezbatere, problematizarea, discuția dirijată etc. 3. Metode cu rol activ: asaltul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]